Page 96 - 1897-06
P. 96
Mictim ifinisiitntluH, ,5aseta“ iese în na-care di.
şi npurdi \ ;
E?mo7 piaţa zawa Nr, 80, Abonamente pentru Austro-Dngarta:
: Pe nn an 12 0... pe şese luni
8ori*oi;i n6fi!«u3.onta ne hs 6 fl., pe trei luni 3 fl.
gjrimoBo. — UimuEcripfia cu «s N-rii de Dumlnaoi 2 fl. pe an.
Totsimat. Pentrn Bomânia si străinătate:
IHSEHATE gu prim€So la Adml-
alotraţlunsln Braşov şi la ut- Po un an 40 frânei, pe şăso
Kmtârole Birouri dş nminciurt: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Yiena: M. Duktt, Smtrah N-rii de Duminecă 8 franol.
BtkaUk, Rudolf Mos.ic, 1. O^peliks So prenumără la tdte oficieîe
Naohfolger; Anton Opptlik, J. poştale din întru şi din atară
Dantubcr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Ooldbergerg, Zcksttin Urmai; în t^sammnl nentrn Biasor
Bucuresoi: Agencc Havcu, Sao- administraţiunea, piaţa mare,
oursale de Reumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bari,: Earoiyi <fe Lic'omann.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Imerţlunllor: o soriu luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Sarmond pe e colină 6 nv. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
care. Publioări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Keolamo pe pagina a B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
tona 10 or. seu SO bani. a se plăti înainte.
Nr. 140. Braşov, Vineri 27 Iunie (9 Iulie) 1897.
unde vor ajunge lucrurile, dâcă Sul Cercul I electoral din Budapesta vrea să astfel de regulare. Sâ-şl vadă romano-oa-
tanul va persista în pretensiunile dea aoest rol lui Polonyi, âr „Magyar tolicii de trebile lor şi să-i lasă în pace
N o u a b o n a m e n t sale de-a ocupa teritoriul cucerit Allam” pare a fi învoit ou acâsta. Dâr Po- pe Românii uniţi.
din Tesalia, âr marele puteri vor Jonyi este omul guvernului, oare ou 3—4
la găsi, că nu ’i se pbte face nicidecum ani înainte a pledat în cameră pentru pre
Gazeta Transilvaniei acesta concesiune? facerea tuturor şcâlelor în şodle de stat, 0 nouă grupare a puterilor.
Firesce, că şi aici resultatul va ba s’a arătat ca un mare sprijinitor ai
Cu 1 Iulie 1897 st. v. m
fi un conflict, der ne mai fiind Grecii ideii de seoularisare a averilor biserioesol. Din c}i în 4* ai mult se con
se deschide nou abonament la care
pe teren, acest conflict va privi di Din causa acesta „Alkotmâny” nu pote firmă părerea, că o noua grupare a
invităm pe toţi amicii şi sprijini rect pe puteri, cari nu se mai pot avă înoredere în el şi niol în oei oe-1 sus puterilor se prepară, care va aduce
torii fbiei nbstre. retrage, ca mai înainte. ţin pe el, între oarl numără şi pe „Magyar cu sine o radicală schimbare în con-
,
PB' ©tasl afe®zB®E8n©initEHlRsas Allam”. „ stelaţiunea politică europenă de pana
î llltă de ce lucrurile, ce se pe
Pentru Âustro-Ungaria: trec la Bosfor, încep a câştiga o Mai sunt şi alte indicii, cari fac pe acum.
pe ta-in. strei. ............................... 12 £L. importanţă fbrte mare; etă de ce a organul „partidei poporale” („Alkotmâny”) Italia nu pbte se fiă încântată
pe şese lural .............................................. © f t . făcut aşa multă sensaţiune în tbta să privăsoă cu îngrijire la mersul lucrurilor. de tripla alianţă, debrece mai ales
pe trei 1-u.m.i ............................... 3 fL
Europa strămutarea ambasadorului Guvernul a început adeoă să desvolte în în timpul din urma n’a întâmpinat
Pentru România şi străinătate: rusesc . Nelidov din Constantinopol ascuns o acţiune sistematioă pentru a eser- nici un sprijin din partea acesteia.
pe nx. an ..................... ■©O frstxtci. la Roma. Acest Nelidov a fost de cita o influinţă hotărităre asupra viitorului Din contră, Germania în mai multe
pe şese 1-a.n.i.................................. 20 ,,
pe trei 1-u.rrî ................................. IO ,, 4ece ani representantul politicei ru- oongres. Foia amintită aduoe ohiar două cestiunî a luat în timpul din urmă
Abonarea se pote face mai uşor sescî în imperiul otoman şi a stă caşuri concrete pentru a proba, că s’au posiţiă în contra Italiei şi n’a luat
prin m-smeilate postaEe. ruit, ca prin susţinere de raporturi dat dela guvern ordinaţiuni secrete unor în aperare interesele ei comerciale.
