Page 97 - 1897-06

Pagina 2 G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 180.—1897.
f

tru o procedere necruţătdre. In tim­ Acestea sunt combinaţiunile, ce bit asemenea în contra creditului, fiind terapie, un oasino splendit ebo. Pentru
pul din urmă însă împăratul se vede, se fac în cercurile politice şi cari aplaudat pe băncile socialiştilor. Intre al­ continuarea tratărilor, societatea belgiană
9
că şi-a schimbat părerea, căci la una indică, cum am (Ţ * 0 totală des­ tele el a esolamat: „Când a venit ucigaşul va depune chiar 4Uele ao3stea o garanţie
din ocasiunile din urmă a declarat, trămare a triplei alianţe şi o nouă Rusiei în Francia...“ (Larmă asurcjitore şi de 100.000 lei.
că „vră se nimicescă socialismul din grupare a puterilor, la care ne pu­ proteste sgomotose au urmat acestor ou-
Pentru ajutorarea bisericelor serbescî
sinul naţiunei“. Acesta este aşa-deră tem aştepta într’un apropiat viitor. vinte.) Preşedintele Brisson a întrerupt pe
un punct, în care împăratul Wilhelm vorbitor ch o0n d, oă visita Ţarului în Paris gr. or. se votâză, (jio foile unguresoî, „sume
1
considerabile * în fiă-care an din partea
şi Bismarck sunt de acord. a fost un act de ourtoasiă şi amiciţiă, oare
In ce privesce comercial şi indus­ CKONICA POLITICA. a făout fericită Franoia şi a umplut’o demân- oamerei. Din budgetul votat pentru aoest
tria, Bismarck era aderentul protec- — 26 Iunie. driă. Crede, oă, oa şi Camera, toţi vor protesta an, au fost ajutorate în timpul din urmă
19 biserici cu 1100 fi. Acesta este „oonsi-
ţionismului, pe când împăratul a des­ Privitor la mersul desbaterilor în dieta în contra aoelei espresiunl (Viue aplause). derabilul“ ajutor, ce li-se dă biserioelor
chis epoca convenţiunilor, prin cari, ungară află „Bud. Tagbl.“, oă guvernul şi Faberot, încheind cjise: „Dâoă aveţi bani sârbesci din budgetul statului!
ce-i drept, s’au delăturat dificultăţile majoritatea nu vor să i-a înoă niol o mă­ pentru acâstă oălătoriă, trebue să reounos-
tarifale, der s’au născut mari nemul- sură, oi aştâptă cu răbdare pănă oe vor oeţî datoria de a da de mânoare aoelor Dunărea a început a scade şi a se re­
ţămirî în sînul protectorilor muncei vorbi toţi din oposiţiă, deâreoe crede, oă nenorooiţl, oarl n’au pâoe“. După acâsta trage într’un mod simţitor. MerourI nivelul
naţionale. Acum însă şi în privinţa cel mult pănă la sfîrşitul săptămânei aces­ s’a respins propunerea socialiştilor şi s’a Dunărei era mai mio cu un metru şi jumă­
acesta împăratul a întrat în vederile teia, desbaterea generală asupra imposite- primit creditul pentru călătoria preşedin­ tate, de oum era acum 8 — 10 cjile. La Ga­
lui Bismarck, deorece în noul său lor pe zahăr va fi terminată. Adevărat, oă telui Faure cu 447 contra 29 voturi. laţi apele Dunărei au înoeput a soădea aşa,
program, Wilhelm II a declarat, că de-ooamdată stânga estremă se ţine încă oă o mare parte din stradele inundate nu
trebue apărată şi protegiată munca în limitele discuţiunei obiective. Dâr, (fi mai sunt acoperite de ape. La Brăila,
00
naţională. „Bud. Tagbl. , deşi desbaterea generală se apa adunată îu port a fost pompată şi
K
In ce privesce politica esternâ, de p6te termina pănă pe la 10 Iulie, două cjile aruncată îu Dunăre. Apele Dunărei au în­
— 26 Iunie.
asemenea este sciut, că Bismarck a vor trebui pentru disoursurile finale, două ceput a soădea şi ia Tuloea. Tote rîurile
ţinut şi ţine la o alianţă cu Rusia, (jile vor dura votările şi numai pe la mij- Esamenele la şcoleîa nostre primare din ţâră au reintrat în matoa lor; unele
mai mult decât la tăte. Ori de câte- looul lui Iulie va pută începe desbaterea centrale. In Ţilele de 18 şi 19 Iunie c. st. au scătjut chiar cum se întâmplă de obi-
orî s’a observat o apropiare între spooială cu titlul. După regulament însă, v. s’au ţinut esamenele publice cu băeţii ceiQ vara.
