Page 89 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 138.—1897.

în cameră, pâte să fiă periclitată resolva- 23 August sosire în Cronstadt, revistă asu­ şeuescl, un „Liedertafel“. Inoeputul la 8 troduse în armată, la tot caşul se va în­
rea pactului. pra esoaderei franoese şi rusesol, oălătoriă âre sâra. fiinţa şi al 16-lea oorp de armată.
înţelegem, că Banffy se află în mare ou trenul împărăteso la Peterhoff unde Faure
Catastrofa din Galaţi, fită datele ofi­
8trîmt6re, de6reoe oontele Badeni are mare va locui în aripa stâugă a palatului, prâud
ciale în privinţa desastrului, întâmplat în Esamenul la internatul nostru
necesitate, ca legea asupra premiilor pe de gală; 24 August: reoepţiune, oălătoriă
Ziua de 17 Iunie treout:
zahar să fiă votată de oămera ungurâsoă la Petersburg, dejun în palatul de iârnă de fete.
Galaţul este împărţit în 5 despărţiri
pănă la prima August, căci altfel proprie­ dineu în Peterhoff, representaţiă de gală Braşov, 22 Iunie v.
tarii din Boemia s’ar revolta oontra lui. în teatru; 25 August: primirea coloniei sâu inspeotorate poliţienesc!. Esamenul practic din croitoriă şi me-
înţelegem, că Banffy numai aşa are ra­ franoese, visitarea oraşului Petersburg, vi- Bădălanul formâză despărţirea I a nagiii al internatului-orfelinat al „Reuniu-
oraşului. Suprafaţa îneoată este de 322
ţiune de-a mai sta In fruntea guvernului, sitarea consiliului comunal, dejun la amba­ nei femeilor române din loo, s’a ţinut erl
u
heotare, peste oare s’a revărsat o oanti-
dâoă îşi va ţine angajamentele luate faţă sada franoesă, sâra prânZ în Peterhoff, bal; c’un fârte buu suooes. îndată oe am intrat
tate de 6.500,000 m. o. de apă sâu
ou Viena în oestiunea pactului. T6te aoes- 26 August: revista trupelor în Krosnoje- in internat prima impresiune oe am pri-
30,000.000 sacale. Pentru ca să ne putem
tea le’nţelegem, însă noi totuşi persistăm Selo, dejunare ou corpul ofioereso, prânZ mit’o a fost, oă în aoest institut trebue să
faoe o idee de proporţiile inundaţiei din
în părerea nâstrâ, oă vor face multă gălă­ în Peterhoff, pleoare, oând Ţarul va petrece domnâsoâ oea mai frumâsă ordine şi dis­
anul aoesta, va fi de ajuns să spunem, oă
gie şi unii şi alţii, în momentul însă când pe Faure pănă pe bordul corăbiei. ciplină.
nivelul apelor Brateşului s’a ridicat aoum,
vor fi în adevăr periolitate interesele pao- Esamenul s’a deschis prin oâte-va ou­
tului eoonomio dualist şi Banffy se va îm­ Despre patriarchul Brankovits se co- cu o jumătate de metru mai sus, decât vinte nemerite de d-1 preot Dr. V. Saftu. De
blânzi în ce privesoe § 16 şi oposiţia es- mnnioă din Neoplanta, oă încă în deoursul în teribelele înecuri din 1861 şi 1872. faţă se afla comitetul Reuniunei şi un pu­
tremă va pune botul pe labe. aoestei săptămâni are să demisioneze, din Desastrul lasă fără adăpost 5000 băr­ blic destul de număros atât membre ale
oausa confliotelor, oe' s’au ivit între el şi baţi şi 600 femei în afară de oopii. Reuniunei oât şi unii din părinţii elevelor.
