Page 90 - 1897-06

Nr. 138.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

u
44
„Jubileul unui jude. „Pap Laozi demn de „iubileu“ ; dâr pen- posiţiunile mai principale ouprinse în aoâstă rar iu, Virgil Şotropa, Em. Stefănuţ, Teod.
tru-oă pe noi grăniţerii ne are atât de ordinaţiune; Simon. Total 18. Medio gimnasial Dr. Em.
Motto: Tîrţ, pirţ dragi la suflet? Să merg însă mai departe, Yelooipedele sunt considerate oa mij- Filipan.
din Zăpîrţ.
oa să vă demonstrez ridiculositatea „jubi­ lâoe de oomunioaţiune asemenea trăsurilor. Gimnasiul se susţine din fondul oen-
Stimate Domnule Redactor! Voeso a vă leului arangiat de D-Vâstre. Fiţi buni şi Da aceea regulele stabilite în privinţa eo- tral soolastio din districtul Năsăud. Susţi­
14
vorbi de „iubileul“ unui jude. Prietinii şi vă informaţi, că âre bărbaţi distinşi, oa munioaţiunei trăsurilor pe locuri şi pe dru­ nerea lui în 1896 a costat 20.440 fl. 19 cr.
ortacii săi îl numesc sdprocsi Pap Ldssld, jucjii de Curiă losif Pop, Frâncu, Berlogia, muri publice sunt obligătâre şi pentru ve- Numărul şcolarilor esaminaţl la finea
şi mai oontidential: Laczi bdcsi. Atributul Mesei, Onaciu, apoi juflii de tablă Coma- locipediştî. In genere, nu este permis a anului: 253. Dintre aoeştia 192 gr. cat.,
„zâproozi“ îi oompete însă numai într’a- nescu (Dobriţin), Marienescu (Oradea-mare), umbla ou velooipedul, ,deoât pe drumurile, 56 greoo-orientali, 5 rom.-oatolioî; după na­
tâta, încât de origine e din Zăpîrţ ţDia- şi în fine judi harniol ca Leontin Pop pe care pot umbla şi trăsurile. lutru oât ţionalitate : 248 Români, 3 Germani şi 2
parti, ung. Zâprocza); er „Lâszlâ“ se sub­ (Cluşia), Vasile Panta (Bistriţa), Petru Pop însă aceste drumuri ar fi nepraotioabile Maghiari.
scrie el, căci i-se pare mai frumos sunător pentru veloeipediştî, autoritatea locală în
(Braşov) eto. eto. când au ajuns să împli-
decât vulgarul „Vazul“. Bine înţeles: atunci mod esoeptional pâte permite velooipediş-
nescă 25 ani de servioiu, primit’au să li-se Situaţia economică si financiară a
când umbla înoă în cămaşă lungă prin oo- dea banohete, sâu să li-se arangeze sere­ tilor să useze şi de cărările seu căile pen­ > >
muna sa natală, sătenii îi cjioeau: Vasilica nade, baluri, sâu să li-se faoă alte tămâ­ tru pedestraşi, însă pe aoeste căi nu este României.
