Page 93 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 139.-—1897.

\
de răsboiu. Este dâr în interesul Turciei unde scopul culturei maghiare este ridicarea grindină; ooperişele oaselor au fost luate ziduri. încercarea a suooes pe deplin. In­
de-a trăgăna lucrările oomisiunei, pentru Maghiarimei, oare prin sciinţă se pâte rea- de vent şi arbori puternici au fost smulşi ventatorul merge la Spezzia spre a faoe
regularea graniţei. Ambasadorii au adresat lisa. Fiţi convinşi, că preoum pănă acum din rădăcină; mai multe trăsuri de pe drum aoolo înoeroărl pe oorăbii de răsboiii în tim­
o admoniare în privinţa aoâsta Pârtei. am ţiuut la soiinţă şi la aceia, cari au des- au fost răsturnate de orcan şi oălătorii au pul mişcării lor pe mare.
Trăgănarea negoţiărilor de pace a voltat sciinţa pentru binele Maghiarimei, de fost răniţi; chiar şi comunioaţiunea pe ca­ 1
produs mare nelinişte în Atena. Guvernul aci înainte voiu ţină la ei de două-ori mai lea ferată a fost împedeoată. — La Mohacs Bancnote rose de şorecl. In oomuna
u
grecesc se teme, că dâcă va mai dura sta­ mult . — Ungurii pun deosebit pond pe trăsnetele şi fulgerele au durat 25 de mi­ Păişan din comitatul Aradului trăesoe un
om ou numele Todor Craşovan, renumit
rea de faţă Greoia va ajunge într’o stare aoeste cuvinte ale archiduoelui, căoî în ele nute, căflend o grindină de mărimea ouălor
desperată financiară. Cheltuielele 4'lnioe văd o aprobare a principiului lor, după de gâscă; mBi multe coperişe de trestia ale de avut. Aoest om îşi aduna banii, deoomun
bancnote nouă, într’o lădiţă de lemu. Pi­
pentru susţinerea armatei şi a refugiaţilor oare scopul oulturei în acest stat este „ri- oaselor din oomunele din apropiare au fost
14
fac 600,000 drahme şi visteria statului de dioarea Maghiarimei , sâu ou alte ouvinte luate de vent şi duse la o distanţă de un lele aoeste, când Craşovan căuta în ladă
află în ea vre-o oinot şoreol, âr bancnotele
mult abia mai pâte să-şî împlinâscă înda- ■ maghiarisarea. Vorbirea acâsta a arohidu- ohilometru; pe Dunăre mai multe luntri
e
14
toririle şi amână plăţile tot pe timp mai oelui, 4i° „Kolozsvâr , este „o vorbire de s’au cufundat. — La Baja grindina a fost în preţ de 7000 fi., erau t6te r6se. Faptul
îndelungat. însemnătate istorică, oare din nou dove- atât de grozavă, încât a făcut tot sdrob acesta a blăstămaţilor şâreol îl întrista
desoe în mod strălucit şi elocvent adevărata ohiar şi ooperişele de ţigle ale caselor. Nu­ fârte mult pe bătrânul Craşovan, oare stă
să se prăpădesoă de supărare.
11
Regele Carol pentru inundaţii din inimă maghiară a Alteţei Sale . mai prin spargerea geamurilor grindina a
GalaţT. Iu continuarea inspecţiunei sale aflăm, făout pagube de mai multe mii de florenl. Espediţiune cu balonul la Polul nordic.
oă arohiducele a sosit astă4l la Braşov. — Mari pagube se scrie, că a pricinuit Despre espediţiunea lui Andrâe la Polul
M. S. Regele României a adre­ acea tempestate şi în părţile Beolohereoului nordio se anunţă dela Stockholm, după o
sat d-lui primar al Galaţilor urmă- Esamenul de gimnastică la şcâlele ro­ mare, a Devei şi ohiar şi a Cluşiului. soire sosită aiol dela 28 Iunie: Umplerea
tdrea telegramă: mâne oentrale din loc s’a ţinut erl după balonului s’a început la 19 Iunie şi a du­
amâ4l dela 6—6 âre, sub conducerea d-lui Aniversarea luptei dela KiJniggrătz
„Domnului primar al Galaţilor. rat trei Prepararea gazului a succes
profesor de gimnastică Petru Roşea. Mai Sâmbăta treoută a fost a 31-a ani­
„Prin un raport amănunţit al minis­ întâiii au gimnastat olassele infariâre, apoi versare a luptei dela Koniggrătz, în oare escelent. Densitatea balonului, oare este
trului Nostru de interne, am putut să-Ml Prusiacii au pierdut 359 ofioerl şi 8794 deja de 128 6re umplut, este mulţămitâre.
