Page 9 - 1897-06
P. 9
ts&îtinM, Atemîitr« .„Gazeta" iese în i-care ii,
ii Tiiiomăî Aiioiiamente peiitin Anstro-Unpria:
.Hraşov, şlsţa xcars Ny. ă(î, Pe un an 12 11., pe şese ioni
6 ii., pe trei luni 3 3,
Sensuri nefîiusoste nu m
jrlaseso, — Mcinusenpta au m> N-rii de Oumlneoâ 2 fi. pe an.
•utetaet. Pentru România si străinătate:
IH8ERATE se primosola Adinl- Pe un an 40 franol, po şd30
alatraţluneîn Braşov şi la ui- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
miit6rele Birouri ds snunolurî: N-rii de Dumiuooă 8 franol.
In Yiena: M. Dukts, Sstnnch
AthaUk, Rudolf Xossc, A. Opptliks Se prenumără la t6te ofioioic
Sfaohfolger; Anton Qpfitlik, J. poştale din întru şi din atară
JOar.ntbcr, în. Budapesta: A. Y. si la dd. colectori.
Qcldbcrger}, Ickstein Bimat: în Ai'^nameninl nentrii. Brasor
Bucuresoi: Agcnct Havas, 8uo« administraţiunea, piaţa mare,
oursaie de Heumanio; în Ham • tflrgul Inului Nr. 80 etagiu
burj,: Karoiyt & Luinmnn. I.: pe un an 10 3., pe şese
Preţul Inaerţlunllor: o seria luni 5 3., pe trei luni 2 3. 50 cr.
Sarmond po 9 oolână 8 or. ai Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbra pentru o publi 123., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 3. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Eoolarue pe pagina a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. sau 80 bani. a se plăti înainte,
=*=
Nr. 121.
PropteSeSe dualismului. Caracteristic este însă, că de generală în Cluşiu pe qfiua de 29 Iunie. nedumeriri, ba chiar neîncrederi faţă
acestă fusiune a amicilor pactului Apelul e subsoris de destui bărbaţi fruntaşi cu Austro-Ungaria în urma raportu
14
Erî s’a început în camera un- se trateză tocmai acum, când în ai Valahimei din t6te părţile ţării ... rilor create prin visita Maiestăţii
gui’âscă discuţiunea asupra proiecte' Austria situaţiunea a devenit atât „Biserioa română gr. cat. fu trasă în Sale împăratului Francisc Iosif la
lor de lege militare presentate de de critică şi ameninţătăre pentru cercul autonomiei catolice ce este a se orga■ Petersburg.
curend de cătră ministrul bonveZi- acelaşi pact dualistic. nisa; s’au publioat deja alegerile pentru Etă articulul fbiei bismarekiane :
lor. S’a luat în desbatere mai întâi Decă nu va succede în Austria congres, looul şi modalitatea, şi între cercu
proiectul privitor la înmulţirea sti- a delătura crisa parlamentară prin rile ce au să aUgă hgurăză şi tote diecesele In nressa ofioială germană se aooen-
pendiilor fundaţionale în institutele stabilirea unei înţelegeri ărecare în gr. cat. din ţâră. Aoestei împrejurări este tueză de repaţite-ori, că politioa esternă a
comune pentru crescerea şi Instrui tre Cehii şi Gfermanii Boemiei, atunci a i-se atribui der (!!) că apelul (vrâ să cjioâ Germaniei în Gestiunea orientală se yalidi-
l
hi ne şi ajunge să
rea oficerilor. înzadar va da mâna Apponyi ou gu Convooarea) a fost subsoris numai de mireni, teză din 4 11
Din partea stângei estreme s’a vernamentalii lui Tisza-Banffy, căci şi că la mişcare pănă acuma iau parte aibă un „rol oonducător . Noi nu suntem
11
făcut oposiţiă proiectului presentat nimic nu vor pute ajuta dualismului numai mireni ... în posiţiâ, de-a supune la acest loc unei
pe cuvent, că acâsta partidă nu p6te se scape din critica stare în care a După oe face apoi unele estrase de- critice afirmarea aoâsta; nici nu-i lipsă de-a
vota nimic armatei comune, fiindcă ajuns. fectubse oa tot-dâuna din Convocare, „Bud. face acesta. Mult mai tare ne-ar interesa,
doresce introducerea armatei naţio In cele din urmă Maghiarii vor Hirl.“ încheiă aşa : decă ni-s’ar spune, ce posiţiâ ocupă Ger
nale de sine stătătore. S’au mai opus fi gata să facă tăte şi să aducă chiar „Capul biserioei autonome române in mania faţă cu apropierea, ce s’a săvîrşit între
estremii şi din causă că s’ar fi vio şi jertfe pentru ca să mai proptescă dependente gr. cat. ar fi deci Metropolitul Rusia şi Austro-Ungaria.
