Page 88 - 1897-06

Micim*, AiiDiiistntiiitt, „Sa?Bta iese în flî-care ii.
,<
ţi ftpognli Abouiunente pentru Austro-Dngaria:
Sraijor, plfeţs mare Nr. S3Q. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
8ori*ori nefrevtutaio nn tw
pţimeao. — JUnnsoripta uu ea N-rii de Dumlnaoi 2 fl. pe an.
vatidmet, Pentru România si străinătate:
INSERATE ie primeno la Adml-
nlatraţlansln Bra?ov ţi la ur- Pe un an 40 franol, pe şâse
mătdrelo Birouri da anunolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yiena: Jf. Dukti, Stinrich N-rii de Dumineoă 8 franol.
Bchatck, Ruriolf Momi, A. Opfxiiks Se prenumără la tite ofioiele
Naohfolfjer; Anton Opptiik, J. poştaie din Intru şi din alară
Danntbcr, In Bndapoata: A. 7. şi la dd. ooieotori.
Ooldbtrgaro, Zcattin Bemat; în ligamentul pentru Btasor
jSacnresoi: Agtnc» Bavas, Sua- administraţi unea, piaţa mare,
oniBsie de Rotim anio; In Hain­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
ii uri,: Karoiy* dt LUbmann, I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Interţlunllor: o senă luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
garmond pe a colină 3 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
iiOor. timbru pentru o publi- A W TJL ILIS- 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclam o pe pagina a i)-a o tele cât şi inserţiunile şunt
a ană 10 or. ibu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 138. Braşov, Lunî-larţî 24 Iunie (6 Iulie) 1897.

Din causa s-toi sărbători diarul nu va vine. Dăr fatalmente şi acest provi­ rieze şi Badeni şi Banffy, că este înoă fără nici o basă aoceptabilă. Astăcj
apără pănă Mercur! săra.
soriu trebue votat de ambele parla­ fărte înşelătăre gloria, ce s’a părut însă, mulţămită înţelepoinnei legislatorilor
mente şi, decă ar succede ministru- că le surîde un moment, şi că vor maghiari, legea este în favorul lor. Va să
lui-preşedinte Banffy a face să fiă fi şi ei părtaş! ai sorţii, ce i-a ajuns efoă să nu faceţi responsabil pe papa Piu
primit la tdmnă de cameră, nu-i va aprope pe toţi miniştrii acestei mo- IX, oi legislaţiunea, oare n’a avut senti­
N o u a b o n a m e n t pute succede acâsta contelui Badeni, narebii, car! au căcjut tocmai atunci, mentul de-a soi, că puterea naţionalităţilor
pe câtă vreme nu se va delătura când au crecjut, că sunt mai tari. se manifestă mai bine pe terenul biserioeso.
la
causa, pentru care Germanii austriac! Sic vos, non vobisl N’a fost de-ajuns, oă după 1848 şi biserica
Gazeta Transilvaniei au făcut obstrucţiune. greco-orientală a fost ruptă în două părţi

Acesta este însă o problemă atât (sârbă şi valahă), dăr au mai oreat şi o altă
Cu 1 Iulie 1897 st. v. Foile unguresc! despre Conferenţa
de grea încât cu anevoiă, credem, că biserică valahă deosebită. Etă fructul po­
se deschide nou abonament la care va succede dibăciei contelui Badeni dela Cluşiu. liticei biserioeso! unguresol!“
Invităm pe toţi amicii şi sprijini­ de-a o resolva. Germanii Austriei După acestea f6ia ungurâscă în­
torii fâiei nostre. „Budapesti Hirlap“ dela 2 Iulie
sunt acj! mai agitaţi ca or! şi când, demnă pe ai săi, se nu descurajeze;
Preţul aboraamemtuluss şi sunt firm hotărîţî de-a nu ceda publică din incidentul Conferenţei cestiunea reguJărei autonomiei ca­
Pentru Austro-Ungaria: pănă ce nu vor fi delăturate cunos­ dela Cluşiu un articul de fond, care tolice s’o considere fiă-care nu numai
pe ■u.aa. a-XL ................................ 12 fl. cutele ordonanţe pentru limbă. Opo- presentă unele momente fărte de ca o cestiune confesională, ci ca o
pe şese 1-u.xlx ........................................... S fl. siţia, ce o fac astăcj! guvernului şi interes, deşi denotă în acelaşi timp cestiune a ţărei. Toţi în unire se
pe trei lfajajL ............................................. 3 fi. şi multă lipsă de cunoscinţă, mai
planurilor sale de a împăca pe Ceh! lucreze pentru a duce în deplinire
Pentru România şi străinătate: ales în ce privesce lupta Românilor
în sens federalist, este mult mai mare opera regulărei autonomiei catolice
pe -U.XL ari ..................... 40 fxaxLci şi mai vehementă chiar şi decât opo- uniţî dela 1870.
pe şese Itam-I.................................. 20 „ Lăsăm se urmeze aci partea şi se nu se mai amâne, căci de se
pe trei lna-nă ................................ IO „ siţia, ce au făcut’o înainte cu 25 de primă a articulului, care e întitulat va amâna, — ceea ce uşor se p6te
an! cabinetului Hohenwart. conchide din semnele de pănă acum
Abonarea se pote face mai uşor „Politică bisericescâ maghiară . „Cine
K
ce — se va da nascere unui adevărat
prin mandate poştale. E caracteristic, că în acelaşi timp, se ocupă cu acest obiect“, cp
Administraţiunea în care foile cislaitane ventilăză aşa făia maghiară, „e cu neputinţă se resboiu religios.
