Page 98 - 1897-06

Nr. 130.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Zernoveanu a falsificat vre-o patru timbre, separat — ca astfel să-şi pbtă apăra inte­ munea să nu se zădărnicbscă, puterile na­ nito. Etă în ce oons’stă soena pe care
două în valbre de câte 400 lei (timbre a resele lor comune şi să pbtă ajunge la o ţiunii să nu se istovbsoă fără folos. Este obicinuiţi vizitatori ai cafenelei o disoută
5 parale) şi două a oâte 2.000 lei (de oele stare mai bună, mai folositbre. (Aid tre- deci de nevoie o organisare liberă, soli­ ou multă animaţie.
de 27 parale), pilele treoute Zernoveanu bue să observ, oă cooperatorii nu-s mulţă- dară, sub steagul muncii, pentru ca ou pu­ La ora dineului sosesoe un tip fbrte
elegant, o figură distinsă o’un monoclu în
telegrafezâ, colecţionarului Birnbach din miţl cu propunerile oonsistoriului făcute teri unite să se pbtă pune pept nevoi­
ochifi, cu fumuri aristocratice şi ou apa­
Capitală, că el posede nisoe asemenea tim­ guvernului, privitbre la îmbunătăţirea stării lor vieţii. renţele unui milionar. Se instalbză la o
bre şi cere să i-se răspundă cât i-se oferă. lor materiale: oi doresc şi pretind să fiă Argliir. masă de pe terasa cafenelei.
Au urmat tratările şi în oele din urmă so­ numai decât împărţiţi după ranguri, oa şi — Garşon!
sesoe în Capitală ou rarităţile sale. Colec­ amploiaţii de stat). A v i s. — Poftiţi d-le! răspunde o’o reve­
ţionarul Birnbaoh, un dibaoiQ cunoscător, In privinţa naţională e de amintit, renţă mare zahlul Pulpă.
observă imediat că timbrele sunt false, ia oum-că Bucovina a fost odată o ţâră cu­ Comitetul aranjator al petreoerei de — Par’oă a-şî gusta oeva picant uşor ..
timbrele şi le înohide în cassa de bani şi rat românbscă, şi decă astăcjl nu mai este, vbră din Murăş-Bogata, oe se va ţinb în N’ai un menu? Dă-ml în fine oeva...
invită pe cavalerul dela B.-Sărat să mbrgă aobsta e a se atribui în mare parte şi îm­ 18 Iulie st. n. a. o. în favorul şcblei gr. — Vă pot servi o excelentă şuncă de
la poliţie spre a-şl da soootbla de acbstă prejurării, că preoum fruntaşii noştri poli­ oat. din loc, aduoe la ounoscinţa P. T. Praga.
publio următbrele: Dboă oine-va, din erbre,
esorooherie. Zernoveanu văc)ându-se ame­ tician!, oresouţî în spirit străin, tot aşa nu — Bine. Dbr să mă servesol d-ta re­
sbu nebăgare de sbmă, nu a primit Invi­ pede şi propre!
ninţat, se repede la colecţionar, îl apucă au soiut nici preoţii oei bătrâni, d-nii pa-
de gât şi încbroă ou forţa să-i ia cheile rochl, să păstreze oeea, ce au moştenit tare, e rugat prin acbsta a se considera de Tipul graseia şi afecta ca oel mai bla­
dela cassa cu bani spre a-şl lua dovada es­ dela strămoşii lor: naţionalitatea. invitat. zat oioooiâ. Zahlul Pulpă fbrte jovial şi
In loc se află gară, Comunioaţia tre­ încântat de acest nobil client se repede la
crocheriei. Yeoinii intervin şi Zernoveanu Etă cât de departe am ajuns: Bo- bufet pentru a-1 servi în persbnă. Sosesoe
nurilor e următbrea: de oătră Curcerdea
a fost imediat arestat. La interogatoriu mânl erau: ou şunoa şi ou halba de bere. Nobilul mu­
(Koosârd) soseso trenuri, înainte de am.
Zernoveanu a declarat oă a sărit lă Birn­ în anul 1880: la 1890: la 4 şi'9 bre) după am. la 4 bre. De oătră safir o înghite într’o clipă.
baoh crezând că vrea să-i sfeterisbscă tim­ In ŢurenI . . 613 75 — Garşon! Excelentă şunoă! Bravo!
brele de valbre; că el nu soia, că sunt „ Cernauca 146 31 Tîrgul-Mureşului (M.-Vâsârhelyj după am. Mai dâ-ml una.
l
2
false, că le ;are dela un anume Bernard „ Botuşauiţa 171 47 la 2 şi la 7 / bre. De cătrâ Câmpie (gara Sosesoe imediat a doua porţie.
