Page 94 - 1897-06
P. 94

ţl
             Nr. 189.—1897.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


               Străinismul  s’a  încuibat  în  ţâră,  lo­    —  Şi  ce-a  făout  învăţătorul  —  l’am      —  Eu  fără  creerl?  Aoeia-s  descriţaţl    „Cum  mă  bucur  din  Buflet,  că  valo-
          curile  cele  mai  de  frunte  se  află  în  mâna   întrebat eu.                           şi  fără  minte,  oarl  nu  fao  oum  ar  trebui  să  rosa  D-vâstre  Reuniune,  fără  niol  o  dota-
          celor  veniţi,  celor  sosiţi,  cine  mai  soie  de   —  A stat aoolo oa trăsuit, ca un puiO  faoă;  ce-i  cu  gura  nespălată,  ori  pote  cel  ţiune  bănâscă,  stă  astăcjl  la  aşa  înălţime,
          pe  unde,  şi  ori  şi  unde  te  duol  —  mai   de bodaproste, până ce s’a îndurat paro-  oe  cumpără  ouă,  găini  şi  altecele,  pe  la  tot  aşa  îmi  pare  de  rău,  oă  şoâlele  de
          ales  prin  tergurî  —  ori  încătrău  arunci  I chul din celalalt sat şi-a luat cei 12 fl.  crucile  drumului  —  în  cj'le  de  sărbă-  musioă  din  Regat,  aşa  caisele  Conservatâre
          privirea,  numai  lume  cu  altă  limbă,  ou       —  Eu  îu  looul  învăţătorului  îi  luam  tore  şi  Dumineol  —  înainte  de  oe  începe  de  musică  şi  deolamaţie,  dotate  cu  sub-
          altă  .oredinţă,  datini  şi  obioeiurî  vecjl.  Au   şi-o ştergeam pe uşă şi nu-i dam nimioă...  sfânta liturgie.                      venţiunl  dela  Stat  mai  bune  deoât  cele
          dat  năvală  asupra  nâst.ră  fel  de  fel  de     —  Şi  eu  tot  aşa.  Decă  fao  ei  aşa,     — Cine-i aoela?                        mai  multe  din  Conservatârele  renumite  din
          omeni, pe cari nu i-am mai văcjut, de când   nu  ni-or  pune  nici  oând  miere  la  inimă,     —  Sgâroitul  oela:  Brenzar,  rusu  oel  străinătate,  aoele  două  şcoli  de  musioă  din
          mama nostră  ne-a  făout, şi toţi fără deose­  oi  numai  venin,  ne-or  înstrăină  ou  totul.  dela biserioă, paremi-se, a sfântului Nioolai din  Bucuresoî  şi  Iaşi,  în  treicjeol  şi  mai  bine
          bire  caută,  oa  şi  când  s’ar  fi  sfătuit,  să  ne   Ei  ne  jupeso  nu  alta,  ca  şi  unii  advocaţi  Cernăuţ.  Spune-mi:  aoela  nu-i  „descriţat",   de ani de existentă n’au fost în stare să înj­
          nimicâscă,  să  ne  ştârgă  de  pe  faţa  pămân­  străini...                               dâcă  el,  în  loo  să  fiă  în  biserică,  oată  mai   ghebe  absolut  nimio  în  direoţia  oântului
          tului:  ei  pe  noi  băştinaşii  ţării  aoesteia,  pe   — Şi ârăşl alt ţăran mi-a cŢs : este un  întâifl  găinele  pe  sub  aripi  şi  pe  aiurea  şi   de  ensemblu;  oât  despre  celelalte  neajun­
          noi, ale căror moşii ajungeau âre-când pănă   preot în Cernăuţ.                            apoi  se  duce  la  săvârşirea  celor  dumne-   suri,  niol  mai  pomeneso,  oăcl  atunci  ar  fi
          spre  Liov,  după  cum  ne  dovedesc  aoâsta       — Cum se ohâmă? pote Teleaga?           cjeesol.  Negoţ  ou  ouă  ar  putâ  să  facă  soţia   prea multe de înşirat".