„Gazetei Transilvaniei^. de mult cestiunea unei acţiuni de nu simtă strînsa legătură, în care
împăcare între Ceh! şi German! la
iniţiativa guvernului. Cehii declară se află el cu cestiunea de naţiona­ Obstrucţiunea şi br. Banffy.
prin graiul bărbaţilor lor celor mai litate. O ilustreză acâsta şi mişcarea Ceea oe s’a precji9 din partea organe­
încurcătura dualistă. competenţi şi prin pressă, că prin­ Valahilor 11 greco-catolicî în contra

cipiile de egală îndreptăţire depuse autonomiei . lor stângei estreme, s’a împlinit. Oposiţiă
încetul cu încetul se ridică tot în ordonanţele pentru limbă, adecă După aceste cuvinte introduc­ din dietă s’a ţinut de cuvânt şi deorece
mai mult şi tot mai ameninţător principiul deplinei egale îndreptăţiri tive, continuă astfel: ministrul-preşedinte Banffy încă tot vrea
de-asupra ambelor emisfere ale mo- şi reciprocităţi în cestiunea limbei, „Valahii greoo-oatolioî se baseză pe să continue rolul de intransigent în Gestiu­
narchiei dualiste semnul marei în­ şi încă nu numai pentru Boemia, ci aceea, oă Metropolia greco-oatolică de nea cunoscutului § 16 a luat posiţie hotă-
trebări a reînoirei pactului economic şi pentru Moravia şi Silesia, sunt con- Alba-Iulia şi Făgăraş nu stă sub puterea rîtă în contra proeotului de lege asupra
şi financiar. diţiunile capitale şi nealterate ale de drept a primatelui. Se soie adecă, oă impositului pe zabar, oare se desbate aouma
Cu stîrşitul anului acestuia es- învoirei lor. Er de altă parte Germa­ ciroumsoripţiunea Metropoliei a fost făcută de 5 cjile în oameră.
piră valabilitatea pactului încheiat nii declară, că pe câtă vreme nu se prin anii cinol-cjecl de însă-şî Curia ro­ In timp de patru c^ile au vorbit în
acum dece an! şi înainte de acest vor delătura ordonanţele pentru lim­ mană. Despre asta în mod constituţional desbaterea generală asupra numitului pro-
termin pactul trebue se fiă reînoit, bă, sâu nu li-se va da garanţa, că s’a luat notă din partea statului prin arti- ieot vre-o două-decl de deputaţi, cari au
decă este, ca mecanismul dualistic se vor cassa, şi pe câtă vreme gu­ oulul de lege 39 din 1868. presentat patru moţiuni. Mai sunt însă
se nu sufere o sguduire ale cărei vernul nu va părăsi idea federalistă „T6te aoestea însă înoăn’ar fi destulă mulţi deputaţi, oarl s’au însoris la ouvânt
urmări ar putâ deveni desastruâse de-a trata pe picior egal, în contra oausă, ca Valahii gr. cat. să se subtragă şi înoă se vor mai înscrie. Se vorbesce, oă
pentru el. constituţiei esistente, cele trei ţerî din autonomia, oe acum se faoe. Metro- doi membrii ai stângei estreme voesc să
Numai "o jumătate d e a n n e m a i ale coronei boeme, ei (Germanii) nu polia de Calooea încă nu stă sub primatele ţină fie-oare oâte-o onventare, oare să ooupe
desparte deci de terminul fatal, şi vor pute nicî măcar intra în tratări însă pentru aceea va participa la autono­ o şedinţă întrâgă. Astfel oposiţiă crede,
ce să vecjî? In loc de-a sta în faţă de împăcare cu Cehii. mia. Retragerea Valahilor gr. oat. aşa-dâră, oă va mai amâna desbaterea generală înoă
cu o situaţiune clarificată parlamen­ Etă două puncte de vedere dia­ dâoă ei nu s’ar provoca decât la exemp- o săptămână întrâgă. Tote se’nţelege nu­
tară, care să facă posibilă discuta­ metral opuse, din car! numai înţe­ ţiune, înoă n’ar esohide posibilitatea de-a mai ou scop de-a crea prin aoesta amânare
rea şi primirea noului pact de că- legere şi împăcare nu pote resulta. estinde cutonomia şi faţă de ei. guvernului o situaţiune critică.