Rusia şi Francia, Bismarck în tot- atât la „titlu“, cât şi la paragrafii diferiţi şi fetiţele dela şcolele nostre primare oen- lubileu de 400 de ani. In anul viitor
dăuna s’a grăbit a face curte Rusiei, ai proiectului se p6te isca aceeaşi discu- trale din Braşov sub conduoerea oomisaru- se va serba în Amerioa jubileul de 400 de
devenind cu atât mai rusofil, cu cât siune, oa şi la desbaterea generală, oare lui consistorial Dr. V. Saftu. Constatăm cu ani dela nasoerea lui Amerigo Yespuoi. La
Ruşii deveneau mai francofili. Ba se s’a înoeput în 30 Iunie. Fiă-oina îşi p6te bucuriă, oă resultatul esamenelor atât la acâstă serbare s’au invitat tote sooietăţile
scie, că pe lângă tătă esistenţa tri­ face o idee deol, că sortea proiectului asu­ olasele de băeţl cât şi la cele de fetiţe a geografice, atât cele din lumea nouă, cât
plei alianţe, Bismarck pănă acolo a pra impositului pe zahăr este în mâna stân­ fost peste aşteptere mulţămitor. S’a remar­ şi cele din lumea vechiă. Tot ou acâstă
mers, că a încheiat un pact separat gei estreme şi atunci când ea va continua cat de rândul aoesta şi tactul pedagogic, ocasiune se vor arangia serbări în onorea
cu Rusia, prin care făcu ilusoriă desbaterea în mod obiectiv fără a se folosi ou care au fost oonduse esamenele de că­ renumitului geograf italian Tosoanelli, de
tripla alianţă. de tote mijlocela obstrucţiunii. Guvernul tră d-1 oomisar consistorial. Festivitatea ale căruia charte (mape) s’a ajutat forte
Wilhelm şi în privinţa acesta însă s’a angajat de a pune în vigore nu­ înoheiării anului şool. ce s’a ţinut' Dumi­ mult şl Gristofor Columb în călătoriile sale
se deosibea de vederile lui Bismark. mita lege înoă la finitul lunei lui Iulie, necă, 22 Iunie o., în sala festivă a girnna-
siului român din loc, s’a presentat, după spre lumea nouă.
Ce-i drept, o atitudine ostilă faţă După calculul amintit însă abia două IudI
de Rusia n’a arătat, der întotdeuna mai târcjiu ar putea să se termine şi des­ cum ni-se oomunioă, mai impunător ca în Espediţia Ia polul sudic. „Le Matin“
s’a purtat mai indiferent cătră ea. In baterea specială. anii trecuţi. Un moment însemuat a fost din Paris publioă detalii interesante asupra
timpul din urmă însă şi în privinţa „Budapester Tagblatt“ face mare cas disoursul de deschidere, rostit de d nul călătoriei la polul sudic, organisată sub pa-
acâsta se vede, că Wilhelm a ajuns cu o propunere mijlooitore, oe a făout’o loan Dariu, în fata unui public fârte nu- tronagiul regelui Belgiei. Espediţia va pleca
la convingerea, că decă Germania preşedintele partidei appony-ista spre a măros, după care a urmat cetirea datelor la 13 Iulie viitor, din Anvers, pe bordul
vre să-şî asigure rolul conducător salva situaţia parlamentară. El a propus statistioe despre freouantarea şeolei, din corăbiei „BelgiaDin personalul soiinţifio
pe continent, nu se pote lipsi de adecă, oa guvernul să amâne desbaterea partea direotorului şoolei de fetiţe loan al espediţiei faoe parte şi d-1 Emil Raoo-
emiciţia Rusiei. Acesta e al treilea şi specială asupra legei de eseoutare a pro- Aron, şi vorbirea însufleţitore, ca răspuns, viţă, fiul d-îui Gheorghies Raooviţă, mare
cel mai principal moment, care a oedurei penala (cea cu § 16) pănă la tomnă. a preşedintelui festivităţii Dr. Y. Saftu. In proprietar în judeţul Vaslui (România). Etă
făcut pe împăratul Wilhelm II să Numita foie sperezâ tot odată, că guvernul urma acestora s’a cetit clasifioaţiuuile ele­ apreoiările lui „Le Matin“ asupra tânărului