oele superiâre. Resultatul esamenului a fost
„dau sâmă de marea nenorocire, ce a lovit ostaşi de rend, pe când Austriaoii au pier­ Vânturile de pănă acuma sunt mai ou sâmâ
fârte mulţămitor. Produoţiunile tinerilor
„Galaţii în urma grâsnicei inundaţiunl, oare şoolarl la diferitele aparate de gimnastică, dut 160 tunuri, 500 oficerî, 20,900 ostaşi da direoţiune nordioă. Pentru urcarea ba­
„a îneoat tâtă partea de jos a oraşului, mai ales la sul, paralele, capră şi cal au de rend şi alţi 22,000 au căjut prisonierl. lonului la 1 Iulie t6te sunt pregătite.
„locuită mai ales de o populaţiune săracă. Aeâstă înfrângere a Austriaoilor a fost atri­
fost urmărite ou cel mai mare interes de Artistul în a posti Succi ârăşî s’a ivit
„Pănă în adâncul sufletului Meu am numărosul public asistent şi cei ce se dis­ buită, cum se soie, faimosului Benedek.
„fost mâhnit de suferinţele şi pierderile, ce tingeau erau viu aplaudaţi. Intre asistenţi Urmarea înfrângerei a fost înoheiarea pac­ pe scenă. Dumineoă şi-a înoeput în renu­
mita arenă din Verona o postire de opt
„bântue pe unul din cele mai însemnate am vă4ut un număr mare de domni şi tului dualist dela 1867. După învingerea 4ile. In mijlooul arenei s’a clădit o mică
„porturi ale regatalui, care, în 4d l ^ dame din societatea nâstră. dela Gustozza, dieta ungurâscă a fost di- oăsoiâră fără uşi şi ferestri şi aici a fost
0 0 sa e
„de fericire, M’a primit în tot-deuna cu o solvată; după înfrângerea dela Kociggrătz
„dragoste aşa de căldurosă. 4* Dr. George Popa, asesor referent al însă din nou a fost convocată. închis Suooi cu zid. Mai înainte un comi­
senatului şcolar din oonsistorul eparchiei tet de supraveghiere l’a cercetat, ca să nu
„Spre a se putea întâmpina oât mai
Aradului, a încetat din viâţă Dumineoă în Tren între Muntenegru şi Rusia. Din aibă nimic la dânsul. T6te aoeste s’au în­
„grabnio cele dintâiă trebuinţe de hrană Oetinje se scrie: Principele Muntenegrului, tâmplat în mijlocul unei imense popora-
„şi de locuinţă, vă trimit lei 30.000, ou în­ Viena, unde se dusese pentru căutarea să­ Nicolae, a primit planul de a se construi ţiunî. In 11 a. 1. o. va fi liberat Succi din
sărcinarea de a-i distribui aoelora din cei nătăţii sale. Răposatul a fost odiniâră re- ua
11
daotor al 4> l „Albina , care apăruse o liniă ferată, ce va ave de soop a pune înohisâraa sa şi el înoepând cu 4’- aoâsta
aru ul
„mai greu încercaţi. 0
mai întâiu la Viena şi apoi s’a strămutat în legătură nemijlooită Muntenegrul ou Ru­ mai voesce sâ postescă încă 25 de 4J -
„Tot de-odată vă rog a esprima con­
la Pesta. El s’a distins prin ounosoinţele sia. Linia ferată va pleca din Autivari şi
cetăţenilor d-vâstră viua oompătimire, ce Schimbare de local. Domnul advocat
sale temeinice, mai ales pe terenul didac­ va trece prin Oetinje, Serbia veohiă, Ola»
„resimt pentru nenorooirea lor, preoum şi Dr. Amos Frâncu din Sibiiu faoe ounosout,
tic, preoum şi prin zelul, ce-1 desfăşura dova şi Basarabia pănă în oentrul Rusiei.
„buna încredere, ce am că într’un scurt că ou 4iua de 15 Iulie n. o. îs! va muta
pentru tâte oausele românesol. A desfăşu­ Se că linia acesta ferată între Mun­
„timp Galaţii se vor ridica de sub acestă rat şi o aotivitate frumâsă literară. Din tenegru şi Rusia se va oonstrui numai din cancelaria advooaţială în strada Măcelarilor
11
„grea lovitură . (Fleisohergasse) nr. 29 etagiul I (vis â-vis
sorierile lui amintim numai cartea „Merinde punot de vedere politio.
14
Carol. pentru şoâlă , care este o carte de mult de institutul „Albina .)