Pop; atât şi nimic mai mult. Cetim în „Curierul Financiar :
14
ieri? De sigur nu. Avem între susnumiţii permis velocipedistului de-a merge mai repede
A servit la judeoătoriă 25 ani, din­ pe unii bărbaţi meritaţi chiar pentru limba de cum merge omul pe jos. Fiă-oare velooi- Soirile din interiorul ţărei snnt ou
tre cari 22 ca jude de oero în Năsăud; la şi literatura nâstră, oa d. e. pe At. Marie- ped trebue să fiă provăcjut ou piedecă, ou deosebire favorabile. Timpul frumos s’a res­
1895 a obţ,inut dreptul să pârte titlu de lampă şi ou un olopoţel, al căruia sunet tabilit peste tot looul şi apele rîurilor re­
nesou şi pe V. Ranta Butioesou, dâr ou
jude de tablă; şi — pentru aceste merite tâte aoestea de „tămâieri n’am audit ni- să se pâtă antji la o distanţă de oel puţin vărsate au început a desoresoe. Astăcjl dâr,
14
„estraordinare“ Năsăudenii i-au făurit acum 30 metrL Lampa trebue să se aprindă în­ în urma anchetelor făoute se oonstată, că
mio. Şi apoi mărturisiţi adevărul: că âre
un „iubileu“, Dumineoa trecută i-s’a pre­ Pap Laczi — căruia, ce e drept, oâte odată dată oe înserâză. Sticla lampei nu este per­ desa8trul s’a exagerat forte mult, şi oă din
dat la 11 6. a. m. în oanoelaria judeoăto- încă i-se desohide vena poetică — totuşi mis să fie colorată. 32 de districte numai 14 au fost atinse de
Tâscă un album ou portretele prietinilor şi oât de departe stă la spatele oelor numiţi Fiă-oare velooipedist e dator să-şi inundaţiunl, dâr oă şi în aoeste 14 distriote
cunoscuţilor săi; er la 1 6. p. m. i-s’a aran- mai sus? Dâr de, oe să-i fad? O vanita conducă şi manueze velooipedul ou preoau- pagubele în termen mediu nu s’ar urca de
giat în sala de gimnastică a gimnasiului vanitatum vanitas! ţiune. Prin oraşe şi comune nu e9te per­ oât la 20 la sută, deâreoe sămănăturile
(ou a cui permisiune??) un banohet, la Oe se ţine în fine de inteliginţa ro­ mis de-a merge mai repede, de oum este din anul aoesta, pănă în ajunul ploilor şi
care au luat parte, ou Năsăudenî ou stră­ mână, oare a asistat la „sărbare , multe mersul obiolnuit al unei trăsuri uşâre ou inundaţiunilor, erau extraordinar de abon-
14
ini, 67 persone. doi cai. A fugi pa ’ntreoute, a faoe oero dente, de frumâse şi de superiâre oelor din
s’ar putâ cjioe, eu însă accentuez de-ooam-
Spre orientare îţi mai oomunio, d-le dată numai una; partea fmânoiară, natio- în jurul âmenilor, ori a da ansă să se spa- anul treout, astfel că, ou tâte stricăoiunele,
Redactor, că „iubilantul“ e prietin de oruoe nal-ecouomioă. Se posâză domnii noştri pen­ rie oaii eto. velooipedistnlui nu-i este per­ oe au avut loo, o bună parte din reoolte
cu deputatul Csokân Jânos, oa aşa să în­ tru un album; se duo, seu mai bine se lasă mis de-a merge mai repede de cum este se oonsideră oa scăpate:
ţelegi de unde şi pentru ce atâta tămâ­ duşi la un banchet; aruncă 250—300 fl. mersul unui om, în caşuri eventuale e da­ In cele 18 distriote însă, neatinse de
iere. Nu-i vorbă, membri olioei osokân-iste bani usoaţî românesc! din pungă ; pentru tor a se da jos şi a-şî duce cu mâna ve- flagelul de oare ne plângem, sămănăturile
chiar aoum au lipsă de multe „iubileurl“ oiue şi pentru-oe? Să încerci a aduna prin locipedul pănă ce apucă ârăşi la liber. au un aspect din cele mai frumâşe oa can­