E lucru firesc deci, dâcă Italia în
Administraţiunea amicabile cu Sultanul, Rusia se pre funoţionarl din comitate, oa s& ingereze la astfel de împrejurări s’a cam săturat
GS
„Gazetei Tr*airasBÎîraiiîi©s . domine situaţiunea. alegerile pentru congres, făcând să reuşescă
Scbimbatu-s'au acum de-odată a fi aleşi ămenl de a guvernului. Fisolgă- de-a mai face parte din tripla ali
>y^ YY^VVYVYYY^vrYYY‘rYYVYVYy\ anţă.
/ YY aceste raporturi, ori că politica ru- birăul din Ipolyşâg a şi comunicat sensul
sescă este în ajun de-a face o altă acestei porunci notarilor din oeroul său; De aci se esplică şi faptul, că
SuStanyS nu vre se ’nţeîegă. diversiune, în contra întarirei Tur asemenea a făout şi solgăbirăul din Balassa- între Italia şi Francia se observă o
ciei şi în apărarea popbrelor creş Gyarmatb! apropiare din 4> în 4i mai mare.
Greu meri? înainte tratările de tine ? Aoe-'tea sunt apariţiunl, oarl trebue Seim, că Prinţul de Neapole, moş
pace din Constantinopol, mai bine Este în adevăr interesantă pro eă-i facă pe catolicii unguri să-şi pierdâ tenitorul tronului italian, cu ocasiu-
tjis ele au ajuns într’un stadiu de blema, ce ni-se presentă aici. Ma ilusiile mari, ce şi-le făoeau despre viitorul nea călătoriei sale la serbările din
stagnaţiune. Şi acestea so petrec cu rile puteri vor să convingă pe Sul congres. Londra s’a abătut pe la Pans, unde
tote că Grecia este representată în tan, că numai principiul, ca se nu * a întâmpinat o primire fbrte căldu-
consiliul de pace da întreg „concer capete nimic din teritoriul grecesc, r6să, întreţinându-se timp îndelungat
tul european . este cel sănătos pentru el; ce era Nici guvernamentalii însă nu sunt cu preşedintele Republicei Faure. Vi-
11
Pănă acum acest renumit „con de el şi de Turcia, decă „concertul mulţămiţî cu mişcarea electorală pentru sita acesta e considerată în cercurile
cert” s’a bălăbănit multă vreme cu european” nu ar fi isolat răsboiul congresul catolio, Acâsta resultă cel puţin politice ca o urmare a politicei franco
Grecii. Aci în insula Creta, aci la Atena şi decă din t6te părţile s’ar fi ridi dintr’un articul al lui „Pester Lloyd” de file, ce a fost Inaugurată de minis
representanţii puterilor dedeau Gre cat asupră-i duşmanii semi-lunei? E Mercurl. Se jăluesce îndeosebi de indolenţa, trul de esterne italian Viseonti Ve-
cilor sfat, cum se se porte, ca se mişcător a vedă, cum oficioşii din ce domnesee în Gestiunea autonomiei la nosta şi al căreia scop este ruperea
câştige graţia Europei. Grecii n’au tote ţerile se silesc să capaciteze pe catoliol şi mireni, cărora le impută, că au Italiei de tripla alianţă şi apropiarea
vrut se scie de sfaturile „binevoi- Turci cu argumente de acestea. lăsat conducerea alegerilor în mâna preo- ei de Francia.
tore” ale marelui „concert” şi au ţimei. Ceea ce supără mai mult pe foia Cumcă Francesii încă sunt dis
Sultanul însă nu vră să înţe-
mers după capul lor. După-ce au evreo-maghiară este, că în cercurile preo- puşi pentru acâstă apropiare, o do-
legă. îşi are şi el principiile sale şi
păţit’o şi au fost pe tbtă linia în ţimei rurale catolice domnesee o mare amă- vedesce tonul peste măsură amicabil
mai trebue să ţină sămă şi de do
vinşi de cătră Turci, ârăşî „concer rinţele supuşilor săi mahomedani, rîoiune în oontra a tot ce e liberal, mai şi prevenitor al fiiarelor parisiane,
tul european” a fost, care a luat cari prin victoriile din urmă, din ales de când ou legile politice-biserioesci. cari tote arată cea mai mare cur-
asupră-şi se încheia pacea cu Turcii Şi episcopii au lăsat conducerea întregei toasiă faţă de Italia şi cer cu ur
ce erau fanatici înainte, au devenit
pentru ei, căutând a-i scuti pe cât şi mai fanatici, curagioşî şi plini de mişcări electorale aoestei preoţiml, privind genţă dela guvern, ca să înebeiă
se p6te de lăcomia învingătorilor. încredere în viitorele destine ale la patimele ei neînfrenate cu mânile încru convenţia comercială cu Italia.
