Page 92 - 1897-06
P. 92
11
Jazeta iese în flecare ii,
îi îipGgrîili
Afiommiente pentru Anstro-Dngaria:
SîîsuoVf piaţa marş Nr, 30, Pe un an 12 fl.. pe şese inul
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nofoo&autu na e«
jtrimsio. — itasutocipt* na ei N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
Sî‘rimot, Pentru România si străinătate:
mSERATE ue primeao la Adml- Pe un an 40 franol, pe ţăse
nlltraţiuno In Braşov şi la nr- luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
Kiâtirele Blrour! da «nunalurl: N-rii de Dumineoi 8 franol.
In Yiena: X. Dukea, Hiinrich
Jehalek, Rudol/ Moet», A. Oppeliks Se prenumără la tăte oficiale
Haohfolgor; Anton Oţpciik, J. poştale din Intru şi din afară
Hanncocr, In Budapesta: A. 7. si la dd. colectori.
9oldb6rgerg, Sckttein Bermt; în Itnameutil ţentru Brasoy
Bucureaoi: Agent» Havas, iSuo- ndministraţiunoa, piaţa mare,
nursaio de Soumanio; în .Hara- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bturt,: Karoiy\ & Uebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Preţul ln«orţ!un!lor: o aeviă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
sarmond pe e coiână 8 cr. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
fcnriiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
peria 10 cr. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 139. Braşov, ffiercnrî-Joi 26 Iunie (8 Iulie) 1897.
căci tot ce se face şi se lucreză are, pausă de oincl minute, pe la 12 6re, ou aoâstă şcdlă. A9ta-i motivare vrednioă de
ca şi ominosul § 16, numai şi nu învoirea preşedintelui. Abia a terminat şi degeneraţii absolutiştl şi meşteri de desna-
N o u a b o n a m e n t mai tendinţa, de-a mări omnipotenţa s’a şi înohis şedinţa. Guvernamentalii au ţionalisare, ce se află acjî la cârma statu
guvernului pe conta libertăţii cetă ascultat cu paoienţă, aer, când s’a apro lui. Să le fiă de hac!
la %
ţenilor. piat de 2 6re, au devenit nerăbdători. Sima
Gazeta Transilvaniei Nu numai odată a dovedit Banffy, a terminat cu o moţiune, care îi dă drep In săptămâna acâsta va face princi
că nu este nicidecum scrupulos în tul să mai vorbesoă încă odată la sfârşit. pele Bulgariei o visită regelui Umberto în
Cu 1 Iulie 1897 st. v.
respectarea şi păcfirea acestei liber Pentru erl, Marţi, au fost înscrişi la cu Roma. El va fi însoţit de ministrul-preşe-
se deschide nou abonament la care tăţi şi deci nimeni nu se pote mira, vânt Hentaller şi Szluha. Acjl-mâne va dinte Stoilov şi de ministrul de răsboi Iva-
Invităm pe toţi amicii şi sprijini
că nici Ungurii mşi-şî nu-i atribue intra în acţiune şi partida naţională cu nov. piarul bulgar „Mir“ anunţă, că dela
torii foiei ndstre. intenţiunî curate, ne mai vorbind patru vorbitori. Şi din partea partidei po Roma principele Bulgariei va merge îm
P^eŞesS sifoşcBSîîsaesueirB'tMSasiB de lipsa de încredere, de care s'a porale s’au înscris la cuvânt vre-o patru. preună cu miniştrii săi la BucureSCl, spre
Pentru Austro-Ungaria: împărtăşit cu prisos în sinul oposi- Pentru a<jî, Miercuri şi pentru Sâmbătă a face o visită regelui României.
pe ■o.ii. au. ......................... 12 fl. ţiei maghiare încă dela început. s’aa anunţat la birou mai multe interpe- Cu privire la acâstă visită se scrie
pe şese 1-u.aa.î. ......................... © £L. Pe lângă tbte acestea înse este laţiunl. din Sofia „Corospondenţei politice * urmă-
1
pe trei 1-u.an.î ............................... 3 fl.