şi tămâieri, oăoi luorul naibei: pănă când ooleote, pentru un soop naţional sâu filan­ Pe drum velooipedistul întotdâuna are titate şi ca oalitaţe, de unde resultă, o&
şeful lor deoparte se înalţă în ranguri şi tropic, bani dela Domniile lor. nu ajungi să mârgă pe partea 'din stânga; când se produoţiunea lor, oare se estimâză a fi ou
titule, de altă parte oade tot mai adânc în la suma de 50 fi., dâoă te-ai pune ohiar în întelnesoe cu trăsuri, cară, oălăretî ori alte mult supariâră aceleia din anul treout, oom-
discreditul Românilor şi mai ales al grăni- orescet; pentru banohete şi pentrn albu- grupe mai mari de âmenl, ori animale, pensâză perderea de 20 la sută din jude­
14
ţerilor. Deoi „tămâierile le serveso prieti­ murî însă, da, se desohid imediat pungile. întotdâuna are să le faoă loc abătendu-se ţele atinse, şi faoe oa în genere reoolta
nilor săi întru oât-va, spre a-şi contraba­ Mai bine aţi sprijini, preacinstiţilor, pressa pe partea de-a stânga a drumului, âr dâoă anulai 1897 să fiă dâoă nu mai mare oel
lansa durerea şi amărăciunea. română, oare are nevoiă de ajutor; mai asta nu s’ar putâ, trebue să se dea jos şi puţin egală ou cea a anului precedent. Sub
Dealtmintrelea pe mine, soriitorul bine aţi abona oâte o fâiă românâcă — de să aştepte pănă se deschide ârăşi drumul. punctul aoesta de vedere reoolta anului
acestor sire. puţin mă impârtă, că unde care puţini aveţi — decât a arunca avere Dâcă însă vrâ să apuoe înaintea vre-unei 1897 va fi o bună şi fârte frumâsă mediă.
şi oând s’a oonoeput idea „sărbărei iubi- naţională pe luorurî, oarl n’au nioî un trăsuri, are să mârgă în tempo aooelerat Soirea răspândită deoi la Bursa din
Î8re“ din oestiune: puţin mă impârtă, că rost! abătându-se pe partea drâptă. Paris, că inundaţiunile au distrus o bună
prin cine şi num i-s’a predat „inbilarului“ Şi acum să mă întorc la „Laczi Dâcă velooipedistul observă, oă caii parte din recoltele nâstre şi oă din aoâstă
albumul amintit; că banchetul cum a de­ bâcsi“. Cred, oă nu-mi va lua în nume de se sparie, e dator să sară jos de pe ve- oausă se va resimţi şi budgetul anului 1897—
curs eto. etc. ci mă impârtă şi oade sub rău aceste şire, scrisa pur şi simplu din looiped. Când se întâlnesoe cu anumite 98, nu se oonfirmă. Din oontră, din oele
oritieă împrejurarea, că, cu t6te oă „festi­ gelosia şi iubirea oe-o nutreso peutru nea­ oonducte, înmormântări, marşuri militare, expuse mai sus resultă oă, una peste alta,
vitatea jubilară a avut caraoter ostenta­ mul meu, de oare a-şî dori să fiă tot-dâuu a trăsuri de poştă eţc. e dator să le faoă loc, vom avea o reooltă tot aşa de importantă
14
tiv maghiar, totuşi în calitate de arangerl departe molipsirea şi cosmopolitismul; •— înoungiurându-le, âr dâoă asta nu s’ar putâ, oa şi oea din anul treout, âr în oe privesoe
au funcţionat mai mulţi Români, şi la dâoă însă Domnia lui totuşi s’ar altera pu­ trebue să se oprâsoâ. situaţianea nâstră budgetară, apreoierile oe
11
„serbare a luat parte inteliginţa română ţin, atunol îi recomand să-şi îneoe supăra­ Nu este permis a asmuţa cu oânii pe se fao asupra ei, sunt pronostionrl fără nioî
din Năsăud, ou puţine esoepţiunl. Adeoă şi rea într’un păhar de neotar, întonându-şî velooipediştî; din oontră, stăpânul oânelui o basă seriâsă.