vilor şi elevelor din fiă-oare clasă şi s’au Român doctor în soiinţe: „Statul major se
se apropiă ărăşî de Bismarck. va primi acâstă propunere mijlocitâre. Şi împărţit premiile în modul obicinuit. Cân­
Astfel dără politica lui Bismarck, atunol e întrebare însă, dâoă o va primi compune din... d-1 Raooviţă, tînăr energic,
care culmineză în încheiarea unor stânga estremă. tările corului format dintre elevii şi elevele doctor în soiinţe, originar din România,
acestor şcole şi oonduse de d-1 T. Popovicî
raporturi cât mai intime şi amicale * au contribuit mult la înălţarea festivităţii. forte cunoscut şi cu drept cuvânt stimat
cu Rusia, începe a se validita tot Ou ocasiunea desbaterii asupra credi­ de toţ! studenţii francesî, cari urmâză la
mai mult în Germania. Se cjice, că tului cerut pentru călătoria preşedintelui La Sinaia. Marţi, Regele şi Regina Sorbona cursurile doctorului Laeaze-Du-
prinţul Hohenlohe numai pentru Faure în Rusia în Camera francesă, au vor­ României însoţiţi de d-1 general Vlădesou, thiers, membru al institutului. Deşi tote
aceea mai e încă susţinut în postul bit numai sooialiştii, oarl au protestat în şeful Casei militare; de d-na Mavrogheni, descoperirile seiinţifioe ce se vor face sunt
de ministru de esterne al Germaniei, contra votării creditului de 500,000 franci. mare dâmnâ de onore ; de d-na Bengescu, destinate muzeelor şi laboratoriilor bel­
giene, totuşi d-1 Raooviţă îşi propune să
fiind-că împăratul nu vre să se an­ Socialistul Dejeante cjise, că Republică nu dâmnâ de onore şi de d-1 colonel Mânu,
gajeze cu totul în direcţia ruso-filă s’a înfiinţat de aceea, oa să aducă omagiu adjutant de serviciu, au plecat la Sinaia opereze schimburi şi să îmbogăţâseă ast­
înainte de călătoria sa la Petersburg. tirăniei. Banii s’ar folosi mai bine, împăr- pentru a lua reşedinţa de vară. fel oolecţiile eminentului profesor, al cărui
îndată ce însă între împăratul Ger­ ţindu-se între lucrători, cari n’au pâne. A — Eforia spitalelor civile, după cum elev este încă“.
maniei şi între Ţarul Rusiei se va se oheltui însă aţâţa bani pentru glorifi­ află „Timpul , tratâză ou o societate bel­ Falsificatori de timbre. Un anume Zer-
u
stabili o deplină înţelegere în pri­ carea unui împărat este cea mai mare ri­ giană pentru a’i ceda pe timp de 40 ani noveanu. comptabil în R.-Sărat, văcjend
vinţa încheiărei unei alianţe între sipă. Preşedintele Brisson a răspuns, oă tote stabilimentele ei din Sinaia, ou con- diferite arunciurl prin cjiare, oă se oferă
ambele împărăţii, bătrânul Hohen­ nu pote fi vorbă de risipă, unde se tratâză diţiunea, oa acâstă societate să conetruâscă mii de lei pentru un timbru postai vechiă,
lohe se va retrage şi locul lui îl va deovisităde curtoasiă şi amiciţiă (Aplause), | hoteluri nouă moderne, să lumineze totă cum de pildă sunt cele de 27 parale (oap
ocupa noul secretar de stat Bfilow, Sooialistul Renou a propus apoi a se îm­ Sinaia cu electricitate, să facă un drum fu- de bou) s’a gândit la falsificarea câtorva
care va fi un esecutor fidel al poli­ părţi cele 500,000 franci între lucrătorii nioular pănă pe muntele Vârful ou dor, să timbre de valore în speranţa, oă va putea
ticei lui Bismarck. loviţi de grevă. Sooialistul Faberot a vor­ oonstruâscă un sistematic institut de hidro- păcăli pe vre-un ooleoţionar. Intr’adevăr,

FOILETONUL „GAZ. TRAN3. U o are poporul despre Lepidoptere, pe care Spania să întrebuinţâză în medicina vete­ toxioă, acţiunea sa să eseroită mai întâifi.
