Page 94 - 1897-06

ţl
Nr. 189.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Străinismul s’a încuibat în ţâră, lo­ — Şi ce-a făout învăţătorul — l’am — Eu fără creerl? Aoeia-s descriţaţl „Cum mă bucur din Buflet, că valo-
curile cele mai de frunte se află în mâna întrebat eu. şi fără minte, oarl nu fao oum ar trebui să rosa D-vâstre Reuniune, fără niol o dota-
celor veniţi, celor sosiţi, cine mai soie de — A stat aoolo oa trăsuit, ca un puiO faoă; ce-i cu gura nespălată, ori pote cel ţiune bănâscă, stă astăcjl la aşa înălţime,
pe unde, şi ori şi unde te duol — mai de bodaproste, până ce s’a îndurat paro- oe cumpără ouă, găini şi altecele, pe la tot aşa îmi pare de rău, oă şoâlele de
ales prin tergurî — ori încătrău arunci I chul din celalalt sat şi-a luat cei 12 fl. crucile drumului — în cj'le de sărbă- musioă din Regat, aşa caisele Conservatâre
privirea, numai lume cu altă limbă, ou — Eu îu looul învăţătorului îi luam tore şi Dumineol — înainte de oe începe de musică şi deolamaţie, dotate cu sub-
altă .oredinţă, datini şi obioeiurî vecjl. Au şi-o ştergeam pe uşă şi nu-i dam nimioă... sfânta liturgie. venţiunl dela Stat mai bune deoât cele
dat năvală asupra nâst.ră fel de fel de — Şi eu tot aşa. Decă fao ei aşa, — Cine-i aoela? mai multe din Conservatârele renumite din
omeni, pe cari nu i-am mai văcjut, de când nu ni-or pune nici oând miere la inimă, — Sgâroitul oela: Brenzar, rusu oel străinătate, aoele două şcoli de musioă din
mama nostră ne-a făout, şi toţi fără deose­ oi numai venin, ne-or înstrăină ou totul. dela biserioă, paremi-se, a sfântului Nioolai din Bucuresoî şi Iaşi, în treicjeol şi mai bine
bire caută, oa şi când s’ar fi sfătuit, să ne Ei ne jupeso nu alta, ca şi unii advocaţi Cernăuţ. Spune-mi: aoela nu-i „descriţat", de ani de existentă n’au fost în stare să înj­
nimicâscă, să ne ştârgă de pe faţa pămân­ străini... dâcă el, în loo să fiă în biserică, oată mai ghebe absolut nimio în direoţia oântului
tului: ei pe noi băştinaşii ţării aoesteia, pe — Şi ârăşl alt ţăran mi-a cŢs : este un întâifl găinele pe sub aripi şi pe aiurea şi de ensemblu; oât despre celelalte neajun­
noi, ale căror moşii ajungeau âre-când pănă preot în Cernăuţ. apoi se duce la săvârşirea celor dumne- suri, niol mai pomeneso, oăcl atunci ar fi
spre Liov, după cum ne dovedesc aoâsta — Cum se ohâmă? pote Teleaga? cjeesol. Negoţ ou ouă ar putâ să facă soţia prea multe de înşirat".
— Nu. lui, âr el ar trebui să-şî păzâsoă starea lui.
numele unor sate de pe aoolo. „Reuniunea română de musioâ sibia-
— Dâră oum? Pote Băudas ? Vestea despre duşmănia lui faţă de Ro­
Boerii noştrii işti bătrâni le ţin „han­ — Da, da: Buudas, Buudas... „cuco- mâni a trecut ou bună şâmă peste margi- nă a fost mai însufleţită, mai aotivâ; de
gul": ei cred, că prin străini vor ajunge naşu cela"... în loc să înveţe copilele lu­ sigur, oă partea leului în aoâstă muncă
nele ţerii. spornica vi-se cuvine D-vostre, oum şi in­
la putere; rău se înşâlă, oăoî străinii îşi cruri despre Dumnezeu: le spune poveşti
Cam aşa-i povestea vorbei, ce trece teligenţei, bine-voitorei sooietătl române,
au pe ai lor. Decă n’om pune noi umărul şi le împiedeoă pioiorele cu băţul... El mai
dela om la om, dela gură la gură. Se în­ care lăsând tâte prejudiţiile la o parte,
— noi „talpa ţării" — degeaba: ei nu mai umblă şi prin oase oprite. Unii din şcolarii
ţelege, că în astfel de împrejurări starea alârgâ ou dragă inimă şi se grupâză în
pât să ajungă departe, batjoourâsoă ei în lui rîd, apoi când le spune câte-o oăzanie de lucruri nu pote să fiă în bună renduâlă,
copiii noştri oât or vrâ, faoă-i ei în gazeta şi oând le 4' » oa 0 i nu umble prin ci în statornică turburare. jurul şi sub distinsa D-vâstre conducere" ...
