Page 1 - 1897-07
P. 1

Micimea, AtoMstriţtoiîi,                                                                                                                                      „Saseta" iese în i-care ii.
                  ri YtpzraSi                                                                                                                                           Abonamente pentru Anstro-Ungarta:
           Braşov, piaţa mara J3Tr. SG.                                                                                                                                  Pe un an 12 II.. pe şese ioni
                                                                                                                                                                            6 fl., pe trei luni 3 fl.
              Săritori  nofrazoatc  no  ss
           piîmesc. — Mnuufl cripte na eo                                                                                                                                N-rii de Dumlneofi 2 0. pe an.
           Mferunet.                                                                                                                                                     Pentru România si străinătate:
             INSERATE se prlmese Ir Adml-                                                                                                                                Fo un an 40 Iranul, pe şbao
           BlJtraţiano  In  Braşov  ţi  la  ur-                                                                                                                          luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
           înăt6rele Birouri de anunslurl:                                                                                                                               N-rii de Dumîneoă 8 franol.
             In  Yiena:  If.  Dukti,  Ktinnch
           Brhakk, Rudolf Mau, A. OppiliU                                                                                                                                Se prenumără la tâte oficiole
           Nachfolger;  Anton  Oppfiilt,  J.                                                                                                                             poştale din Intru şi din atară
           Dannebcr,  In  Budapesta:  A.  T.                                                                                                                                 li la dd. aoiectori.
           Soldbergerg, Jlckitein Btmat; In                                                                                                                                inrnamontil ţentrn Biasor
           Enenrosci:  Igtnct  Bănos,  8no-                                                                                                                             administratiunea,  piaţa  mare,
           onrsale  de  Boumonie;  In  Ham-                                                                                                                             târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
           buri; Karoiyi <t Litbmatm.                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
              Preţul  Imarţlunller:  o  seria                                                                                                                           luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
           tarmond  pe  «  ooidnă  6  er.  ţi                                                                                                                           Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            BOcr.  timbru  pentru  o  pubii-                                                                                                                            12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
           oore.  Publioârî  mai  dese  după                                                                                                                            3  fl.  Un  esemplar  5  or.  v.  a.
           tarilă ţi învoială.                                                                                                                                          sâu  15  bani.  Atât  abonamen­
             Reclame  pe  pagina  a  8-a  o                                                                                                                             tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
           seria 10 or. sen 80 bani.                                                                                                                                        a se plăti înainte.
              Nr. 143.                                                       Braşov, Lnni-Marţî 1 (13) Iulie                                                                       1897.


                                                        odată  pe  loc  totă  maşinăria  dualistă,         înţelegem  dec!  de  ce  organul             Imperatul Francisc Iosif cătră
                                                        remânend  monarchia  fără  un  budget  guvernului unguresc conjură~~atât de                                 Sultanul.
               N  o u   a b o n a m   e n t             pentru afacerile ei comune.                  mult  pe  contele  Badeni  se  retragă
                                                             Cu  grdză  preved  dualiştii  un­       ordonanţele  pentru  limbă,  care  au               Sultanul  a  adresat  o  telegramă
                               la                                                                    revoltat  pe  German!  şi  „ameninţă  împăratului  Francisc  Iosif,  în  care  îi
                                                        guri,  că  la  tdmnă  obstrucţiunea  va
          Gazeta Transilvaniei                          împedeca  din  nou  lucrările  parla­        prin  acesta  a  răsturna  tdte  tradiţiu-  cere  ca  împărtăşirile  ce  a  fost  însăr­

                    Cu 1 Iulie 1897 st. v.              mentului  austriac,  căci  nu  s’a  făcut    nile  şi  formaţiunile  vii  ale  imperiu­    cinat  să  le  facă  la  Viena  ambasa­
                                                                                                                                                   dorul  turcesc,  privitor  la  rectifica­
                                                        nimic  pentru  a  delătura  amărăciunea      lui dualistic“.