fapt, că constelaţia generală în in Aşa va fi mult amânată discusiunea torele: „O parte a pressai române se folo-
Pentru România şi străinătate: teriorul monarchiei face, ca crisa de generală asupra proieotului, ce-1 reolamă sesoe de tote ooasiunile, când guvernul
pe -u-xi. au ................. -IO fra.3a.ci faţă din dietă se fiă mult mai peri- guvernul cu atâta urgenţă. Putem să fim bulgar manifestâză disposiţiunl amioale faţă
pe şese luni............................ 20 „
pe trei 1-u.aan. ...................... IO „ culosă ca cele din anii şepte-cjecî şi curioşi, oe măsuri va lua miuistrul-preşe- cu Rusia, de-a se espeotora în contra ca
dela 1891. De aici şi vine, că atât dinte Banffy faţă ou obstruoţiunea, dâcă se binetului Stoilov şi a principelui, cărora
Abonarea se pote face mai uşor
din partea guvernului, cât şi din va retrage în oestiunea §-lui 16, ori va aceste foi le ascriu tendinţa de-a demons
prin mandate poştale.
Âdministratiunea partea oposiţiei se procede cu bre- realisa ameninţarea cu introducerea şedin tra prin o astfel de purtare în contra altor
y
„(SazeteS Tr'aBîsilwanniiei » care sfielă şi îngrijire, ca nu cumva ţelor de nopte, eventual ou deolararea în puteri. Unele foi române asoriu de altă
46
din lupta obstrucţională se iase un permanenţă a şedinţelor. Şi pentru caşul parte Bulgarilor şi aspiraţiunl asupra Do-
7^YYVYYYVYYYYYYYYVYYYYYyYYYYYY\ brogei. Prin visită apropiată a principelui
fiasco pentru Ungaria în genere. Cu acesta oposiţia e pregătită. Ea îşi va po
tote acestea, oposiţionalii merg îna tenţa obstruoţiunea aşa că nu va lua la Ferdinand la curtea română tote aceste
Crîsă parlamentară. inte şi guvernul persistă în încăpă- cunoscinţă nici uu prooes verbal, nici o afirmări vor apăre restrânse şi toţi vor tre
ţinarea sa privitor la § 16, ca şi presentare presidială fără votare nominală. bui să recundscâ oaracterul forte muiţâmi-
Nu putem se nu revenim asu când ar vrb se se încerce unii pe E vorba că acjî ori mâue, un membru al tor al raporturilor bulgare-româue.
pra celor ce se petrec acjî în dieta alţii, cât de departe pot merge. partidei lui Apponyi să amintâsoă în vor *
ungurâscă. Incăpăţinarea cabinetu Interesant este, că şi Apponyi, birea sa şi orisa parlamentară şi să facă o Ia camera francesă s’a disoutat Luni
lui Banffy în afacerea §-lui 16 şi pe care acum unii îl declară de omul propunere pentru aplanarea oonflictului. proiectul privitor la creditul pentru călă
esacerbarea stângei estreme, care situaţiunei, deşi numai pe departe, toria preşedintelui Faure în Rusia. Minis
nicidecum nu cedbză, au produs în- sare în ajutorul oposiţiei estreme, Foile oposiţionale unguresol publică trul de esterne Hanotaux, desfăşurând mo
tr’adever un tel de crisă parlamen anunţând prin organele sale, că deşi un comunicat privitor la congresul biseri tivele reaminti grandiosele manifestaţiunl
tară, care pote ave urmări forte fa partida lui e în contra orl-cărei ob- cesc al Şerbilor din Ungaria, oare preoum ce lea produs îu Eranoia călătoria împă
tale, nu numai pentru parlamenta strucţiunî, ea condamnă tot aşa de seim să va întruni în 11 Iulie n. curent. ratului şi a împărătesei Rusiei. Asupra