lat, cum 4i° ei, pactul şi constituţia şi susţină dualismul, căruia au a-i din Blaşiu, der tocmai aşa oa Primatele Raporturile nâstre cu România formâzâ
prin aceea, că şi elevii unguri au mulţămi tot ce au dobândit pănă din Strigoniu. Intre bisericile romano şi basa îutregei nostre politice esteriore şi se
fost aşeZaţî în şcdle militare aus- acuma, — der nu-o să mai mergă. greco-catolioe însă ar înceta orî-ce raport, înţelege de sine, că asupra acesteia cser-
triace. In cele din urmă s’a primit Aşa stau lucrurile, deşi se pare, incă-odată accentuăm, oă în mişcarea oe oieză o mare influinţă înţelegerile, oa s’au
totuşi proiectul în general de cătră că astăcjl Ungaria e şi mai prepon- s’a pornit nu figureză nioi un preot, şi oâ stabilit între Petersburg şi Viena. Timpu
tote partidele afară de stânga es» derantă şi mai tare în monarchiă tot lucrul nu se înfăţişâză decât oa o miş- rile, când Germania fâoea oa tote câte le
tremă. din causa. încurcăturilor şi neînţe oare de naţionalitate nou de noiţă“... (jicea Bismarck să fiă acceptate fără liesi-
La desbaterea specială s’au ivit legerilor în Austria. Curend însă, tare, s’au schimbat înoâtva. De când tra
semne obstrucţioniste, deşi desbate credem, se va vedâ, că de fapt a de Serbii .şi autonomia bisericei lor. tatul de neutralitate germano-rusesc nu mai
rea s’a terminat în câteva ore. In venit fărte şubredă temelia, pe care Telegrame sosite din Verşeţ şi Neoplanta esistă, Germania nu mai e în posiţiâ de-a
teresant este, că la cererea estremi- se racjimă supremaţia înăuntru şi se provoca, după trebuinţă, la raporturile
spun, că alegerile membrilor pentru con
lor, ca elevii unguri se fia aşezaţi preponderanţa politică faţa cu Aus gresul autonomio al biserioei sârbesc! de- sale oând ou Rusia, oâud eu Austria şi a
în institute ungurescî şi limba de tria a Ungurilor. eseroia astfel o influinţă hotărîtdre asupra
ourg intr’un mod cât se pote de satisfăcă
propunere se fia cea maghiară, mi tor pentru Serbii naţionalişti. Lupta e mare politicei europene. Din momentul, în care
nistrul br. Fejervarjf, arătând, că între Şerbi în tote părţile. De-o parte stau Germania a rupt raporturile sale solide cu
n’are temeiu. învinuirea, că elevii Conferenţct generală în causa archiereii cu clerul, âr de cealaltă Serbii Rusia, a ajuns mai mult său mai puţin să
unguri s’ar germanisa în institutele autonomiei bisericei române unite. fiă avieată la Austro-Ungaria, câoî altfel
Publicând în numărul său dela 12 Iunie st. naţionalişti şi o parte a clerului cu vederi
comune, a declarat, că introducerea mai independente. Pănă acum ceşti din ar fi rămas isolstă. Austria n’a întârejiat
limbei maghiare ca limbă de pro n. Convocarea la conferenţa generală con- urmă au şansele oele mai mari de învin chiar dela început de-a esploata aeâstă si-
punere în institutele militare comune ohiămafcă pe efiua de 29 Iunie în Cluşiu, gere. In dieoesa Verşeţului partida radi tuaţiune favorabilă pentru ea, după cum
este imposibilă, dedrece printr’asta f6ia biserioâscă „ Unirea“ din Blaşiu îi face au dovedit’o aoâsta limpede vorbirile ţinute
o introducere scriind între altele: cală serbâsoă a candidat mai pretutindenea
s’ar veri numai federalismul în armată atunci de contele Kalaoki. Din tonul, în
„Primim oouvooarea la o oonferenţă pe cei mai aprigi naţionalişti, între oari şi
şi s’ar sgudui unitatea ei. care s© ţineau atunci vorbirile în palamen-
generală în causa autonomiei, care o pu- cunoscutul advocat Polit din Neoplanta.