Maros-Ludas) la 7y bre sera. La Ludoş
— Garşon! Şunoa a fost bună, Acum
2
Weiss, funcţionar în magasinul de pielărie „ Camenca 786 615 oomitetul va trimite trăsuri pentru aduce­ a-şl lua o băutură oaldă...
al d-lui Burlac din Focşani. S’a orânduit „ Şerbâuţ 1189 41 (!) — GeaiQ, şooolată, cafea sbu uu
o anchetă la Bernard Weiss, unde de asa- „ TărăşenI 253 72 rea ospeţilor. Lunea după petrecere P. T. grog...
menea s’au mai găsit timbre falsificate de tot astfel şi în multe alt9 sate, cari sunt public de pe Câmpie pot pleca înapoi ou — O oafea a-şî prefera decă ai lapte
cele ou valbre de 4.000 lei, însă Weiss de asemenea aprope de tot rutenisate. O trenul de 10 bre. bun şi... oremă.
spune că n’a dat nici un timbru lui Zer­ sbmă îşi cresc copiii în limba germană, In fine, şi mai ales aobsta, comitetul — Esoelentă cafea cu lapte.
noveanu, br că oele găsite la perchisiţiune preoum o face acbsta şi eruditul oatiohet a făcut totul pentru comoditatea ospeţilor. Sosesce cafeaua pe oare o sbrbe re­
le are moştenire dela părintele său. A fost dela pedagogiul din Cernăuţi, I. Bendas, Spre scopul acesta — şi nu cum e în in­ pede.
arestat şi Weiss. Din cercetările făoute se cel de care a fost vorba mai sus. Se spune, vitări — ne-am pus în înţelegere cu un — Garşon ! Ceva refraiohissaut... oeva.
crede, că esistă o îutrbgă bandă de falsi­ că copiii iui nu sciu verbi românesoe. Câte hotelier, oare in schimbai unui preţ mode­ — Avem un perfect cofetar. Luaţi în­
ficatori de timbre vechi. societăţi române s’au făcut prin satele cele rat, va servi cu mâncări bune gustose precum gheţată.
şi ou beuturl corăspumjâtbre.
aprope perdute pentru BomânI? întrebaţi — Bine. Dă-ml tutti fruti o porţie.
Concert. Musioa orăşenbscă va con­ şi pe TarnavsohienI, câte au făcut ei şi Scopul petreoerii, în împrejurările ac­ — Garşon! îngheţata e delioibsă...
certa de seră în grădina otelului „Pomul tuale, e cât se pote de nobil. Să ne întâl­ Inc’o porţie... Ba una dublă.
neamul lor? Nepotismul îl sprijinesc ei,
verde“ ou următorul program: 1) Iapani- nim dbr ou bine! — Imediat.
sprijinbscă şi naţia română, de vrbu să fiă
soher Siegesmarch” (din „mirbsa din Co- M u r ă ş - B o g a t a la 7 Iulie 1897. In fine ce s’o mai lungim, nobilul —
cum sa cade.
rea ) de Bajer. 2) Ouverture zu Aschen- Comitetul aranjator. oare avea un formidabil stomac — înghite
w
„Şoptirile despre nepotism sunt ge-
brodel de A. Brandner. 3) „Fiora Walzer“ patru porţii de îngheţată.
nerale“, <jice părintele Petrea Popescu, — Garşon! Ua liquer bun, veritabil...
din opereta Kirâly fogâs. 4) „O fbie de
Prefer o chartreuse ... Stăi! Adu-mi şi o
album“ de E, Candella. B) Mare fantasie după cum am aucjit. Să nu se supere d-nii ULTIME SOIRI. havană Peleş.
paroohl, că eu nu mi-am pus de gând, oa
din opera „Herodiaş“ de Mass&net. 6) Yals
să atac pe cine-va, oi — aducând înainte Constantinopol, 7 Iulie. Turcii ţin — Imediat. Pulpă, zahul, era radios
potpouriu de Komzak. 7) Joo-aşanti de
fapte obieotive — prin combaterea răului cu tenacitate la pretensiunea, de-a şi tot nota comănzile nobilului său client.