          s’a  deschis  nou  abonament  la  care                                                                                                   rea  graniţelor  Tesaliei,  se  le  pri-
          invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­      Germanilor,  ba  din  contră  ei  au  fost         înţelegem  de  ce  îi  vorbesc  la      rnescă  cu  bunăvoinţă,  şi  a  apelat
          torii foiei nostre.                           şi  sunt  tot  mai  mult  întărîtaţî  prin  inimă  lui  Badeni,  asigurându-1,  că         tot-odată  la  sentimente  amicabile
                                                        procederea  guvernului.  Luptele  în­        nu-1  cred  revoluţionar  şi  rugân-
                Pre&ul abonamentului!                                                                                                              de  bun  vecin  al  Monarhului.  Majes-
                     3                                  verşunate,  —  car!  vedem  de  altmin­      du-1  totdeodată  se  nu  trăcă  cu  ve­
                     Pentru Austro-Ungaria:             trelea  că-şî  fac  intrare  şi  în  dieta  derea,  că  după  el  (Badeni)  pdte  urma     tatea  Sa  împăratul  i-a  răspuns  în­
          pe vlxl a-m.        .............................. 12 £L  ungurdscă  —  se  vor  reînoi  dec!  la  altul,  care  se  aibă  cutezarea  de-a   dată tot printr’o telegramă.
          pe şese lixaa-î. ................................  S fl..  tdmnă  şi  „Reichsrathul   nu  se  pdte  face  pasul  fatal  spre  federalism  şi   Etă  textul  telegramei,  ce  a  adre-
                                                                                   44
          pe trei Iisjoî ....................................   3 £L.                                                                              sat’o  Maj.  Sa  împăratul  şi  Regele
                                                        închide  seu  disolva  tocmai  atunci,  a  sgudui  astfel  temeliile  ordinei  dua-
                Pentru România şi străinătate:          când  este  momentul  suprem  pentru  listice  de  ac}!,  —  ordine  identică  cu          Francisc  Iosif  Sultanului,  în  traducere
          pe mm. an         ....................  -40 frstrLCÎ                                                                                     fidelă după originalul frances r
          pe şese li3.nl........................... 20 „  a  scdte  la  liman  prolungirea  provi-  supremaţia  de  rassă şi preponderanţa
          pe -trei Iixuă ........................  IO   „  sorică a pactului.                        politică a Maghiarilor în monarchiă.               „Amiciţia  sinceră  şi  leală,  ce  o  am
                                                                                                                                                   pentru  Majesfcatea  V6stră,  şi  pe  oare  Mej.
                Abonarea  se  pote  face  mai  uşor          Etă că îngrijirea celor din Pesta             „In  caşul  acesta  desnodămentul
          prin mandate poştale.                         este întemeiată şi numai cu atâta.           fatal  n’ar  mai  pută  fi  împedecat!        V6stră  o  invooă  cu  drept  ouvâut  în  împre­
                                                                                                                                               44
                                Administraţiunea        Der acdsta nu e totul. O mai justi­          eselamă  „P.  Lloyd“.  Şi  de  aceea          jurările  de  faţă,  îmi  impune  datoria  de  a
                                                   1
                        „Gazetei Transilvaniei *.      fică încă şi frica cea mare, că se            din  nou  conjură  guvernul  Badeni  se       vă  sfătui  în  propriul  său  interes  şi  în  aoela
                                                      I vor reîntdrce vremurile lui Hohen-           retragă ordonanţele pentru limbă.             al  imperiului  său,  o  încheiere  repede  a  păcii
                                                       warth, şi în Austria se va încerca                                                          cu  Grecia,  pe  basa  condiţiunilor  formulate  de
                  îngrijirea Ungurilor.                 serios din nou esperimentul federa-                Făia  ungurâscă  îşî  face  însă  so-  ambasadori  la  Constantinopol.  Linia  propusă