                                                             — Nu.                                   lui,  âr  el  ar  trebui  să-şî  păzâsoă  starea  lui.
          numele unor sate de pe aoolo.                                                                                                                 „Reuniunea  română  de  musioâ  sibia-
                                                             —  Dâră oum? Pote Băudas ?              Vestea  despre  duşmănia  lui  faţă  de  Ro­
               Boerii  noştrii  işti  bătrâni  le  ţin  „han­  —  Da,  da:  Buudas,  Buudas...  „cuco-   mâni  a  trecut  ou  bună  şâmă  peste  margi-   nă  a  fost  mai  însufleţită,  mai  aotivâ;  de
          gul":  ei  cred,  că  prin  străini  vor  ajunge  naşu  cela"...  în  loc  să  înveţe  copilele  lu­                                    sigur,  oă  partea  leului  în  aoâstă  muncă
                                                                                                     nele ţerii.                                  spornica  vi-se  cuvine  D-vostre,  oum  şi  in­
          la  putere;  rău  se  înşâlă,  oăoî  străinii  îşi  cruri  despre  Dumnezeu:  le  spune  poveşti
                                                                                                          Cam  aşa-i  povestea  vorbei,  ce  trece   teligenţei,  bine-voitorei  sooietătl  române,
          au  pe  ai  lor.  Decă  n’om  pune  noi  umărul  şi  le  împiedeoă  pioiorele  cu  băţul...  El  mai
                                                                                                     dela  om  la  om,  dela  gură  la  gură.  Se  în­  care  lăsând  tâte  prejudiţiile  la  o  parte,
          —  noi  „talpa  ţării"  —  degeaba:  ei  nu  mai  umblă  şi  prin  oase  oprite.  Unii  din  şcolarii
                                                                                                     ţelege,  că  în  astfel  de  împrejurări  starea   alârgâ  ou  dragă  inimă  şi  se  grupâză  în
          pât  să  ajungă  departe,  batjoourâsoă  ei  în  lui  rîd,  apoi  când  le  spune  câte-o  oăzanie   de  lucruri  nu  pote  să  fiă  în  bună  renduâlă,
          copiii  noştri  oât  or  vrâ,  faoă-i  ei  în  gazeta   şi  oând  le  4' »   oa  0 i   nu   umble  prin   ci în statornică turburare.   jurul şi sub distinsa D-vâstre conducere" ...
                                                                       ce
         jidovescă „neoopţî la minte", cât li-a fi gus­  locuri  necuviinciose.  Vrâ  să  cjică:  el  pâte                            (Va urma.)        D-1  D.  Popovicî  îşî  manifestă
          tul. Tinerii noştri n’or mai vinde, cât e lumea,   umbla,  da  ei  nu.  Buni  învăţători  au  să                                        mai  departe  mândria  şi  bucuria,  ca
          limba, credinţa şi datinele strămoşesol pen­  mai  iasă  din  „Pintagrogia"  ceea,  dâcă  ei   Dela Reuniunea română de musică          a  putut  se  conlucre  pentru  reuşita
          tru  o  „supă  de  linte",  pentru  „închinăciuni  învaţă  la  un  astfel  de  catiohet.  Mai  am          din Sibiiu.                  splendidă  a  serbărei  musicale,  âr  cu
          şi  pooloane"  primite  dela  străini:  asta  ar   aucjit  eu  despre  dânsul  una  alta,  dâră  cam                                    privire   la   remuneraţia   oferită   resti-
         trebui s’o soie ei tare bine. Ar trebui se soie,   de-odată e destul...                          Distinsul  cântăreţ,  d-1  D.  Popo­    tue  suma  Reuniunei  cu  rugarea,  ca
          că pe multe locuri, unde locuiau înainte numai     Umblând  eu  încolo  şi  ’ncâce,  âtă  că   vicî  Bărlâdeanul,  prim  bariton  drama­  se  fiă  înscris  între  membrii  „celei
         vr’o  oâte-va  suflete  de  Români,  aeuma  io-   mă  întâlnesc  din  întâmplare  ârăşl  cu  un   tic  al  teatrelor  de  operă  din  Praga,   dintâiu  şi  celei  mai  frumâse  Reu­
          cueso  pâte  70  de  altă  lege,  şi  cine-i  pri-   om  şi  din  vorbă  în  vorbă  îmi  începe  el  a   Stuttgart,  Bayreuth  etc.  a  dat  con­  niuni române de musică“.