ce
jidovescă „neoopţî la minte", cât li-a fi gus­ locuri necuviinciose. Vrâ să cjică: el pâte (Va urma.) D-1 D. Popovicî îşî manifestă
tul. Tinerii noştri n’or mai vinde, cât e lumea, umbla, da ei nu. Buni învăţători au să mai departe mândria şi bucuria, ca
limba, credinţa şi datinele strămoşesol pen­ mai iasă din „Pintagrogia" ceea, dâcă ei Dela Reuniunea română de musică a putut se conlucre pentru reuşita
tru o „supă de linte", pentru „închinăciuni învaţă la un astfel de catiohet. Mai am din Sibiiu. splendidă a serbărei musicale, âr cu
şi pooloane" primite dela străini: asta ar aucjit eu despre dânsul una alta, dâră cam privire la remuneraţia oferită resti-
trebui s’o soie ei tare bine. Ar trebui se soie, de-odată e destul... Distinsul cântăreţ, d-1 D. Popo­ tue suma Reuniunei cu rugarea, ca
că pe multe locuri, unde locuiau înainte numai Umblând eu încolo şi ’ncâce, âtă că vicî Bărlâdeanul, prim bariton drama­ se fiă înscris între membrii „celei
vr’o oâte-va suflete de Români, aeuma io- mă întâlnesc din întâmplare ârăşl cu un tic al teatrelor de operă din Praga, dintâiu şi celei mai frumâse Reu­
cueso pâte 70 de altă lege, şi cine-i pri- om şi din vorbă în vorbă îmi începe el a Stuttgart, Bayreuth etc. a dat con­ niuni române de musică“.
oina astor fel de schimbări?... îi las să vorbi despre jertfe: cursul seu la un concert al Reuniu-
răspundă ei... — Da, îmi rjiee el: omenii duo des­ nei de musică din Sibiiu, ce s’a ţi­
nut în 16 Iunie a. c. şi care a reu­ P e t r e c e r i .
Fiă-care Româu avea odată grădină tule jertfe pe la celea biseriol, dâr oe fo­
şit splendid. Drept mulţăwire pen­ Inteliginţa română din Betleau (oomit.
mare, og6re întinse, câsă şi vite de ajuns los, că preoţii işti bătrâni, după oe le-au
şi acuma... carul cel de foc — mâneal’ar blagoslovit — fiă pânl, colaol şi orl-oe — tru conlucrarea sa strălucită, Reu­ Dobeoa) cu oonoursul mai multor tineri
niunea i-a trimis o adresă de mul- academiol va arangia o petrecere ou soop
sărăcia şi moliile — aduce lifte, cine mai le duo acasă şi le aruncă într’un ootlon
soie de pe unde, cu nisoe feţe urîte şi uude-va şi le lasă pănă ce mucedeso şi aşa ţămire. D-nul D. Popovicî a răspuns filantropic, oe se va ţînâ în sala casinei
galbene oa mortea. După ce s’au încuibat nu-s nici de-o trâbă, ori dâcă nu, atunci printr’o scrisore adresată d-lui G-eorge din Betlean la 25 Iulie n. 1897 îu favorul
în ţâră: să vetjl feţele lor!.,, rumene şi le dau la vite: la mascuri, la vaol, la cai Dima, preşedintele Reuniunei române biserioei şi şoâlei rom. gr. oat. Intrarea de
de musică, în care (Ţ 06 : persână 1 fl., âr în familiă 80 cr. începu­
grase!... şi aşa mai departe... Ce păcat, de-a arunca „Nici nu e nevoe să vă mai asigur, tul sâra la 7 şi jum. âre. Suprasolvirile şi
Alt ţăran mi-a tjis: şi Yinii din pa- mărgăritarile porcilor!... Mai bine le-ar da oât de plăcut am fost surprins, regăsind ofertele marinimâse se vor ouita pe oael
rochii noştri nu fao bine oe fac; ori pâte-i cooperatorilor ori le-ar dărui şcolarilor să­ Societatea de musioâ aşa de bine organi- cjiaristieă.
cu oale, oa preotul să ceră 15—20 fl. pen­ raci... Unii ored, că dâcă duc ei vr’o 12 eată, încât cu ajutorul prea exoelentului
ştergare şi vr’o 2 bărbânţe de brânză la
tru o îngropăciune şi dâcă familia n’are Chor, oum şi a soliştilor fârte bine pre­
internatul de băeţl, apoi cine soie oe lucru ULTIME SOIRI.