Hummel. 8) Concert pentru flaută de Wag-
să luoru pe cât se pote de mult în intere­ li-se ceda lor partea Tesaliei, ce se Tipul se lungise a lene şi privea lu­
ner. 9) Iotermez simfonic din opera „Ca­ mea de pe bulevard savurând havana şi
valeria rustioană“. 10) Kronstâdter Bad- sul naţiei române. Acuma, când naţia ro­ estinde dela rîul Salandria spre Tur­ scoţând rotocoale de fumuri.
fahrer Polka schnell de A. Brandner. mână doresee a se transforma cât mai re­ cia. Representanţii marilor puteri
pede, desconsiderând — se înţelege de înse nu se învoesc la asta nicidecum. *
sine — principiile cjiarului german: „Bu- In cercurile politice turcesc! e mare Intr’un moment dat nu se afla niol
w
covinaer Post — ţinând însă sbmă de ca un chelner pe terasa cafenelei. Când eşise
Diu Bucowisia. amărîciunea şi e temere chiar,
legile evoluţiunii firesc! a lucrurilor, două disposiţiunea agitată a spiritelor p6te Pulpă pentru a fi imediat la disposiţia
— I u n i e 1897. ourente de idei opuse —- oele vechi şi se ducă la consecenţe fatale. Una clientului său, — masa era neocupată!
(Fine). oele nonă — cel al Bomânilor veohl „oon- dintre cunoscutele somităţi militare Cavalerul de industrie dispăruse.
Ca să pbtă prospera biserica ortodoxă, servatori“, deră falşi şi cel al celor tineri turcesc! a declarat, că pe cât timp Cine n’a ygflut mutra zahlului nu-şl
ar trebui să se ţiie oont de spiritul tim­ — progresişti, se vor ciocni ou violenţă se va cere Turcilor se predea Te- pote închipui oe vre să desperarea
unui chelner păcălit.
pului, ar trebui de a avb mai multă răb­ între ele, dbr din ciocnirea lor se aşteptă salia, ei nu vor fi sincer! amic! ai
dare faţă de paroehieni, de a se interesa nascerea unui progres real. păcei. Mai bine se curgă sânge, de­
mai mult de starea lor materială şi de a Eu niol pe arohimandritul Calinesou cât se evacuăm Tesalia. Cânele şi stăpânul. Un soriitor fran-
fi mai puţin provocător şi despotio şi aple­ nu l’am cruţat; când e vorba de binele ces nu este nioldeoum de principiul: „Spu­
cat spre distrugere. Intre preoţii cei bă­ Bomânilor, i-am spus adevărul în întrbga D I V E R S E . ne-mi cu cine te însoţesc! şi-ţi voiu spune
trâni — între paroohl — şi cooperatori ar sa nulitate chiar pe calea cjiaristioei, şi el cine eştl“. El este ou totul de altă părere;
trebui să se stabilesoă numai decât o co­ m’a sărutat după aoeea pe frunte: se vede, | 0 scenă de cafenea. „Drapelul * isto- anume el (Ţ omul se pote mai bine
1
oe:
munitate de idei sănătbse, solide, de cari că-i un om cuminte dâcă voesoe. In ordi­ risesoe următbrea scenă de cafenea fbrte eunbsoe de pe cânele, oe-1 are. Soriitorul
hszliă, oe s’a petrecut Marţi la oafeneaua
•să fiă ei conduşi în luorarea lor. nea morală trebue să se deosebbscă binele frances în urma unei observări mai înde­
Bristol din Buouresoî:
In scopul acesta oooperatorii ar tre­ de rău, dreptatea de nedreptate, cuviinţa Eroul e un tip îndrâsneţ, probabil un lungate a ajuns la oonolusiunea, oă de re­
bui să întemeeze între olaltă numai decât de necuviinţă, br în ordinea economioă stâlp al marelor cafenele europene, oare a gulă omenii numai câni de aoeia pot suferi
o societate, la un loc cu paroohii, deră şi trebue a se căuta, ea oreditul să nu pbră, sosit în capitală sub oel mai strict incog­ în jurul lor, cari se unesc ou ei în câtva.