          oina  astor  fel  de  schimbări?...  îi  las  să   vorbi despre jertfe:                    cursul  seu  la  un  concert  al  Reuniu-
          răspundă ei...                                     —  Da,  îmi  rjiee  el:  omenii  duo  des­  nei  de  musică  din  Sibiiu,  ce  s’a  ţi­
                                                                                                     nut  în  16  Iunie  a.  c.  şi  care  a  reu­              P e t r e c e r i .
               Fiă-care  Româu  avea  odată  grădină  tule  jertfe  pe  la  celea  biseriol,  dâr  oe  fo­
                                                                                                     şit   splendid.   Drept   mulţăwire   pen­         Inteliginţa română din Betleau (oomit.
          mare,  og6re  întinse,  câsă  şi  vite  de  ajuns  los,  că  preoţii  işti  bătrâni,  după  oe  le-au
          şi  acuma...  carul  cel  de  foc  —  mâneal’ar  blagoslovit  —  fiă  pânl,  colaol  şi  orl-oe  —   tru   conlucrarea   sa   strălucită,   Reu­  Dobeoa)  cu  oonoursul  mai  multor  tineri
                                                                                                     niunea  i-a  trimis  o  adresă  de  mul-  academiol  va  arangia  o  petrecere  ou  soop
          sărăcia  şi  moliile  —  aduce  lifte,  cine  mai  le  duo  acasă  şi  le  aruncă  într’un  ootlon
         soie  de  pe  unde,  cu  nisoe  feţe  urîte  şi  uude-va  şi  le  lasă  pănă  ce  mucedeso  şi  aşa   ţămire.  D-nul  D.  Popovicî  a  răspuns  filantropic,  oe  se  va  ţînâ  în  sala  casinei
          galbene  oa  mortea.  După  ce  s’au  încuibat  nu-s  nici  de-o  trâbă,  ori  dâcă  nu,  atunci   printr’o  scrisore  adresată  d-lui  G-eorge  din  Betlean  la  25  Iulie  n.  1897  îu  favorul
         în  ţâră:  să  vetjl  feţele  lor!.,,  rumene  şi  le  dau  la  vite:  la  mascuri,  la  vaol,  la  cai   Dima,   preşedintele  Reuniunei  române  biserioei  şi  şoâlei  rom.  gr.  oat.  Intrarea  de
                                                                                                     de musică, în care (Ţ 06 :                   persână  1  fl.,  âr  în  familiă  80  cr.  începu­
          grase!...                                    şi  aşa  mai  departe...  Ce  păcat,  de-a  arunca   „Nici  nu  e  nevoe  să  vă  mai  asigur,  tul  sâra  la  7  şi  jum.  âre.  Suprasolvirile  şi
               Alt  ţăran  mi-a  tjis:  şi  Yinii  din  pa-   mărgăritarile  porcilor!...  Mai  bine  le-ar  da   oât  de  plăcut  am  fost  surprins,  regăsind  ofertele  marinimâse  se  vor  ouita  pe  oael
         rochii  noştri  nu  fao  bine  oe  fac;  ori  pâte-i   cooperatorilor  ori  le-ar  dărui  şcolarilor  să­  Societatea  de  musioâ  aşa  de  bine  organi-  cjiaristieă.