între ministrul-preşedinte Banffy în urma Ţiganul şi albinele, pilele aoeste se
Elevele a fost esaminate din partea
Tratările de pace. alegerilor pentru congres. Aoeste alegeri, întâmplă pe hotarul comunei Ehingen dm direotârei internatului mai întâiă din croi­
Soirile sosite din Constantinopol spun, cum soim, s’au terminat ou un oompleot Wfirtemberg un oas tragio-oomio. Pe dru­ tul diferitelor vestminte. Ele au desfăşurat
oă Pârta, în cea mai de aprâpe şedinţă ce fiasoo pentru partida guvernamentală. mul tării mergea o familiă de ţigani o’un atât teoretio, oât şi practic cuuosoinţele
se va ţină în continuarea tratărilor de paoe Cine nu cere graţia? Sub aoest titlu car tras de doi oai. Un roiu de albine le lor în mod atât de desluşit şi mulţumitor,
între Turcia şi Grecia, va declara în faţa un Z^ unguresc din Budapesta publică veni în drum. Caii, fiind-oă îi pişoau albi­ încât au putut convinge pe totl, oă prioep
represeutanţilor marilor puteri, oă ea are nele, o luară la fugă în ruptul capului spre şi pătrund în adevăr ceea ce au învăţat
următârea notiţă: „Pe galeria oamerei de­
drept să retină partea Tesaliei ce a cucerit'o Ulm. Ţiganii, oopleşiţl de albine se văie-
putaţilor din Pesta se întâmpla în 2 1. o. sub esoeleota conduoere a d-rei Carolina
şi că e deoisă a nu renunţa la ea. tau şi strigau după ajutor, dâr înzadar. In
următârul oas hazliu: Lista de sub- Teclu. In faţa publioului elevele au luat
O altă soire anunţă sohimbare de mi- soriere pentru graţiarea lui Bartha Miklos sfârşit după o oursă lungă pe întreoute măsură la o taliă, au desemnat tiparul, au
nisteriu în Turoia, ce ar urma din causa s’a înmânat şi lui Madarasz Jozsef, Zi°e - între albine şi trăsura Ţiganului, un cal croit stofa, au ousut’o şi preousut’o ou
n
aoestei politioe. Se c^ioe, oă ministrul de du-i să-o subscrie şi densul. Madarasz însă căZu la pământ şi la moment şi peri. Mai multă esaotitate, oeea-oe pentru nisoe fe­
esterne, Tevfic-paşa îşi va da dimisia. Edhem- Zise mânios: Eu? niol-odată! — Pentru- tâi'Ziu căZu şi al doilea oal. Abia numai tiţe în etate de 14—15 ani e mult. Dife­
paşa comandantul trupelor turoesol, ame- oe, îl întrebară ou mirare ceilalţi. — La după-oe amândouă mârţâgele Ţiganului au rite tipare de rochi, de bluse, de pelerine,
'ninţă pe Sultan ou demisiunea, dâoă se va Viena nu voiu scrie cu nici un preţ! răs­ perit şi trăsura i-a rămas sdrobită în drum, de mâneol moderne preoum şi tipare dela
da înapoi Greoilor Tesalia cucerită, deâreoe punse Madarâsz“. — Nu soim, întru oât albinele s’au depărtat de victima lor, sbu- diferite albituri au fost tâte desemnate pe
Zice el, soldaţii nu vor asoulta de porunca e oorectă acâstă notiţă şi întru oât nu. La rând într’un pom, ce se afla la marginea tablă în mod fârte corect.
de retragere şi nu garantâză, că între sol­ tâtă întâmplarea înse, ea e o bună lecţiune drumului. Sourt timp după aoâsta mai ve­ După aceste au urmat esamenul teo­
daţi nu va isbucni o răscâlă. pentru „vitejii“, cari au pus la cale miş­ niră două familii de Ţigani cu trăsurile lor retic şi practio din menagiu. Am admirat
şi luară cu ei pe nenorooitul lor soţ şi
Tâte aceste însă apar numai oa nisoe carea pentru graţiarea lui Bartha. destoinicia tinerelor menagere, şi a putut
manevrări, ca să sparie pe marile puteri. resturile avutului său. Caii oei morţi i-au fi ori şi oine mulţămit ou prestaţiunile lor.
Porta nu-i îndestulită nici ou suma Sfânt german înlocuit cu un sfânt ma­ vândut unui proprietar de menageriă din La o masă bine arangiată asistenţii
de 100 milione oa despăgubire de răsboifi, ghiar. Primatele Vaszary a adresat primăriei apropiere. au gustat din bucatele oe erau gata espuse
pe care ar voi să i-o aoorde marile puteri, din Budapesta o sorisâre, prin oare con­ şi oarl se pregăteau la moment după do­
oi pretinde 1B0 milione de franci. simte din tâtă inima şi ordonă, ca biserica î n a r m ă r i l e . rinţă de cătră eleve.