tră ambele parlamente, nicî-odată Lupta germanismului în contra sla­ Piedeoa o formeză însă -artioulul de Şi Banffy, se asigură, va lua tote
n’a fost acăstă situaţiă mai încurcată, vismului în Austria a luat o direc­ lege XLIII din 1895 privitor la liberul măsurile posibile, ca să paraliseze planul
ca tocmai acum. ţiune, care numai priinciosă nu p6te eseroiţiu religionar, oare articul în alinea oposiţiei. El şi cu âmenii lui cred, oă pănă
u
In Austria ruptura între factorii fi dualismului. a 6-a vorbesoe despre „biseriol ou rit pe la mijlocul lunei acesteia, vor reuşi să
parlamentari este aşa de mare, în­ Puţin le pasă Germanilor, decă deosebit latin, ou rit deosebit greceso şi termine desbaterea generală şi speoială şi
cât abia se mai pdte spera, ca ca­ se va reînoi pactul cu Ungaria, or! ou rit deosebit armeneso. Astfel biserica să faoă să se primâsoă legea privitâre la
mera actuală să potă ajunge la o ba, pe câtă vreme sunt în joc inte­ greco-catolică după dreptul public ungar impositul de zahar. Asemenea speră, oă
soluţiune cât de cât satisfăcătdre a resele lor naţionale, ce le cred în este o biserioă receptă deosebită. Ca atare pănă la sfârşitul lunei vor resolva şi oele-
grelelor probleme, ce-i stau înainte gradul cel mai mare ameninţat. încă ea are aşa-dără drept de esistenţă deosebit şi lalte proieote de lege restante, âr pe de­
la tdmnă. In Ungaria, situaţia par­ şi mai puţin îî atinge pe Ceh! s6r- deşi nu se va preseuta la adunarea pentru asupra şi ominosul § 36.
lamentară, — în urma conflictului tea dualismului şi numai în cţd ! Se mai gândesce Banffy şi la o revi-
0 0 organisarea autonomiei, nu ’i se p6te faoe
dintre guvern şi oposiţiă, care a dat acestea unul din conducătorii lor nioî ud rău. suire a regulamentului oamerii şi ameninţă,
nascere obstrucţiunei ce se face acjî de frunte a declarat, că ei, Cehii, „35tă politica biserioâsoă, care a pus oă deoă Oposiţiă nu va înceta ou obstruoţiu-
din causa paragrafului 16, care atacă nu au nicî un interes faţă cu par­ capăt stărei de până acum, în sensul căreia nea ei, va prelungi durata şedinţelor, ba oă
libertatea pressei — a devenit ase­ lamentul din Yiena şi că le este — după dreptul publio ungar — întotdâuna le va declara în permanenţă, pănă oe se va
menea cât se pdte de nefavorabilă, de-ajuns dieta boemă, ca se-şi regu­ a esistat numai o singură biserioă catolică vota proieotul pentru care guvernul ungu­
ba ameninţătdre chiar pentru ces- leze afacerile cu Germanii. receptă ou rituri deosebite şi ou anumite resc a luat angajament faţă ou guvernul
tiunea reînoirei pactului. Cum oă în astfel de împrejurări abateri în organisare. Acum âtă, oă situa­ austriac. Oposiţiunea, la rândul ei, ame­
Cum vor eşi guvernele din în­ şansele dualismului nu stau nicide­ ţiunea s’a sohimbat şi în contra protestare’ ninţă şi mai tare, oă dâoă Banffy ar voi
curcătura parlamentară, în care se cum strălucit se pdte constata şi fără adunărei valahe greoo-catolice, oe s’a ţinut să atace parlamentarismul, toţi membrii
află şi care împiedecă ori-ce acţiune de-a mai avă în vedere, că nicî Un­ la Cluşiu, nu se pote face nimio pe cale independenţi ai parlamentului se vor de­
pentru salvarea pactului ? Illtă grava gurii, car! singur! mai au interes la legală. clara solidari şi vor faoe un asalt despe­
întrebare a momentului. susţinerea dualismului, nu vin în „Este adevărat, oă înoă cu Ooasiunea rat, oare va causa neapărat oăderea gu­
Cel mai apropiat şi firesc espe- ajutorul ministrului-preşedinte Banffy congresului oatolio din 1870 Valahii s’au vernului.
dient, de-a eşi din impas, era, de-a care în înţelegere cu contele Badeni nisuit să se retragă din organismul biseri- Bine observă o foie vienesă, oă si-
8
crea un provisoriu, prelungind adecă umblă în tot chipul se salveze cumva oei oatolioe. Atunci însă ei peste tot cj' tuaţinnea lui Banffy va deveni cea mai
pe un timp dre-care pactul de faţă situaţiunea, făcând posibilă reînoirea n’au stat pe basă legală. Nu de geaba se preoară din lume în acel moment, când în
pănă ce parlamentele vor pută ajunge pactului. presentaseră la aoel congres. Numai mai urma atitudinei oposiţiei se va dovedi, că
la punctul de a-1 reînoi cum se cu­ Astfel în curând pot se espe- târejiu li-a venit în minte să protesteze şi ou totă majoritatea sa cea mare ce-o are