          cu oale, oa preotul să ceră 15—20 fl. pen­   raci...  Unii  ored,  că  dâcă  duc  ei  vr’o  12   eată,  încât  cu  ajutorul  prea  exoelentului
                                                       ştergare  şi  vr’o  2  bărbânţe  de  brânză  la
          tru  o  îngropăciune  şi  dâcă  familia  n’are                                             Chor,  oum  şi  a  soliştilor  fârte  bine  pre­
                                                       internatul  de  băeţl,  apoi  cine  soie  oe  lucru                                                 ULTIME SOIRI.
          de  unde  plăti,  să  lase  el,  ca  să  se  ames­                                         gătiţi  de  a  lua  cu  totă  încrederea  asupra
         tece  geudarmii  şi  să  ducă  mortul  la  gropă,   mare  au  făcut.  Aoâsta  o  fao  ei,  oa  să   lor  o  aşa  de  mare  răspundere,  am  reuşit   Cracovia,  6  Iulie.  Cu  ocasiunea
          după  cum  s’a  întâmplat  acâsta  în  Cârli-   lumea  că-s  darnici,  âră  pe  de  altă  parte   să  dăm  împreună  un  op  atât  de  însemnat  visitei,  ce  o  va  face  Ţarul  în  curend
          baba  pe  vremea  lui  Popşor?  Der  să-ţi   cu  jertfele  fao  batjocură.  Unii  ârăşl  fac   şi  greu,  cum  este  Elias,  de  F.  Mendels*  Varşoviei,  guvernul  a  conces  edifi­
          jiduo  altă  pildă:  unui  învăţător  i-a  fost   negoţ  ou  jertfele:  âmenii  oumpără  de  pe   sobn-Bartholdy,  pentru  întâia-dată  în  graiul  carea  unei  porţi  de  triumf  cu  ins-
         •murit un neam. învăţătorul a mers la preo­   la  târg  colaci,  franzole  şi  sciu  eu  mai  oe,   românesc  şi  îotr’un  mod  aşa  de  strălucit,  cripţiunea   următore:   „Dumnecfeu   a
         tul  Bărgăuan,  ca  să  se  învoâscă  despre   le  duo  la  biserioă,  aoolo  preoţii  le  blagos­  oum  pote  puţine  societăţi  din  lumea  mare,  adus  pe  împăratul  şi  regele  Poloniei“.
          oelea  ale  îngropăoiunei.  Preotul  Bărgăuan,   lovesc,  trimit  franzolele  acasă,  de-aoolo  le   oultă musicală, s’ar putâ făli".   Şi  comunitatea  israelită  a  cerut  voiă,
         ■cerând  dela  densul  40  fl.  pentru  ostenâlă,   vând  ârăşl  omenilor;  ei  le  duo  din  nou  la   „Eu  privase  aoâstă  predare  eminentă  ca se se p6tă închina Ţarului.
          i-a  grăit:  mai  chiamă  şi  pe  preotul  din   biserioă,  acolo  se  blagoslovesc  şi  se  trimit   a  măreţului  Oratoriu  dramatic  ca  un  eve­
                                                       ârăşl  la  preotul  aoasă  şi  aşa  mai  departe                                                 Tarnov,  6  Iulie.  Erî  Jidanii  de
          celalalt  sat.  Ghemâodu-i  pe  amândoi,  după                                             niment  cultural  în  analele  poporului  nostru
          îngropăciune  —  după  ce  a  fost  tot  gata  —   după  cum  s’a  întâmplat  aoâsta  nu  odată  şi   ÎDcă  tînăr  într’ale  artelor;  şi  acest  eveni­  aici  au  fost  ameninţaţi  de-un  mare
          merge  învăţătorul  să  le  plătâsoă  :  dă  paro-   la „sobornioul" paroch din Ceahor.    ment  artistic  eu  îl  accentuez  ou  tot  dina­  pericul.   Din   certa   unui   comerciant
          chului  40  fl.,  eră  celuilalt  12  fl.  Ce  crefll?   Aucjl,  omule,  —  i-am  replicat  —  nu   dinsul,  şi  aş  vrâ  să  fac  atenţi  chiar  pe   jidan  cu'  un  ostaş  s’a  iscat  o  mare
                                                                                                                                                  bătaiă  între  Jidani  şi  ostaşi.  Ostaşii
          că  ei  erau  muiţămiţî?  Niol  vorbă:  cel  cu   mai grăi aşa, o’or efice âmenii, că eşti des-   cei  din  Regat,  ou  deosebire  pe  acei  oe  au   au   bombardat   casele   Jidanilor   şi
          12  fl.  ia  banii  şi-i  aruncă  învăţătorului,  nu   creerat;  dâoă  soii  oeva,  du-te  la  oonsistor   pricepere  şi  bunul  gust,  să  se  ocupe  mai
          seiu  în  faţă  ori  pe  masă  înaintea  lui  şi,   şi spune, da nu dălălăi din gură atâta.                                             sinagoga  lor.  Unul  dintre  Jidani  a
                                                             —  Ce-i  aceea  „descriţat",  oă  nu  în­  de  aprope,  şi  cu  mai  multă  stăruinţă,  şi   fost ucis, altul greu rănit.