de astă-dată s’a adeverit faptul, că domnii versul predileot: e dator a recbiăma cânele, ce fuge după Budgetul pe 1897—98 a întrat abia
noştri români năsăudenî, îndată-ce e vorbă Asta cugetam eu tare velooipedist. de 2 luni în vigâre şi exerciţiul nu se în­
de ceva unguresc, se lasă uşor duşi de Intru-a mea combinare.., Inoăloarea regulelor cuprinse în ordi- chide de cât tocmai la 30 Septemvre 1898,
nas; sunt moi, supuşi şi întotdâuna umilit naţiunea ministrului oonstitue transgresiune astfel oă el nu se pâte judeoa serios de pe
N ă s ă u d , Iunie 1897.
plecaţi înaintea „omnipotenţei sublimei idei si se pedepsesce pe basa art. de lege I din aoum, mai ou sâmâ, oă are dinaintea sa
Poetos.
de stat“ ! 1890 cu amendă pănă la 50 fi., âr în oa de parourat înoă 16 luni şi chiar două re­
de reoidivă ou pedâpsă pănă la 8 cjile în-
Dâr să mă adresez cătră D-Vostră dom­ colte, una a anului 1897 şi alta a anului
obisâre şi 100 fl. amendă.
nilor arangiatorl şi să vă întreb: oum de Ordinaţiune în causa velocipe- 1898 şi pănă atunci multă apă va mai curge
n’aţl arangiat banchete, serenade, retrageri diştilor. Ministrul unguresc de interne a pe gârlă. Cu tâte acestea, înoassările din
ou torţe, sâu alte minunăţii aoelor Ro­ dat o ordinaţiune, prin care se stabileso Gimnasinl român âin ITăsSucL oele 2 luni trecute ale exerciţiului curent,
mâni meritaţi din Năsăud şi jur, cari au unele reguli cu privire la veloeipediştî. adeoă din lunile Aprilie şi Maia, luni de
Primim din Năsăud „Raportul al
servit ou oinste şi onâre nu 25, ci 30, 35 Acâstă ordinaţiune a întrat în vigâre ou ploi şi de inundaţiunl, sunt ou 1.800.000
XXXIV-lea despre gimnasinl superior fun-
"ba chiar şi 40 ani în diferite posturi şi înoeputul lui Iulie st. n. şi s’a oomunioat dational din Năsăud pentru anul soolastio franol superiâre oelor din epooa corespon­
, r
ofioii ? Oum de îl aflaţi chiar numai pe deja tuturor comitatelor. Etă unele din dis- 1896 — 7“. — Raportul e tipărit la o tipo- dentă a anului treout. Da unde resultă, oă
cu tâtă calamitatea prin oare am treout,
grafiă străină din Bistriţa. In partea a doua
a raportului se află acelaşi text şi în limba situaţia nâstră eoonomioă şi finanoiară a
căptuşeşte rînza, presorisă de vechile far- (sanguis leporis) şi metatarsele ossa leporis maghiară. rămas solidă şi budgetul pe 1897—98 nu
macopei, tâte au astăcjî încă întrebuinţări să întrebuinţau ca diuretic. In Talmud ) Din datele şcolare ouprinse în acest va avea să sufere neajunsuri din aoelea,
14
în medicina populară a ţăranului român se reoomandă carnea de epure contra epi­ raport notăm urmâtorele: oare ar putea da loo la depreoiarea rente­
(Brandt und Ratzeburg ). Brâsoa rîiâsă, a lepsiei, podagrei, racului şi a altor boli. Cu anul scol. espirat gimnasiul acesta lor nâstre după cum s’a oreejut uu moment
11
căror ouă se întrebuiuţâză la ţâră în oon- Sângele de cal coagulam equinum, pârul, a împlinit 34 de ani dela esistenţa sa. la Paris, în lipsă de soiri esaote.
tra negeilor, se întrebuinţa în timpurile pielea, oârnele, oopitele şi âsele, chiar ex­ In decursul anului soolar din nrmă,
vechi sub formă de prav contra rîiei, ro­ crementele de oâue (nutrit ou âse), se în­ postul de director a fost suplinit prin d-1
biilor şi bubelor dulci (Castelli ), Grăsimea trebuinţau sub numele de album graecum, Dr. P. Tanoo ou ajutorul profesorului I. C o n v o c a r e .