rismul unguresc, ci şi pentru gu mult înse orî-ce mărginire a liber Patriarohul BranoovicI, să cji î acest acestora a făout primirea grandiosă şi în
Q
09
vern şi întregul sistem de guver tăţii cuvântului în parlament şi comunicat, despre a cărei dimisiune au vor sufleţită o adâncă impresiune, aşa că din
nare. anunţă, că membrii ei vor lua parte bit foile guvernamentale, nici că se gân- vorbele lor se vedea dorinţa, oa preşedin
Se repetă în dieta scenele din la desbatere, având argumente curat
vremurile, când Tisza Kalman se obiective în contra proiectului legei desce a-şî părăsi posiţia sa influentă, ci se tele Republicai să le întoroâ visită. împă
S9
msuesoe a-şl îndrepta situaţiunea agravată ratul Nicolae, (j> Honataux, adresa pre
lupta cu Lonyai, pregătind tusiunea
impositului pe zahar dela ordinea prin resultatul alegerilor oongresuale, Se şedintelui Faure o sensore iu oare arăta
şi venirea lui la putere, precum şi cjilei. cjice, că în parte a şi ajuns acest soop, mulţămirea ce ar ave-o, dâcă preşedintele
scenele de obstrucţiune din anul Este, prin urmare, forte inte iniţiâud un compromis cu partida liberală diu parte-i ar primi să fiă ospele Rusiei,
1891. Ce scop se aibă guvernul resantă situaţia parlamentară, toc
Banfy de-a provoca din nou ase mai pentru-că acţiunea de-o parte, şi radicală. Pe basa învoielei stabilite se ou următorele cuvinte: „Viuele simpatii,
meni scene, care nu pot av6, decât ca şi de alta, are doue tăişuri şi vor alege în oomisiunea congresului băr ce lâgă imperiul Meu ou Francia amioă,
urmări nefavorabile pentru el ? Ori sunt la mijloc cestiunl grave, care baţii conducători ai partidei liberale (Polit) şi sentimentele ou cari este întâmpinată
dbră se crede aşa de tare în sus şi ameninţă de-a dreptul chiar esis- şi ai partidei radicale (Gavrilla). Statutul, persona D-vestră d-le preşedinte, trebue să
în jos, încât se cuteze a risca totul tenţa sistemului dualist. ce va avâ să-l aduoă congresul, va fi ast Vă fiă prea cunoscute, decât ca să mai
pentru a duce la sfîrşit nisce pla fel compus şi disoutat, încât nu se pote trebue să Vă asigur de bucuria, ou oare
nuri reacţionare? aştepta oa el să fiă sanoţionat de oorână. venirea D-vostră ar fi întâmpinată din partea
u
întrebările acestea preocupă mult In modul acesta, — adauge oomunieatnl — întregei Rusii . îndată ce guvernul a fost
aşa c}isa opiniune publică maghiară, îu oe privesce administrarea biserioei gr. or. informat despre acâstă invitare a hotârit a
seu mai la înţeles vorbind, opiniu- — 26 Iunie. sârbescl, t6te vor rămână oum au fost, ne- cere parlamentului, ca prin votul său, să
nea cetitorilor foilor oposiţionale Mai întâiu se ameninţa numai ou suooesele oabinetului Banffy însă, se vor se alăture la primirea invitării din partea
maghiare. obsîrucţiune în camera ungurescă, toţi cre mat înmulţi ou unul, adecă ou fiascul faţă preşedintelui şi să întipârâsoă astfel aoestei
invitări caracterul unei manifestaţiunl na
După isprăvile de până acum deau însă, că guvernul nu va lăsa să ajungă de oongresul conohiămat. ţionale. Suntem siguri, cjise ministrul, oă
ale lui Banfly, e lucru fdrte firesc, lucrul aşa departe şi oă se va învoi cel * representanţii ţării nu vor întârzia a ac-