Representanţii marilor puteri în tra­ din suburbiul Leopoldstadt (Budapesta), Am putut observa înoepând, dela
tările de paoe sunt la punctul, ca graniţele oare are oa patron pe S-tul Leopold şi a In cercurile conduoătâre ale armatei pane, frământată de ele, pănă la oozonacl
Tesaliei să fiă aoelea, oe au fost stabilite fost olădită în memoria învingerilor împă­ la ordinea Zilei este aoum cestiunea, oa în de tâtă frumseţea, diferite prăjituri fine, şi
de ataşaţii militari la faţa looului. ratului Leopold, să pârte de aoi înoolo nu­ armată să se introducă tunuri ou repetiţia fripturi gustâse, ca tinerele menagere cu
Se susţine, oă tratările de paoe vor mele primului rege apostolic Sf. Ştefan. O şi pusei automate. Tâte aoeste se’nţelege cunosoinţele ce le au, ori şi când şi ori
e
dura înoă timp îndelungat, âr temerea de foiâ naţională germană din Viena, Zi° > că numai, oă paoea să fiă mai sigură. şi oui i-ar putâ servi o masă cât de bună
o nouă isbuonire de răsboifi între Turci şi măsura aoâsta a Eminenţei Sale ar fi fost Şi oum se vede, tot grija pentru asi­ şi alâsă.
Greoi e cu totul esohisă, deârece oei din dictată da ura în contra Germanilor. Ori gurarea păoii Europei faoe, ca fiă-oare Tâte elevele au fost premiate din
urmă nu mai sunt în stare a înoepe răs- oum ar fi, ea este un început în direcţia stat europân să se gândâsoă la sporirea partea Reuniunei cu daruri nemerite după
boiul. maghiarisărei sfinţilor. armatei. etatea lor.
In oe privesoe cestiunea Cretei, nici Cutremur de mare. Din Barcelona se Puterile emulâză în a’şî înmulţi nu­ Intr’o sală alături au fost oa şi în
aoolo luorurile nu stau de tot bine. Roşia telegrafâză, că aoolo s’a observat Zilele tre- mărul trupelor, formând nouă bataliâne, alţi ani espuse diferite lucruri de mână
nu voiesoe oa guvernatorul Oretei să fiă nâuă regimente, ba chiar corpuri întregi unde puteai să găsesol de tâte oe să cere
oute o ap8riţiune interesantă. S’a văZut
Droz, şi acum e vorba de prinţul Ludovic de armată. într’o casă dela oiorap începând pănă la
adecă, că apa mării în timp de 10 minute
Napoleon, oare servesoe în armata ru- In Rusia numai ou oâte-va luni mai nainte roohile oele mai oomplioate, rufăria, croşe-
s’a înălţat mai de multe ori la o înălţime
sâsoă, âr pe aoesta ou greu îl va aooepta s’a format un nou oorp de oălăreţî, după tăriă şi broderiă în tâte variaţiunile.
de 10 metri şi ârăşl s’a oufundat. Acâstă
Franoia. aoâsta a urmat Germania, Franoia şi preoum OrI-ce părinte pâte să fiă pe deplin
apariţiă se oonsideră, că ar fi un cutremur
se aude nioi Austro-Ungaria nu va rămânâ îndestulit de orescerea casnică ce li-se dă
de mare.
S O I R I L E D I L E I . mai pe jos. fetiţelor din internat şi pot fi mulţămitorl
Reuniunea de cântări săsescă din loc Austro-Ungaria deja de mai mulţi ani atât faţă de Reuniue şl onmitetul ei, oăt
— 23 Iunie. va da în grădina otelului „Central Nr. 1“ are de gând a înmulţi corpurile de armată şi în speoial domnişorei direotâre Carolina
Preşedintele Faure in Petersburg. Etă, (în oas de plâie în sală) MerourI, în 7 Iulie înoă ou unul, dâr pănă aZl aoâsta a rămas Teclu, care o’un adevărat zel neobosit
după „Gaulois“, programul de primire al st. n. sub oouduoerea dirigentului de cor numai plan. Aoum însă, după ce tunurile oonduce aoest internat-model.
preşedintelui Republioei franoese în Rusia: Rudolf Lassel şi ou oonoursul musieei oră- cu repetiţiă şi pusoile automate vor fi in­

1
2
3
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ şi animale: alifii, oâiurl, rachiuri, oţăturl, medici oa Laubender ), Saust ), Theisen ), şi care odiniâră se întrebuinţau în oontra mai
4
soăldătorl, afumătorl, soiu a pune pahare, laltson j au vindeoat frigurile cu aţă de pa- multor bâle, făoend parte din pravul tem■
3
9
3
lipitori, a arde oăţei de sub limbă, a scâte iDginl. Hiller 5 6 ) şi Horn ) susţin că e mai perani al lui Stahl [Kristen ) Graef )] se în­
Zoologia medicală aţeranuluiromân. ou limba gunâele, cari din întâmplare oad aotivă în oontra frigurilor chiar decât chi­ treb uinţâză şi astăZl la ţâră contra udului
în oohl, a soâte spinii sâu orl-oe alt oorp nina. Spirtul de furnici, cu care populaţia (ca diuretio) şi a frigurilor. Meloii, oarl la
De Dr. N. Leon.