le numesee fluturi; de asemenea ou ouvân- rinară. In vechime se întrebuinţa ca intern asupra beşioei udului şi a organelor geni­
tul gândac exprimă cu mult mai exact no­ contra mai multor bole: podagra, bâle de tale; din causa acâsta să întrebuinţâză oa
ţiunea ooleopter, decât d-1 L. Şăineanu, rărunchi, idropisie, friguri intermitent şi afrodiziac; în oele mai multe oasurl pro­
Zoologia medicală a ţăranului român. care definesoe „gândao, insectă oeleopteră gălbănare; âr oa extern, preparat cu miere, duce mortea. La ţâră să întrebuinţâză în
vătămâtore“. Dâr nu toţi gândacii sunt vă­ pentru surzenie. Meloe făcea parte din oom- contra turbării, la vite şi la omeni să afumă
De Dr. N. Leon.
tămători; din contră unii, precum e cocci- posiţiunea unui medioament secret, prepa­ cu ei sâu se beau pisaţi cu apă sâu ou vin
(U r ma r e.) nela — gărgăriţa, buburuzul, măriuţa sâu rat de un ţăran Silesian, contra iărofobiei; alb; băutura să dă pe ferâstră de un Ro­
boul lui Dumnejeu este unul din cei mai tot contra idrofobiei a fost recomandat de mân din sat, care să nu aibă acelaş nume
Trecem acum la enumerarea diver­
selor animale ou leaourile ce să ţin de ele, folositori gândaci, fiind-oă larvele lui să Hausleutner şi Lutheritz. Să mai întrebu­ ca bolnavul. Ou gândacii de turbă să mai
nutresc şi distrug purecii de plante, oare inţa odiniârâ ca afrodiziac. fâoe de duşmăniă între bărbat şi femeie;
INSECTELE. sunt forte vătămători agriculturei. Gândacii de turbă, gândacii de fra­ dâoă să îngrâpă sub prag împreună cu fap­

Poporul nu are un cuvânt, care să Mamornicii (judeţul Prahova), gândacii sin, gân dacei. Lytha vesicatoria, Cantharis tele lor (pe care vraciul Gheorghe Euuţă din
oorăspundâ exact noţiunei insect: artropo- puturoşj, gândacii negri (MihailenI). Meloe. vesicatoria. Cautharide des boutiques, Mou- StrîmbenI nu mi-le-a spus); treoând băr­
dar ou corpul împărţit în trei regiuni: cap, Fabr. Latr. Prosoarabees, Escarbots onotueux, ohe d’Espagne, Mouche cantharide. Pflas- batul sâu femeia peste prag, zîzania să
toraoe şi abdomen, trei păreohî de pioiâre Vers de mai. Maivurm, Oelkăfer. — In Eu­ ter, Spanische Fliege, BlaseDkăfer. — Gân- vîră între ei şi să oârtă pănă să despart.
şi o păreche de antene. El nomesoe gîză ropa sunt 28 de speoii. Cea mai comună daoii de turbă sunt fârte comuni. La noi Cărădaşca, Rădaşca, Ragacea, Boul
mai mult inseotele cu aripi transparente oa în România este Meloe proscarabaeus L. apar în luna Iunie pe frasini şi să carao- Domnului, Boul lui Dumnezeu, Bourelul.
dipterile, samipterile şi afidele: „mi-a dat (Iaşi, viile dala Sooola, Rivalet şi Copou. terisâză prin un miros particular de şoreo. Lucanus cervus Linn. Cerf-volant. Hirsoh-
oe
w
o gîză în oohl ; mai cfi gânganie insec­ Botoşani, CurteştI şi Mănăstirea Agaftan). Ei au proprietăţi vesioante. Principiul ao- kăfar, Forstkăfer, Feuersohroter, Schroter.
telor veninose sâu chiar artropodarilor în El lasă dela încheietura pioiorelor un fel tiv a fost numit de Robiquet, Cantharidină. — Cornele caradaştei (mandibulele) să în­
genere, de exemplu la scorpioni (Tîrgul de zamă cleiâsă, puturâsă, oare e bună de Cantharidina, din causa proprietăţei ce ara trebuinţau odinioră în farmaoie. La ţâră
Jiu) la unele miriapode (Iaşi, Botoşani); uns pentru pecingini. Gândaoul întreg pisat de a beşioa şi irita pielea, să întrebuinţâză când o vacă nu să gonesce, se pune pe
în judeţul Mehedinţi să mai numesc in­ să mai dă la vite contra turbării. în farmaoie la preparaţ'unea vesioatorilor; spinarea ei o rădaşcă, oa să O înţepe cu
seotele goange. Noţiunea cea mai oompleotă Meloe are proprietăţi vesioante. In luată în interior în doză de 0, gr. 16 este cornele şi cum o înţâpâ să crede, oă să va

t