A fost cum se vede pregătit tul din Pesta şi din predilecţiunea, cu oare
ministrul Fejervary de-a respinge cu blioăm mai la vale în t6tă extensiunea. In vederea acestor împrejurări, după se accentua intimitatea dintre Rusia şi im
uşurinţă atacurile din partea oposi- Conferenţa acesta am signalat’o în cum spune o telegramă din Neoplanta, pa- periul dela Dunăre se putea vedâ încă de
ţiei estreme a partidei independen primul numărului nostru din urmă. Părerea triarohul Brankovits a început să devină atunci indestulirea, oe-o simţiau la Yiena
atunci esprimată o susţinem şi acum. forte îngrijat. Se fiice, că el s’a adresat
ţilor. Şi de astă-dată avea la spate şi la Pesta din causă, că prin hesitarea lui
ca acoperire al doilea proiect de Constatăm din nou, că conferenţa se chiar cd,tră minisirul-preşedinte Banffy cu ru- Oaprivi de-a reînoi paotul de neutralitate
lege asupra institutelor pentru cres convocă numai de laici, fără de nici o în garea, ca în caşul, când ar învinge partida germano-rusesc, au scăpat din şahul duplu,
cerea şi instrucţiunea honvezilor, ţelegere cu episcopatul nostru ori cu eer- radicală, său se nu permită întrunirea congre ce l’ar fi putut căpăta dela Berlm şi Pe
care urma a se lua astăcfî în des ourile normative ale cierului nostru. sului, său să-l închidă imediat după deschidere.
tersburg şi au ajuns ei (cei din Viena şi
batere. Constatam, că episoopatul bisericii nâs- Baronul Banffy, fiioe o telegramă a lui Pesta) în favorabila situaţiune, în care s’a
tre încă n’a luat posiţiâ, der nici n’a avut „Bud. Hirl.“, n’a fost aplicat a împlini
Seim că acest proiect de lege aflat înainte Germania, de-a pută face adecă
în legătură cu cel dintâiu este con timpul fisio de a iua posiţiâ faţă de oon- acestă rugare şi din causa acesta situaţiu presiune asupra Berlinului în urma raportu
siderat ca o isbendâ a nisuinţelor vocarea congresului autonomie al bisericii nea lui Brankovits devine imposibilă. Când rilor, ce le au cu Retersburgul.