Acum representanţii marelor pu semi-lunei. cişate, — esclamă „Pester Lloyd”. Apoi Nu încape îndoâlă, că îndată ce
teri se bălăbănesc cu Porta şi-i dau Problema concertului europen adauge: „Episcopatul a luat prinfcr’asta în cestiunile comerciale Francia şi
sfaturi „binevoitore”, ca odinioră s’a agravat prin urmare forte mult răspunderea pentru caşul, când oongresul Italia vor merge mână în mână, ele
Greciei. De când esistă împărăţia erăşî s’ar împrăştia fără resultat şi cu ei vor face tot asemenea şi în cestiu
şi putem să fim curioşi ce direcţia
lui Mahomed n’a fost Sultan, căruia s’ar îngropa ârăşl cestiunea autonomiei ca nea orientală, care pbte fi amorţită
va mai lua acţiunea sa comună.
se ’i se fi pus pe suflet aşa de mult, tolice pentru tjeol de ani”. pentru moment, der nu peste mult
e
că trebue se fiă moderat şi că nu-i Pentru aoâstă eventualitate, cp° foia timp va reveni erăşî la ordinea <4ilei.
bine se aibă pofte mari nici ca în Ungurii catolici şi congresul. guvernului, vorbesce şi purtarea greco*cato- Astfel vedem, că cu paşi repe4î
vingător, cum s’a făcut faţă cu Ab- licilor. Amintesoe apoi de oonferenţa Ro se prepară calea, ce duce la o ali
dul-Hamid, care conduce ac|î desti Cu oât se apropiă mai mult con mânilor din Cluşiu şi tjioe, că iea s’a decis anţă franco-italiană.
nele Otomanilor. gresul catolioilor UBgurI, ou atât mai pentru passivitate, ca şi episcopatul român Şi pe când se întâmplă acestea,
Grea problemă ’i se dă Sulta mari piedeol şi neînţelegeri se ivesc în unit. Rutenii mireni, de altă parte, nu vor Bismarck de altă parte începe tot
nului. ’I se cere ceea ce nu ’i s’a tote părţile. De-o parte se oârtă catolicii ace passivitate, dâr în congres vor apăra mai mult să-şî validiteze politica lui
cerut nici unui potentat creştin, care între sine, de altă parte ingerinţa guver autonomia lor şi episoopii ruteni se vor în Germania, — politică, care pre
a eşit victorios din resboiu. ’I se cere nului înoepe a-şl arăta şi aici ghiarele, presentă fără reservă în congres. Problema cum se scie, tinde la o apropiare a
adecă se renunţe de bună voia a cu ameninţând a paralisa tendinţa de eman congresului este însă orearea unei autono Germaniei faţă de Rusia.
lege fructele victoriei sale şi se se cipare de sub influinţa statului şi a face mii nu numai pentru romano-catolioî, oi şi Direcţia nouă, ce o luase la în
mulţămăscă cu o pace, care în fond astfel imposibilă, ori cel puţin ilusoriă totă pentru greoo-catoliol, şi este greu de ore- ceput împăratul Wilhelm II, după
nu însemnă, decât restituirea stărei autonomia. cjut — (jice „P. Lloyd” — ca acâstă au cum se ' vede este pe sfirşite şi tî-
1
Ui
u
dinainte de resboiu. Intre „Allcotmăny şi „ Magyar Allam tonomia să fiă organisată de-o oorporaţiune, nerul împărat se întbrce ârăşî la ca
Nu e nimic surprinc}etor deci, organele prmoipale ale catolioilor maghiari, în care niol nu este representată o parte lea de mai înainte, care este calea
că Sultanului nu-i întră in cap atâta a isbucnit o eârtă vehementă, care stă în însemnată a interesaţilor. Aocentueză apoi bătută de Bismarck.
abnegaţiune, ce se cere dela el. Şi legătură cu pregătirile ce se fao pentru din nou ne ’nţelegerile dintre catoliol şi Câte-va momente sunt de-ajuns
decă vom ave în vedere firul nesfîr- viitorul congres. „Alkotmâny”, arată neîn revine asupra postulatelor Românilor uniţi, pentru a caracterisa acestă schim
şit de intrigi, ce se ţes la Bosfor, credere faţă de „Magyar Allam”, de6re-oe (jicend, că niol nu este cestiune de dreptu bare.
când cu ajutorul uneia, când cu al foia acesta din urmă a început a sprijini rile autonome ale ritului greoeso şi oă au Aşa de esemplu în ce privesce
alteia dintre marele puteri, vom afla tendinţele lui Polonyi, oare la viitorul con tonomia comună, oe este a se crea, are socialismul, împăratul Wilhelm era la
chiar firâscă oposiţia, ce-o face Tur gres catolio vrea să jooe un rol conducă să reguleze numai interese comune. — început de părere, că acesta se va
cia adî concertului european. tor, ingerându-se mai ales ca apărător şi F6rte mulţămira d-v6stră da atâtea îngri putâ mai cu efect linişti prin con
Acum se nasce întrebarea, că sprijinitor al şoolelor şi averilor catolice. jiri. Românii n’au avut şi nu au lipsă de-o cesiuni, în timp ce Bismarck era pen-