11
folos pentru învăţăturile şi principiile, să- Liturgia slavă, Setelegrafeză dinTriest: Concert. Musioa orăşenâsoă va oon-
Prootul slav Don Vrbka capelan dela Saine
SCI Bl LE D I L E I . nătâse, oe le desfăşură. a fost suspendat a divinis de oătră episoo- oerta mâne seră, Joi, în grădina otelului
11
■ pul Flapp din Parenzzo din oausă, oă deşi „Pomul verde cu următorul program: 1)
— 25 Iunie. Liniă ferată pe la Gilău. Mai mulţi Grosses valzer, potpouriu de Komzak. 2)
proprietari unguri dela Gilău şi împreju­ a fost mai de multe ori admoniat s’a folo­ Japanisohes Sigesmarsoh aus die Braut von
Archiducele Iosif la Cluşiu. Arohidu- rime au hotărît să trimită la ministrul de sit în eseroitarea oficiului său preoţesc de
cele Iosif a sosit erl dimineţă la Oluşiu, oa Corea, de Baier. 3) Aschanti Tanz de Hum-
oomunioaţiune o deputaţiune de 12 membri, liturgia slavă. De altă parte se jelueso an-
să facă o revistă asupra trupelor dela hon- mel. 4) Floten Oonzert de S. F. Wagner
rugându-1, ca în loo de-a mai repara linia tagoniştii aoestei liturgii, că în diecesa
ve4î şi să ia tot-odată în primire diploma (nou). începutul la 8 ore. Intrarea 30 cr.
ferată dela Gârbău, care în urma surpărei Veglia se folosesoe mult liturgia slavă, fără
de dootor de onâre în soiinţele filosofice, terenului a fost distrusă, să mijlocâsoă a se ca autoritatea biserioâseă să fi luat posiţiă
ce i-a fost oferită din partea Universităţii construi noua liniă ferată între Oluşiu şi în contra ei. Oi si Bucovina.
din Oluşiu. Ceremonia acestei promoţiunî
Agireş, astfel, oa să trăcâ prin Gilău, Gopşa
s’a săvîrşit în aceeaşi sală a Universităţii, Telegratare fără sermă. Din Roma se — I u n i e 18 9,7.
mare şi Grişău.
unde de obioeiQ să fac promoţiunile. Ou anunţă: Tinărul inginer italian, Wilhelmo E râu, prietine, îmi 4 100 un ţ^ran
deosebire sunt încântate foile şoviniste un- Tempestăţî şi grindină. La începutul Marconi, căruia pare ai fi suooes problema, de-ai noştri, timpurile, în cari trăim, s’au
gurescl de răspunsul, oe l’a dat archiducele aoestei săptămâni ârăşî s’au desoăreat mari de a telegrafa fără sârmă, va faoe schimbat cu totul, nu-s aşa de bune ca
cu acestă ooasiune la vorbirile rectorului tempestăţî şi grindină asunra diferitelor aceste în presenţa regelui în Quirinal demon- mai înainte, referinţele de traifi s’au înăs­
şi decunului universitar. Intre altele archi­ părţi ale ţărei. mai ales însă în părţile un- I straţiunl asupra invenţiunei sale. Astăcjl prit şi răul oresoe tot mai tare. Nevoia şi
80
ducele 4> : „’Ml faoe buouriă desvoltarea gurene şi bănăţene. O telegramă din Li- Marconi a esperimentat cu aparatele sale năcasul te împresâră şi te apasă mereu şi
şi activitatea Universităţii tocmai în acest pova spune, oă Dumineoă sâra pe la 10 înaintea representanţilor pressei. Aparatele omenii sunt din ce în ce mai nemulţămiţî.
loc, la extrema graniţă orientală a patriei, âre s’a descărcat acolo un teribil orcan şi au fost despărţite unul de altul prin 4 0ce O nelinisce generală i-a cuprins pe toţi-

FOILETONUL „GAZ. TRANA U băuţi. Vrei să lecueştl un beţiv să nu mai apă, în oare s’a scăldat gâsoe şi astfel ca­ ne convingă mai întâiii de greutatea mala-
bea, să fugă de beutură, îi dai să bea urechi peţi şi tu darul, ca să nu să prindă nimio oolţii de lup neohiuit, nehuiduit, sâu că
de epure arse şi pisate. Oe legătură pâte de tine. Sunt unii fluturi, care îşi depun acel, care a dat leacul nu s’a nimerit să-ţi
Zoologia medicală aţeranului român. fi între una şi alta, decât aoea, oă epurele ouăle lor de jur împrejurul unei ramure, fiâ bun de bâlă, trebue să încerci la al­
De Dr. N. Leon. fuge repede; prin urmare oum fuge epu­ fotmând pe ea un fel de oilindru ounosout tul ); în fine ultima formulă este: trebue
1
(U r ma r e.) rele de căpăi, astfel cere Românul, oă va în unele Judeţe (Botoşani, Dorohoiă, Iaşi) de cercat de tăte pănă se logesc (lovesc, ni-
O a doua categorie de leacuri sunt fugi beţivul de beutură. sub numele de stupitul cucului, âr în unele mereso) de unele.