                                                       listic.                                       cotâlă  fără  Ceh!.  Adecă  aceştia  n’ar  de  comisiunea  ataşaţilor  militari  răspunde
                Cu  cât  ne  apropiam  mai  mult                                                     număra  nimic?  Decă  prin  retrage­          prinoipiului  rectificării  strategice  adoptată
          de  tdmna,  cu  atât  mai  mare  este              Stabilindu-se  dominaţiunea  Ce­        rea  ordonanţelor  de  limbă  s’ar  mul-  din  început  de  Majestatea  Vdstră  şi  oon-
          îngrijirea  ce  cuprinde  cercurile  po­      hilor  în  ţerile  coronei  boeme,  s’ar  comi  Germanii,  n’ar  urma  6re  re-  stitue  cu  oelelalte  condiţiunl  de  pace,  ma­
          litice  ungurescî  din  causa  celor  ce      sgudui  ordinea  dualistă  a  monar-  sistenţa  desperată  a  Cehilor,  şi  nu  ximul  concesiunilor  recunoscute  ca  echitabile,
          se petrec în Austria.                        chiei,  dela  care  aternă  esistenţa  pac­   s’ar  afla  lucrurile  tot  acolo  unde  de  concertul  puterilor  mari,  care,  tare  şi
                „Ce-o  se  se  mai  ivescă  în  Aus­   tului  dintre  Ungaria  şi  Austria,  şi  sunt  astăcjî,  ba  ar  pută  deveni  încă  unit  în  hotărîrile  sale,  ţine  mai  înainte  de
          tria  ?“  întrâba  cu  îngrijire  organul     ar  cădd  —  dic  dualiştii  ungur!  —  şi  mai  periculăse  pentru  ordinea  t6te  să  creeze  o  stare  de  lucruri  oferind  Eu­
          german  al  guvernului  unguresc.  Ceea      şi  posiţia  de  putere,  ce  şi-a  câşti-  dualistă?                                       ropei  garanţii  solide  de  pace  şi  de  linişte.
          ce  îl  ddre  este  situaţia  încurcată,  în   gat’o monarchia în afară.                         Or!  şi  cum  ar  manevra  dec!         Rog  deol  pe  Majestatea  Vostră  să  ia  sfa­
          care  se  află  astăcjî  parlamentarismul          Decă  Ungaria  e  aşa  de  gro­         contele  Badeni  şansele  pactului  sunt      turile  mele  în  oonsideraţiune  seriosă,  şi
          austriac,  din  causa  luptelor  esacer-  zavă  şi  pdte  sta  pe  picidrele  ei,  cum  şi rămân nefavorabile şi ordinea dua­            profit  de  aceBtă  ooasie  pentru  a-i  reînoi
          bate dintre Cehi şi Germani.                 4ie  Ungurii  dela  cârmă,  atunci  de  listă  este  şi  rămâne  ameninţată,  pe            expresiunea  sentimentelor  mele  de  înaltă
                                                                                                                                                                          44
               Puţin  le-ar  păsa  politicilor  un­    ce  atâta  îngrijire  pentru  ordinea  câtă  vreme  nu  se  va  pută  stabili  o            stimă şi de mare amiciţia .
          gur!  de  bătaia  ce  s’a  încins  între  dualistă?  Se  vede  înse,  că  cei  din  înţelegere  deplină  între  naţiunile  din                                *
          Ceh!  şi  Germani,  şi  de  conflictul  tabera  lui  Banffy  înţeleg  şi  ved  prea  partea  do  dincolo  a  monarchiei.  Şi                  Telegrama  aoesta  a  Im  păratului  Fran-
                                                                                        14
          dintre  German!  şi  guvernul  austriac,  bine, că cu „ordinea dualistă  nu cade  firea  imperiului  dualistic  aduce  cu                oisc  Iosif  este  interpretată  de  foile  germane
          decă  nu  ar  fi  la  mijloc  tataia  ces-  numai  pactul,  ci  va  trebui  se  mai  sine,  că  ceea  ce  se  petrece  sgudui-           din  Berlin  oa  dovadă,  că  puterile  Europene
          tiune  a  înoirei  pactului  seu,  mai  bine  cadă  cevaş!  definitiv  şi  irevocabil:  tor  într’o  parte  să  se  resimţă  cu  ne­    sunt  unite.  „Vossische  Zeitung   vede  în
                                                                                                                                                                                   44
          cjis,  a  prelungirei  lui  provisorice.  domnirea  artificială  a  elicei  ce  de­        cesitate şi în cealaltă parte.               răspunsul  Majestăţii  Sale  o  însemnată  pre­
          Acbsta  prelungire  trebue  se  se  facă  ţine  a<ţ!  puterea  în  Ungaria  şi  cu              Şi e bine, că este aşa!                 siune  diplomatică,  oare  va  avă  efectul  său.