          trecând  ou  parochul  în  odaia  de  alăturea-
                                                       ţeleg ?                                       să  dee  odată  un  început  mai  botărîtor  în
          îl  lasă  singur  aoolo,  unde  era  ou  ruşinea’n
                                                             —  Descreerat  însâmnă:  fără  creerl,  predarea,  în  învăţarea  şi  aplicarea  dramei
          faţă...
                                                       fără minte...                                 musioale".                                                 D I V E R S E .
                                                                                                                                                       Al  doilea  oraş  din  hune.  Cu  înoeputul
                                                                                                                                                  anului  1898,  New-Yorkul  va  ooupa  looul
          diei,  asigurându-ne  în  acelaşi  timp,  oă  în  fost  în  stare  să  le  afle  în  decursul  seooli-  oentrelor  nervose  şi  chiar  al  muşchilor*)  şi   al  doilea  între  oraşele  din  lume  în  priv'nţa
         urma  cutărei  cure,  descântec  seu  preparat,  lor  şi  pe  care  ei  ored  să  le  găseseă  în  ca­  îi  atribuia  proprietăţi  de  întinerire  atât   numărului  poporaţiunei  sale.  Ca  începutul
          ne  putem  uşor  vindeoa.  Cu  asemenea  pre­  pul unor babe sâu a unor vraci epileptioî.  pentru  faoultăţile  inteleotuale,  oât  şi  pentru   anului  viitor  adeoă  se  vor  încorpora  la
          parate,  cunoscute  sub  numele  de  medica­       A  treia  oategorie  de  leaourl  sunt   forţele  fisice  ale  organismului.  Ţăranul  ro­  New-York  încă  vre-o  9  oraşe  din  apropiere
          mente  seorete  sâu  miraculose,  să  cheltueso  produotele  animale,  oare  introduse  în  or­  mân  a  ajuns  la  aceste  oredinţe  ou  mult   ca  tot  atâtea  suburbii.  Prin  asta  numărul
          sume oolosale pentru reclama lor. Nu esistă  ganism,  în  loo  de  a  vindeoa  bâla,  pentru   înaintea  savautului  fiziolog,  când  bărbatul   poporaţiunei  New-Yorkului  se  va  urca  la
          diar  seu  revistă,  care  să  nu  ne  anunţe  oâ­  oare  au  fost  luate,  produc  o  bolă  nouă  ou   perde  rodul,  adecă  când  nu  pote  faoe  co­  3,200,000  suflete,  âr  teritoriul  oraşului  se
         te-va  pe  pagina  a  patra;  ele  sunt  fârte  nu-  mult  mai  primejdiâsă.  Ast-fel  este  scârna   pii,  ’i-se  dă  să  înghită  în  fiă-care  dimineţâ   va estinde pe 930 chilometri patraţl.