Aşa de esemplu, flice soriitorul frances, un
advooat de temperament vioiu la tot oaşul
goni. Femeile pbrtă obrne de rădaşcă în de cărăbuş pentru durerea de urechi. manl şi s’a răspîndit mai la tbta poporele va ţinb un câne sprinten, oe sare încboe
oocjile dela cap, ca să nu li-să debohe Licuriciul, viermele lucitor. Lampyris din Europa. Englesii o numesc: Earwigg ; şi’noolo. Din contra, un om de un tempe­
părul. splendidula, Linne. Yer luisant. Iohanniskă- Olandesii, Oorkruiper şi Oorworm: Swe- rament melancolic, trist, mai mult preferă
Larvele de rădaşte să numesc cari; fer, Iohannis-Gluhwurmehen. — Să fierbe desii, Oernmask. un câne de rassă pudli. Pentru omul se­
ele trăeso în trunchiurile arborilor, au făl­ ou apă şi să spală cu ea pentru spărietură. Când se despbe urechia la copii, să rios şi gânditor, cânele predilect este cel
cile puternioe, ou care rod lemnul şi fac Cucona chifteriţă, coropişniţa, co- arde o ureohelniţă, se pisbză şi să faoe ou de rassă funlsndeză. Scriitorul frances după
găuri mari, pe care le umplu ou excre­ nopişteriţa. Gryllotulpa vulgaris, Linn. La unt prbspăt alifie, oare să pune la bubă. oânl deduoe caracterul stăpânului lor. Una
mentele lor, numite făină de cari. Făină Courtiliere, Taupe-grillon. Maulwurfs-Grille. Uscată şi pusă în rachiu, să bea pentru însă scriitorul n’a spus’o, anume: aceia,
de cari să bea cu lapte dulce contra oon- — Dbcă o femeie nu face copii, să bea durere de pântece (PI. Herţa, Corn. Buda, cari nu au oânl, oe oaracter au. După el,
stipaţiei. ouă de oucbnă chifteriţă cu apă sbu cu Mihorenii de jos). unii oa aoeştia nu au caracter, debrece oine
Cărăbuşul, găinuşa. Melolontha vulga- rachiu şi să va lecui. Când pe oine-va îl Grierul, (grillus). — Când să înădeso n’are câne, nu pbte avb nici oaraoter!...
ris Fabr. Hanneton. Laubkăfer. — Are pi- rbde la pioior încălţămintea şi să rănesce, în casă grieri de casă, (grillus domesticus),
cibrele şi elitrele castanii, să hrănesce ou să strivbsoă o cuobnă chifteriţă şi să o
r
frunte, br nu ou omifl , sooiol şi melci, aplioe la rană. Pentru reumatism să ea un G-rillon domestiquo, Heimohe.u, Haus Grille, L i t e r a t u r ă .
să pun câţ-va grieri de câmp (Grillus cam-
cum vrea autorul dicţionarului universal litru de unt-de-lemn, să pune în el trei pestris, Grillon des .ohams, Feld Grille), Pentru cei ce voiesc să jdce teatru am
al limbei române (al lui Lazăr Şâineanu). ouobne ohifteriţe şi să lasă să stea la sbre,
In anul când sunt cărăbuşi mulţi, să fac şi apoi să frbcă ou el la încheieturi când aşa că grierii de câmp goneso pe oei de scos în broşură separată frumosa comediă
buoate multe; ei sunt buni pentru boia nă- îi prind durerile. Poporul mai crede că ou- casă; sbu se pun sbra în mijlocul casei în trei acte Săpătorul de bani, localisată
oazului, când oine-va ofteză într’uua mă­ cbna chiferiţa muşcă; pentru ca să nu te pae de mazere şi peste nbpte toţi grierii de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
nâncă cărăbuşi şi-i trece! In unele sate ei umfli, e bine oa îndată ce te-a muşcat, să strîng pe pae, oare să adună şi să aruncă uşoră şi fbrte potrivită pentru popor. Bro­
sbu să ard.
să mănâncă de gust, după ce să curăţă de să-i cauţi gaura şi să-i numeri ouele. şura conţine 42 pagine şi se află de vân-
(Ya urma.) dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­
u
aripi şi de picibre, ca să nu sgârie în gât. Ureclielniţa. Oficula auricularia, Linn.
şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin
•La Iaşi am văcjut Ţigani, oare mânoau că­ Peroe-oreilles. Ohrwurm, Ohrenknifer, Ohren-
răbuşi; la Poseşiî (jud. Prahova) pe Ion krieoher, Oehrling. — Atât numirea cât şi postă 14 cr.
Vraciul. In Talmud să recomandă grăsimea superstiţiunea s’a păstrat dela vechii Bo- *