          la  tdmnă  de  cătră  ambele  parla­         ea  sistemul  de  guvernare  asupritor                                                      „Kreuzzeitung“  efioe  oă  din  telegrama  îm­
          mente  dbcă  este  oa  se  nu  stea  de­     şi corupt.                                                                                 păratului Francisc Iosif şi din circulara oon-




               FOILETONUL „GAZ. TRANS.'                tul  unei  familii  vechi  preoţescl  din  Alma  tre  colegii  săi  şi  peste  tot  autoritatea,  de  iuridice,  cam  pe  la  anul  1829,  Almăşanu
                                                       (Szâsz-Almâs),   comitatul   Cetăţii-de-Baltă  care se bucura el ca student în gimnasiu.   se  duse  la  Murăş-Oşorheib  ca  cancelist  la
                                                       (Kiikullovâr).                                     Venise  ordin  să  se  înveţe  grecesce  în  „Tabla  Regescă“  de  acolo,  în  cancelaria  pro-
           Un admirabil tip caracteristic:                   Tatăl  său  Ioan  P.  Almăşanu  a  fost  clasa  IU  sintactică  (=  clasa  IV  gimn.  de  tonotarului  de  religiunea  unitară*).  Acesta

                                                       preot-namesnic  (titlu  vechili,  care  însem-  astădî).  Almăşanu  învăţa  dintr’o  gramatică  o  făcu  la  sfatul  unui  prietin  ungur,  fost
                       David Almăşanu
                                                       neză  viee-protopop),  născut  şi  domiciliat  latină-grecăscă  şi  se  prepara  împreună  cu  coleg  al  seu  la  facultatea  iuridică,  care  ’i
                  Schiţă biografică de Ioan Popea.
                                                       în  Alma,  om  evlavios  şi  cu  frica  lui  Dum-  profesorul  de  limba  grecâscă,  care  n’avea  propusese  să  se  înscrie  la  cancelaria  de
               Dâcă  am  luat  condeiul  să  însemnez  nedeu,  ca  şi  mamă-sa,  cari  ambii  avură  o  nici  o  pregătire  pentru  acest  obiect.  Pro­  religiunea  lui,  unde  putea  avea  unele  fa­
                                                                                                                                              44
          unele  momente  caracteristice  din  vieţa  lui  înrîurinţă  binefăcătore  asupra  caracterului  fesorul  îi  (jicea:  „Vino  încoce,  mă  Române ,  voruri deosebite.
                                                   44
                                                                                                                                              44
          David  Almăşanu,  „nestorul  profesorilor ,  fiului lor David.                             şi  une-orl  îi  mai  dicea  şi  „boţ  de  român ,   Pe  lângă  orele  sale  oficiose  ca  can­
          care  mai  erî,  alaltăerl  ne  făcea  să  ne  mi­  Prima  instrucţiune  a  primit’o  acasă   în  glumă.  Superioritatea  lui  Almăşanu  o  celist,  se  ocupa  cu  tot  de-adinsul,  în  orele
          nunăm  de  limpedimea  ideilor  şi  ne  desfăta  la  părinţi  de  la  tatăl  său  în  limba  ro­  recunoscea  profesorul  înaintea  tuturor  şco­  private,  cu  studii  iuridice,  astfel  că  în  scurt
          sufletul  cu  verva  lui  poetică  la  adâncile  mână.                                     larilor;  cu  tote  acestea,  fiind-că  nu  scăpase  timp  obţinu  diploma  de  advocat  pe  lângă
          sale  bătrâneţe  de  90  de  ani,  am  făcut’o     După  ce  aici  învăţă  a  ceti  şi  a  scrie   nici  unul  din  clasă  nebătut,  îl  bătu  şi  pe  judecătoria  comitatensă  a  Cetăţii-de-Baltă,
          acesta  îndemnat  de  simţul  inimei  mele  re-  în  limba  mamei  sale,  fu  trimis  la  şcola   el  fără  să  fiă  vinovat,  dicând:  „ca  să  nu  în care calitate a fost pănă la anul 1837.