          mărâse.  Nu  voifi  cita  deoât  următorele:  albă de oâne, uscată şi pisată, oare să suflă   câte  un  rod  (testicul)  de  cucoş,  oare  are
          Hau de beautd de Auguste Ren ard din Pa­     pe  gât  pentru  gâlcl.  Câte  ouă  de  viermi,   proprietatea  de  a-i  reda  puterile  virile  fă­
          ris:  apă  de  flori  de  portooale  122,  Subli­  oare  trăeso  paraziţi  în  aparatul  digestiv  la   când u-1 să facă copii. Brown Sâquard pre­  L  i t e  r a  t u  r ă  .
          mat 0,45, Kalomel 2.5 — Five minutes fla­    oâne,  nu  să  întroduo  cu  modul  aoesta  în   para  lichidul  orchitic  din  testicule  de  epu-   A  apărut  în  editura  Lito-tipografiei
          grant pain curer de Walter Soott din New-  corpul u m   a n ?  E de ajuns un singur ou de   raş  sâu  de  cobai,  pe  oare  îl  introducea  în   „Populara"  din  BuonrescI  Poeme  pentru
         ’York,  tâmăduesce  orl-oe  durere  în  6  mi­  tenia  eohinoooous  oa  să  ne  îmbolnăvim  de   corp  prin  iDjeoţiuuI.  Ţăranul  îl  prepară   copii,  de  N.  Ţincu.  Un  elegant  volum  de
          nute  (astfel  e  anunţată)  ether  6,  glicerină   cisturi hedatice oât oul sâu oât portocala de   din  testicule  de  ooooş  şi  le  introduce  pe  120  pagine,  conţinând  poeme  drăgălaşe,
          21,  sare  de  bucătăriă  3,  apă  170.  —  Hrva-   mari,  o  bolă  cu  mult  mai  grea  deoât   cale  digestivă.  Pentru  bubă  nâgră  să  tae  forte  morale,  şi  oarl,  fără  pericol,  pot  oădâ
          lenta revalescidre du Barry, pentru care s’a   gâlcile.                                   în  două  un  testioul  şi  să  aplică  pe  ea.  în  mâna  orl-oărui  oopil.  Ofenul  literar  în
          făcut  reclamă,  oă  vindecă  reumatismul?!!       Obioeiul  de  a  spurca  buboele  ou  ex­  Aoâsta  nu  pote  avea  altă  explioaţiune  de­  oare  sunt  sorise  aceste  poeme,  ne  faoe  să
          e  un  amestec  de  mazăre,  vicia  faba,  măză-   cremente de om, este de asemenea un mij­  oât  aceea,  că  lichidul  orchitic  din  ele  nu-  le  reoomandăm  călduros  autorităţilor  şoo-
          riohe,  linte,  făină  de  ovăs,  sare  de  bucătă­  loc  de  a  infecta  rana.  Urina  de  arici,  care   tresce  şi  întineresoe  celulele  bubei,  fâcân-  lare,  cu  ocasiunea  distribuirei  premiilor  la
          riă şi zahar.                                să  dă  beţivilor  să  bea,  fără  ca  să  soie,   du-le  forte  să  lupte  ou  virusul,  oare  a  oopiil  silitori.  Preţul  unui  volum  1  leu.  La
               Nu  ne  miră  de  loc  încrederea  orbă,  sânge  dela  femeie  tote  aoestea  sunt  mij-   produs-o.                               o  comandă  mai  mare  se  acordă  uu  rabat
          ce  o  are  poporul  necult  în  asemenea  lea­  looe de a te infecta, âr nu de a te leoui.  (,,A.rchiva“.)                             de 45 la sută.
          curi  miraculose.  Ceea  oe  e  trist,  e  speranţa   încă  o  sistemă,  care  să  observă  la
          ce  o  au  unii  din  pătura  mai  mult  sâu  mai  poporul  român  este  sistema  Browu-Sequar-                                          Proprietar: Dr. Aurel Murcşiami.
          puţin  cultă  în  asemenea  leaourl,  pe  oare  diană.  Ifisiologul  franoes  Brown  Sequard    2 ) Comptes rendus de la Soc. de Biologie,
         .medicina sciinţifică şi experimentală n’a    consideră lichidul orchitio oa stimulent al   1 Juin 1889.                                  Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99