străin oare să introduce în corp, a obloji dele ţâră să frâcâ pe corp oontra mai mul­ ţâră se dau celor oe pătimesc de piatră la
Am adunat pe oât mi-a fost posibil rănile, soiu să desoânte a bine : de deochi, tor boli, nu este decât aqua Magnanimitatis beşica udului, se întrebuinţau de oătră cei
t6te credinţele poporului român, despre de şopârlaiţă, de spărieturâ, de muşcătură a celor vechi. Viermuşii din gogoşile de vechi (ooohila şi oapaoul) oa diuretio; supa
animalele şi produotele lor, oarl sunt în­ de şârpe, de muşoăturâ de nevăstuioă, etc. rug (trandafir), oare astăZl se întrebuinţâză de meloî se buoura de o mare reputaţiune
trebuinţate la ţâră ca leourl, modul între­ Pe când aceştia luorâză numai ou duhu­ în oontra epilepsiei şi la oopii miol oând (Desbois de Rochefort). Grhdtien ) reco­
10
buinţării precum şi bâlele produse de unele rile bune, cu oredinţa în DumneZeu şi în le ese dinţii, este recomandată în zoolo- mandă şi el meloii de vii pentru bâlele de
din ele; ou alte ouvinte, am încercat să toţi sfinţii, vrăjitorii şi vrăjitorele din oontră giile veohl în oontra oariei dentare (F. plămâni şi laringe, diminâţa şi sâra, oâte
7 *
fao zoologia medicală a ţăranului român. luorâză ou duhurile necurate, ou credinţă Hirsch ). Plao9le circulare caloarâse ale sto­ o bucăţioă mai mult pe fiă-oare Zi până
In fiă-oare sat se află oâte-o babă sâu un- în draol şi fin tâte spiritele rele (spiri- macului de rac, cunoscute sub numele de ajungem Zilnic la 24—70 bucăţi.
chiaş oare cunosc buruenele şi animalele de tuşii). ochi de rac (Lapides sâu Oouli Canororum), Carnea şi ouăle de brâsoâ ţestâsă din
lâo, soiu să desoânte, să faoă de dragoste, să Dintre animalele şi produotele lor în­ oare la ţâră se fao lâourl pentru vătămă-
faoă şi să desfaoă de urît, să pue pahare, trebuinţate de ţăran oa lâo, esistă o oate- ') Allgeţn. Mediz. Annal. 1801; Korrespon- tură şi pentru tusa măgărâsoă se luau şi
lipitori, să dea argint viu, să gâoesoă în gorie fârte bogată întrebuinţată în vechime denzbl. pag. 74. în vechime sâu prâspete (Pliniu) sâu să­
bobi, în cărţi, să lege şi să deslege ploile, de zoologia medioală, dâr astăZl ou desă- 3 2 j Allgem. Anzeiger d. Deutschen 1808. rate (Richter). Găinaţul, grăsimea cfe co­
să iee sânge, etc. vîrşire scâsă din uz, astfel sunt: oămaşa ) Rust, Magaz. Voi. XVI pag. 351.
J Med. und phys Journ Voi. XXI şi XXIII. coş (adeps galinae), testiculele şi peliţa oare
4
Aceste babe sâu unohieşl soiutorl de sâu aţa de paingen, pe oare toţi Românii 5 J Hufeland Journ. Voi. 35 pag. 116.
tâte se deosibesc în două categorii: în dela Dorohoi pănă la Turnul-Severin, o 6 ) Auchiv fur mediz. Voi 1 1812, pag. 646. s ) De Lapidibus cancrorum. Diss. Altorfi,
7 ) Ankiiudigung eines neuen Mittels, des 1736.
vraci şi vrăjitori. Yracii sâu vraoele sunt iau oa leao oontra frigurilor. Aoâsta o gă­
Cynips Rosarum, zur scbnellen Vertreibung der 3 ) De Lapidibus canororum citratis. Altorfi,
un fel de doftori sâu dofcorâe; ei soiu să sim recomandată în tratatele vechi de
;
Zabnschmerzen in Hufeland s Journ. d. pract 1636.
lecuâsoă şi să prepare doftorii din buruene zoologiă medicală şi farmaoopie. Mai mulţi Arzeneikunde Bd. 9 pag. 141—lena 1800. 10 ) Froriep. Notizen Voi XXXII pag. 176.