                                                                                                                           44
          cunoscătore,  ca  vechili  şcolar  şi  prietin'  al  primară  şi  mai  apoi  la  cea  gimuasială  din   rămâi nici tu nepedepsit .    ,                      * *
                                                                                                                                                                        *
          său,  care  împreună  cu  densul  am  avut  Murăş-Oşorheiă.                                     Colegii  săi  unguri  îl  iubiau  şi  ’l  sti­
                                                                                                                                                        In  anul  acesta  se  duse  la  Sibiiu,  în
          multe  dile  frumose  şi  plăcute;  am  făcut’o    După  terminarea  cursurilor  gimnasiale,   mau  şi  ’l  rugau  se  le  explice  lecţiile,  cu
          însă  mai  ales,  că  într’ânsul  am  cunoscut  şi  Almăşanu  se  duse  la  Cluşiu,  unde  în  timp   deosebire  din  matematică  şi  din  limba  gre-   calitate  de  secretar,  la  episcopul  Vasile
                                                                                                                                                  Moga,  şi  în  acelaşi  an  trecu  în  România.
          admirat  pe  un  bărbat  împodobit  cu  fru­  de  4  ani  termina  studiile  academice:  filo­  cescâ. Asta a fost în gimnasiu.
          mose  virtuţi,  cum  rar  se  găsesc  între  fiii  sofice  şi  iuridică  cu  bun  succes  în  anul   La  facultatea  iuridică  Almăşanu  era   Ajuns  la  BucurescI,  să  presentâ  îndată  di­
          nemului  nostru  românesc,  al  căror  suflet  1829.                                       erăşl  superior  colegilor  săi  cu  cunoscinţele   rectorului   şcolelor   Petru   Poenaru,   prin
                                                                                                                                                  mijlocirea  căruia  primi  un  post  în  un  in­
          pentru  ideale  astăcjî,  în  timpul  materialis­  Ca  elev  în  gimnasiu  Almăşanu  a  fost   sale  temeinice.  Cu  deosebire  o  recunoscea
          mului,  este,  partea  cea  mai  mare,  tîmpit  tot  eminent  al  2-lea  seu  al  3-lea,  „căci   acesta,  dintre  colegii  săi  nobili,  baronul   ternat  pentru  fiii  de  boerî  ca  corepetitor
          cu desăvârşire.                              cel  dintâiu  trebuia  se  fiă  ungur:  baron  ori   Petlcy,  cu  care  se  împrietiuise  Almăşanu   în limba latină, unde a stat 8 luni, pănă
                              * *                           44                                       mai  tare  şi  care  ’l  chema  adese-orl  acasă
                               *                       conte .                                                                                          *) Cancelariile erau întocmite după religiunl:
               David  Almăşanu  s’a  născut  în  anul        Relevez  un  cas  caracteristic,  care  pune   la tatăl său, ca se se prepare împreună.  catolice,  reformate,  unitare  etc.,  numai  de  religiu­
          1807  Aprilie  23  st.  v.  şi  a  fost  descenden­  în  evidenţă  superioritatea  lui  Almăşanu  în­  După  terminarea  studiilor  filosofice  şi  nea nostră nu era.
   1   2   3   4   5   6