12
şi alte producte de mamifere, ou oare la spodium graecum, album caniş, nihil album, Gbeţie. Patru-spre-4eee catedre ordinare Despărţământul VII (Haţieg) al „Aso-
ţâră se fac diferite lecurî, le găsim între­ sâu cynoeprus; de asemenea se mai între­ sistemisate au fost în decursul acestui an oiaţiunei transilvane pentru lit. română şi
15
buinţate şi în zoologia medicală veohe: buinţau şi excrementele altor auimale ). şcolar „asigurate cu dreptul de pensiune oultura pop. român“ îşi va ţine ăst an adu­
grăsimea de câne adeps canina, de vulpe Nioî productele corpului uman nu sunt o la fondul regnicolar instituit pe basa art. de narea generală Duminecă la 18 luliu st. n.
n
adeps vulpina j, de porc axungia sâu adeps pervertire a ţăranului şi ele se găseso în lege 27 din 1894“. Comisiunea administra- în comuna Sălaşiul inferior, la oare sunt
suillus, de bursuc axungia Taxi, grăsimea materia veohe medicală, astfel sunt unghiile târe a fondurilor a acordat peutru anul ou stimă învitafl a partioipa toţi membrii
sâu sâul de oae sevum ovillum, sâu verve- şi părul ars sâu destilat, dinţii, saliva, câra scol. trecut fiâ-oârui profesor oâte 50 fi. oa din despărţământ cam şi alţi binevoitori şi
cinum, grăsimea de bou axungia medulae din urechi, urina, excrementele, grăsimea ajutor extra-ordinar. sprijinitori ai oulturei românesol.
bovis, axungia pedum tauri, grăsimea de epure ou preferinţă cea de om spencjurat ). Corpul profesoral a oonstat din urmă­ Programul. 1) După finerea serviţiului
10
axungia leporis, se întrebuinţau în contra torii: Ion Ciocan (din Novembre an. tr. în divin, desobiderea şedinţei prin preşedinte:
(Ya urma.)
rănilor şi a aboeselor; sângele de iepure „concediu ca deputat mameluo în Buda­ 2) Constatarea membrilor presenţl, înscrie­
11
u ) Dr. L. Lewysohn. Die Zoologie des Tal- pesta) ; Florian Motoc (oel mai vechia între rea de membri noi şi înoassarea taoselor;
u ) Medizinische Zoologie, Erster Bând, Ber­ munds. 1856, pag. 110. profesori, pe oaie a se pensiona); Dr. I. 3) Raporul seoretarului; 4) Raportul oas-
lin, 1829, p. 166. I6 ) C. F. Paullini. Heilsame Drek-Apotheke Malaiu, Andreiâ Masanec, Const. Moisil, sarului; 5) Eventuale disertaţiunl, ce sunt
12 ) liber Anwendung der Kroten in ălteren Francfort 1696. Dr. Pavel Tanco, Gavr. Scridon, I. Lupoe, a se suşterue direcţiunei barem ou 24 âre
Zeiten, citat de Brand şi Ratzeburg. 16 ) 1. W. Pauli, De medicamentis e corpere Gr. Pletos, I. Gheţie, Iacob Pop, Pompeiu înainte de adunare; 6) Alegerea a 2 de­
13 ) Robin et Yerdeil, Trăite de chimie ana- humano desumptis, merito negligendis, Lipsiae,
tomique, t. 11, pag. 460. 1721. Grigorită, Al. Halită, Em. Domide, I. Păcu­ legaţi la adunarea generală, ce se va ţinâ