că afară de cei ce s’au înrolat între puţin la o modificare a faimosului § 16, Au ajuns, oa şcolele medii ale naţio oentua şi ou acâstă ooasiune simpatia Fran-
mamelucii lui, toţi ceilalţi privesc prin care se ataoă libertatea pre^sei. Din nalităţilor de sub strălucita oblăduire un ciei pentru Rusia şi a strînge şi mai mult
cu mare neîncredere la producţiu- glumă însă s’a făcut serios. Obstruoţiunea gurescă să fiă un adevărat lux îu oohii ce legăturile ce le împreună. Avem deci onorea
nile sale echilibristice din fruntea e declarată şi se face în t6tă forma. Ea a lor dela cârmă. Slovaoii cer voiă pentru a vă presenta proiectul de lege, oare pune
guvernului, pentru simplul cuvent, nemerit acum legea privitore la impositul înfiinţarea unui gimnasiu slovac. Cererea
că n’au încredere nici în dibăcia lui, pe zahar, care a fost supusă desbaterii, oa lor este de mult adresată guvernului. la disposiţia guvernului oreditul necesar
pentru călătoria preşedintelui (Viue aplause).
nici în intenţiunile sale. Şi nimeni urgentă, amânându-se desbaterea asupra Acesta însă abia acuma a răspuns. Din în- Proiectul s’a predat oomisiunei budgetare,
nu va denega oposiţiunei maghiare proieotului de lege al procedurei penale. să-şl trăgănarea răspunsului s’a putut pre care l’a primit fără desbatere. Tot aşa şi
îndreptăţirea, de-a trage la îndoblă Deja au început unii deputaţi din stânga vede, oă acesta numai favorabil nu va fi. camera va vota 500,000 franci pentru oă-
dreptul de esistenţă al guvernului estremă să vorbâscă câte patru ore întregi Deşi nu li-s’a oerut niol un ban guvernan lâtoria preşedintelui.
Banify şi de-a întreba, că c e v r e e l ? asupra premiilor pe zahar, numai oa să se ţilor maghiari pentru susţinerea acestui
ce chiămare crede a ave şi ce scop amâne cât mai mult desbaterea generală a gimnasiu, ei totuşi vin acum să declare, că *
urmăresce faţă cu ţera? acestui proect. Comitetul arangiator al des- prea mare lux ar fi pentru Slovaol să aibă Marea trăgăgare a tratărilor d8 pace
Le este frică oposiţionalilor, că baterilor obstrucţioniste, presidat de depu şi ei un gimnasiu, de6re-ce sunt destule ÎU Constantinopol se esplică acum în mo
Banffy cu cei trei sute de mamelucî tatul Iueth, este în deplină activitate. Co gimnasii unguresol, ba încă prea multe în dul următor: Pentru regularea graniţei
ai sei din dietă ar pută se devină mitetul are totdâuna în reservă şâpte vor raport ou numărul şoolarilor. Ca să se thessalo-macedonene s’a numit o comisiune.
într’un chip sbu altul instrumentul bitori, nota bene vorbitori, cari soiu să ţină arate şi iscusiţi, ministrul mai adauge, eă Lucrările acestei oomisiunl însă se trăgă-
unei politice, care urmăresce, cum discursuri lungi. In şedinţa de Luni depu nu se pâte înfiinţa o astfel de şoolă mediă nâză de oătră delegaţii turci, deoreoe Pârta
4ic ei, scopuri reacţionare. Şi nici tatul Suna a vorbit patru ore întregi, dela slovacă pentru-că nu sunt niol cărţi didac încă tot este decisă a nu evacua Thessalia,
acesta temere nu este fără temeiu, 10 a. m. pănă la 2 p. m., făcând numai o tice slovace, din oare să se p6tă învăţa la pănă ce Grecia nu va plăti despăgubirea