pure superstiţiunî, provenite din simple co­ Melcii de apă (Limnea), a căror oo- părţi somn (StrîmbenI, Vălenii de Munte, Sunt o sumă de bâle uşâre, oare dis­
incidenţe sâu asemănări de numiri între ohilă sucită amintesce Românului un co­ Jud. Prahova). Când unui copil îi piere par dela sine, tot atâta de repede după
bâlă şi leac (similia similibus). Când ’i-se pil înfăşat (fiind-că cochila e sucită), de somnul, ’i-se pune somn (stupitul cucului) oum au venit. Acestea sunt o mină des-
despâe de esemplu Românului ureohea, să aceea îi şi numesoe melci înfăşaţi; oând în perină, la gât sâu în faşă şi adârme ohisă atât pentru vraoii noştri neculţl, cât
gândesoe, oe ar pune ca să-i înceteze du­ un oopil mic de faşă nu are somn, el orede numai deoât. Insectele hidrometre, care fug şi pentru mulţi medici din Oooident, oare
rerea mai repede şi cum oultura nu l’a aju­ să-i puie în leagâu sâu în albiuţa, în care pe suprafaţa apei oa nisoe patinorl, Ro­ prin diferite preparate ou nume pompâse,
tat să ounâsoă un leao oert, ajunge prin dârme un melo înfăşat. Pentru durerea de mânului îi faoe impresia, oă să gonesc; de soiu să speculeze încrederea slabă a bolna­
succesiune de idei să-şî reaminteseă un ani­ ochi, spinteci pe burtă de viu un pui de şâreoe, aici îi vine idea, că dâcă vitele nu să go­ vilor şi să aduoă mari folâse ven4ătorilor,
mal âre-care, al oărui nume coincide ou oare n’a făout încă ochi şi îl pui de-asupra nesc se le dea să mănânoe asemenea in­ âr niol decum cumpărătorilor; ei caută să
numele organului de oare sufere, cu ure­ luminei; puterea aceea care trebuea să secte şi cum să gonesc ele, astfel să vor ') Iu unele sate sunt cărturăresc, care dau
ohea. Aoest animal este urechelniţa; de dea lumina 4'l i şârecelui ne mai lucrând goni vitele. în cărţi ca să gâcescă vraciul, cu care trebue să
0
aici în imaginaţiunea iui conohide şi orede asupra lui fiind-oă e mort, va luora asupra Dâcă leacul întrebuinţat de el nu are te lecueştl. Asemenea cărturărese sunt plătite şi
oă ureohelniţa e bună de leao pentru urechi. luminei oohiului dela bolnav şi îl va vin­ nici un efeot, nu vindecă, atunci el în ima­ de bolnavi, şi de vraci ca să-i recomande. In Vă­
lenii de Munte esistă o vrăjităre Cucona Leanca
Contra bătăei de inimă, înghite o inimă deca. Fiind-că gâscă umblă pe apă fără ginaţia lui găsesee imediat causa care a
Păvălachiăea, la care vine lume pentru farmecl
caldă oum să soâte din vre-un animal; ca să se ude, Românul nu pâte să-şî ex­ nimicit efectele leacului, oause oare au tot de prin alte Judeţe; ea plătesce cărturăreselor ca
pentru durerea de fioat, înghite ficat de plice adevărata causă, pentru-oe ea nu să atâtea legături ou leaoul preoum a avut să-o recomande; deşi este cea mai vestită, nu am
lup. Sunt un fel de bube, care la ţâră se udă, ci crede, oă ea are darul, ca apa să leacul cu bâla; aşa că tâtă strădania lui putut nimic afla dela ea; a refusat să-mi comu­
numesc colţi de lup. Oe leao pâte fi mai nu să prindă de ea şi prin urmare niol filosofică oonsistă în a da diferite răspun­ nice leacurile cele mai sciute, crecjend, că sunt
un representant al parchetului, de care se cjice,
potrivit pentru o bubă ou asemenea nume, bâlele ; de aici orede, că e bine sâ te scakll suri peutru-ce leaoul nu a reuşit; n’a fost
că a fost supărată, fiind-că a dat unui Român ar­
deoât oolţii (dioţii) de lup arşi pisaţi şi împreună cu gâsoele sâu să te speli cu de sigur făout ou apă neînoepută, n’au fost gint viu, din care causă a murit.