v
maghiare faţă cu armata. Din causa catolioe din Ungaria. pentru ultima-dră Brankovits a fost în au După ani de (jhe, când politica este-
acesta contele Apponyi şi partida Constatăm în fine, că după soirile, dienţă la Maiestatea Sa, a promis, că alege
sa au ajuns se fiă felicitaţi, că prin ce le avem, în tote dieoeseie nostre obiec rile pentru congres se vor face după voia gu rioră germană a început să "revină în ve
acele proiecte a isbutit principiul, tul preocupării principale îi formeză Ges vernului. Fiind-oă acâsta nu-i speranţă să chile ei ogaşii, pe care, durere, le părăsise,
pe care se basau' postulatele lor na tiunea autonomiei, după ce însu-şl Prima potă suocede, are să urmeze de aci căde şi a înoeput să între ârăşl în bune rapor
ţionale privitdre la armată, între mar tele a cerut părerea episcopatului nostru, rea lui Brankovits şi nici congresul nu se va turi cu Rusia, situaţiunea s’a îmbunătăţit
u
ginile pactului dela 1867. şi oă în timpul cel mai scurt se pâte spera, pută ţină . — Nu putem soi întru oât aoâstă înoâtva pentru Germania, deşi după espe-
Ori cât ar striga deci estremii, că episoopatul într’o conferenţă îşi va maroa soire e adevărată şi întru cât nu. La totă rienţele câştigate n’a succes a restabili ve
urmărind vechia tactică faţă cu Aus- posiţiâ sa. Din a nostrâ parte cu dor do întâmplarea însă, acestea sunt semne, oare chea încredere între Berlin şi Petersburg.
triacii, că ceea ce li-se cere Maghia rim cât mai grabnica întrunire a acestei pe Sârbi pot să-i îngrijâsoă, âr nioi-decum Atunci fără de veste şi credem oă pe neaş
11
rilor, nu este decât ca cu banii conferenţe, oa să seim, de ce să ne ţinem. să-i faoă a se bucura de „graţia , cu care teptate a întrevenit călătoria la Petersburg
proprii se crescă din fii lor „ieniceri Am ţinut, să constatăm aceste pentru guvernul voesoe să reguleze autonomia bi- a lui Francisc Iosif şi deolaraţiunea, că în
austriac! , remâne fapt că prin amin înşi-şl domnii convooâtori şi în ol doilea rioei lor. tre oele două imperii a succes a se stabili
11
titele proiecte de lege s’a clădit po loc pentru cei ce vor să partioipe la oon- o basâ comună de operaţiune, privitore în
dul, care se potă uni partida guver ferenţa numită. In special am ţinut, să con Bismarck în contra Austro- prima liniă la cestiunea orientală. Dâoă
nului cu partida lui Apponyi. S’a statăm lucrurile aoestea pentru membrii Ungariei. acestă învoâlă merge şi mai departe, noi
41
pregătit cu alte cuvinte fusiunea în clerului, cari se vor înfăţişa . nu soim, aflăm însă de lipsă ca să ni-se dea
tre aceste două partide, de care s’a * Mare sensaţiă a produs, mai ales lămuriri în prima liniă asupra cestiunei, dăcă
a
vorbit deja mai înainte aşa de mult. „Budapesti Hirlap scrie despre miş îu pressa ungurâscă, un articul al acel „entente cordiale“, ce esistă acum între
Austro-Ungaria şi Rusia, s’a făcut cu conlu
De va succede său nu planul carea din sînul Românilor uniţi faţă cu or- Ziarului din Lipsea „Leipziger Neueste
acesta de-a uni tote partidele ma ganisarea autonomiei catolioe, între .altele: Nachrichten , despre care se scie, că crarea, cu scirea şi învoirea Germaniei, ori
11
ghiare, ce stau pe basa pactului „Ei voesc să-şi câştige o autonomia este unul dintre organele fostului nu. Adevărat, că foile nostre ofioiale afirmă
acâsta, der asta inoă nu este o dovadă,
dela 1867, — plan ce pare a fi cu biserioâscă deosebită şi independentă de bi cancelar german Bismarck. In arti-
oare să ne potă linişti, deoreoe raporturile
predilecţiuue urmărit şi de cercurile serica romsno-cstolioă. In foile de a<jî va culul, de care vorbim şi despre care
nostre ou Rusia sunt mult mai importante.
competente vienese — se’nţelege nu lahe cetim un apel, oare în acâstă afacere se crede, ca ar fi scris de însu-şî Bis-
se păte prevede cu siguritate. îi chiamă pe Românii gr. cat, la o adunare mardi, se dă espresiune unei mari