de unde plăti, să lase el, ca să se ames­ gătiţi de a lua cu totă încrederea asupra
tece geudarmii şi să ducă mortul la gropă, mare au făcut. Aoâsta o fao ei, oa să lor o aşa de mare răspundere, am reuşit Cracovia, 6 Iulie. Cu ocasiunea
după cum s’a întâmplat acâsta în Cârli- lumea că-s darnici, âră pe de altă parte să dăm împreună un op atât de însemnat visitei, ce o va face Ţarul în curend
baba pe vremea lui Popşor? Der să-ţi cu jertfele fao batjocură. Unii ârăşl fac şi greu, cum este Elias, de F. Mendels* Varşoviei, guvernul a conces edifi­
jiduo altă pildă: unui învăţător i-a fost negoţ ou jertfele: âmenii oumpără de pe sobn-Bartholdy, pentru întâia-dată în graiul carea unei porţi de triumf cu ins-
•murit un neam. învăţătorul a mers la preo­ la târg colaci, franzole şi sciu eu mai oe, românesc şi îotr’un mod aşa de strălucit, cripţiunea următore: „Dumnecfeu a
tul Bărgăuan, ca să se învoâscă despre le duo la biserioă, aoolo preoţii le blagos­ oum pote puţine societăţi din lumea mare, adus pe împăratul şi regele Poloniei“.
oelea ale îngropăoiunei. Preotul Bărgăuan, lovesc, trimit franzolele acasă, de-aoolo le oultă musicală, s’ar putâ făli". Şi comunitatea israelită a cerut voiă,
■cerând dela densul 40 fl. pentru ostenâlă, vând ârăşl omenilor; ei le duo din nou la „Eu privase aoâstă predare eminentă ca se se p6tă închina Ţarului.
i-a grăit: mai chiamă şi pe preotul din biserioă, acolo se blagoslovesc şi se trimit a măreţului Oratoriu dramatic ca un eve­
ârăşl la preotul aoasă şi aşa mai departe Tarnov, 6 Iulie. Erî Jidanii de
celalalt sat. Ghemâodu-i pe amândoi, după niment cultural în analele poporului nostru
îngropăciune — după ce a fost tot gata — după cum s’a întâmplat aoâsta nu odată şi ÎDcă tînăr într’ale artelor; şi acest eveni­ aici au fost ameninţaţi de-un mare
merge învăţătorul să le plătâsoă : dă paro- la „sobornioul" paroch din Ceahor. ment artistic eu îl accentuez ou tot dina­ pericul. Din certa unui comerciant
chului 40 fl., eră celuilalt 12 fl. Ce crefll? Aucjl, omule, — i-am replicat — nu dinsul, şi aş vrâ să fac atenţi chiar pe jidan cu' un ostaş s’a iscat o mare
bătaiă între Jidani şi ostaşi. Ostaşii
că ei erau muiţămiţî? Niol vorbă: cel cu mai grăi aşa, o’or efice âmenii, că eşti des- cei din Regat, ou deosebire pe acei oe au au bombardat casele Jidanilor şi
12 fl. ia banii şi-i aruncă învăţătorului, nu creerat; dâoă soii oeva, du-te la oonsistor pricepere şi bunul gust, să se ocupe mai
seiu în faţă ori pe masă înaintea lui şi, şi spune, da nu dălălăi din gură atâta. sinagoga lor. Unul dintre Jidani a
— Ce-i aceea „descriţat", oă nu în­ de aprope, şi cu mai multă stăruinţă, şi fost ucis, altul greu rănit.
trecând ou parochul în odaia de alăturea-
ţeleg ? să dee odată un început mai botărîtor în
îl lasă singur aoolo, unde era ou ruşinea’n
— Descreerat însâmnă: fără creerl, predarea, în învăţarea şi aplicarea dramei
faţă...
fără minte... musioale". D I V E R S E .
Al doilea oraş din hune. Cu înoeputul
anului 1898, New-Yorkul va ooupa looul
diei, asigurându-ne în acelaşi timp, oă în fost în stare să le afle în decursul seooli- oentrelor nervose şi chiar al muşchilor*) şi al doilea între oraşele din lume în priv'nţa
urma cutărei cure, descântec seu preparat, lor şi pe care ei ored să le găseseă în ca­ îi atribuia proprietăţi de întinerire atât numărului poporaţiunei sale. Ca începutul
ne putem uşor vindeoa. Cu asemenea pre­ pul unor babe sâu a unor vraci epileptioî. pentru faoultăţile inteleotuale, oât şi pentru anului viitor adeoă se vor încorpora la
parate, cunoscute sub numele de medica­ A treia oategorie de leaourl sunt forţele fisice ale organismului. Ţăranul ro­ New-York încă vre-o 9 oraşe din apropiere
mente seorete sâu miraculose, să cheltueso produotele animale, oare introduse în or­ mân a ajuns la aceste oredinţe ou mult ca tot atâtea suburbii. Prin asta numărul
sume oolosale pentru reclama lor. Nu esistă ganism, în loo de a vindeoa bâla, pentru înaintea savautului fiziolog, când bărbatul poporaţiunei New-Yorkului se va urca la
diar seu revistă, care să nu ne anunţe oâ­ oare au fost luate, produc o bolă nouă ou perde rodul, adecă când nu pote faoe co­ 3,200,000 suflete, âr teritoriul oraşului se
te-va pe pagina a patra; ele sunt fârte nu- mult mai primejdiâsă. Ast-fel este scârna pii, ’i-se dă să înghită în fiă-care dimineţâ va estinde pe 930 chilometri patraţl.
mărâse. Nu voifi cita deoât următorele: albă de oâne, uscată şi pisată, oare să suflă câte un rod (testicul) de cucoş, oare are
Hau de beautd de Auguste Ren ard din Pa­ pe gât pentru gâlcl. Câte ouă de viermi, proprietatea de a-i reda puterile virile fă­
ris: apă de flori de portooale 122, Subli­ oare trăeso paraziţi în aparatul digestiv la când u-1 să facă copii. Brown Sâquard pre­ L i t e r a t u r ă .
mat 0,45, Kalomel 2.5 — Five minutes fla­ oâne, nu să întroduo cu modul aoesta în para lichidul orchitic din testicule de epu- A apărut în editura Lito-tipografiei
grant pain curer de Walter Soott din New- corpul u m a n ? E de ajuns un singur ou de raş sâu de cobai, pe oare îl introducea în „Populara" din BuonrescI Poeme pentru
’York, tâmăduesce orl-oe durere în 6 mi­ tenia eohinoooous oa să ne îmbolnăvim de corp prin iDjeoţiuuI. Ţăranul îl prepară copii, de N. Ţincu. Un elegant volum de
nute (astfel e anunţată) ether 6, glicerină cisturi hedatice oât oul sâu oât portocala de din testicule de ooooş şi le introduce pe 120 pagine, conţinând poeme drăgălaşe,
21, sare de bucătăriă 3, apă 170. — Hrva- mari, o bolă cu mult mai grea deoât cale digestivă. Pentru bubă nâgră să tae forte morale, şi oarl, fără pericol, pot oădâ
lenta revalescidre du Barry, pentru care s’a gâlcile. în două un testioul şi să aplică pe ea. în mâna orl-oărui oopil. Ofenul literar în
făcut reclamă, oă vindecă reumatismul?!! Obioeiul de a spurca buboele ou ex­ Aoâsta nu pote avea altă explioaţiune de­ oare sunt sorise aceste poeme, ne faoe să
e un amestec de mazăre, vicia faba, măză- cremente de om, este de asemenea un mij­ oât aceea, că lichidul orchitic din ele nu- le reoomandăm călduros autorităţilor şoo-
riohe, linte, făină de ovăs, sare de bucătă­ loc de a infecta rana. Urina de arici, care tresce şi întineresoe celulele bubei, fâcân- lare, cu ocasiunea distribuirei premiilor la
riă şi zahar. să dă beţivilor să bea, fără ca să soie, du-le forte să lupte ou virusul, oare a oopiil silitori. Preţul unui volum 1 leu. La
Nu ne miră de loc încrederea orbă, sânge dela femeie tote aoestea sunt mij- produs-o. o comandă mai mare se acordă uu rabat
ce o are poporul necult în asemenea lea­ looe de a te infecta, âr nu de a te leoui. (,,A.rchiva“.) de 45 la sută.
curi miraculose. Ceea oe e trist, e speranţa încă o sistemă, care să observă la
ce o au unii din pătura mai mult sâu mai poporul român este sistema Browu-Sequar- Proprietar: Dr. Aurel Murcşiami.
puţin cultă în asemenea leaourl, pe oare diană. Ifisiologul franoes Brown Sequard 2 ) Comptes rendus de la Soc. de Biologie,
.medicina sciinţifică şi experimentală n’a consideră lichidul orchitio oa stimulent al 1 Juin 1889. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.