Page 10 - 1897-07

ragin 2 GAZETA TRANSILVANIEI . Nr. 145,™1897.

14
1
vecini sunt bune. După d-1 Stoilow, numai scape de orl-oe saroină, aşteptând ca tâte n. o. la „Mâra de hârtie , La 4 / âre d. pusă din trei profesori în frunte cu reotorut
2
sănătatea principesei l’a făout să vie în să li-le dea statul de-a gata. La asta se re­ a. esoursiune !a locul numit. La 8 âre sera universităţii.
Italia. Celelalte faime care se aud în astă duce patriotismul Ungurilor! dans în sală. Preţul intrării la bunăvoinţă.
Nenorociri pe linia ferată. Din Ko-
privinţă sunt false. După datele mai nouă ale ministeriu- Venitul ourat e destinat spre scopuri filan­
* lui instruoţiuuei publioe, aotualmente se tropice. In oas de timp nefavorabil petre­ penhaga se telegrafâză, oă în noptea de
Dumineoă spre Luni trenul aooelerat, oe
u
„Corespondenţa politioă publică o mai află în Ungaria 117 comune, în oarl cerea se amână pe 24 Iulie n.
venea din Helsingor, s’a ciocnit în gara
sorisâre din Londra, în oare se află textul nu se află şoole chiar de loc, deşi numă­
Starea sănătăţii împăratului Wilhelm, Gjew-Jefte din Kopenhaga cu un tren de
notei colective, pe care ambasadorii au rul copiilor obligaţi la cercetarea şoâlei
în urma accidentului, oe ’i s’a întâmplat persâne, oe se afla în gară. Opt oupee au
adresat’o Porţii în 8 Iulie. Nota spune oă, trec peste 30, în unele ohiar 70—90. Mai
pe oorabiă, este, precum se telegrafâză din fost sdrobite, 40 de âmenl au fost omorîţî
având în vedere pretenţiile Porţii în afa- sunt apoi unele oomitate, în oarl numărul
Odde, satisfăcătâre. Vulnerarea ochiului şi 60 răniţi. Nenorooiţii au fost transpor­
oerea reotifioării graniţei tesaliene, amba­ oopiilor, oarl oercetâză şoâlă, abia se ri­
stâng se consideră oa uşâră. Medicii asi­ taţi în spitalul diu Kopenhaga. S'a consta­
sadorii au fost însărcinaţi de guvernele lor dică la 5O°/ . Aşa în Maramureş oercetâză
0 gură, oă nu e niol un perioul şi că în ou- tat, oă dintre pasageri au fost omorîţî 33,
sâ declare în mod categoric, că puterile şoola numai 41°/ , în Alba-inferiâră 50%,
0 rând vindeoarea se pâte aştepta. Cu tâte între cari 9 copii. Era un tablou sfâşietor,
mari au primit proiectul de rectifioare stra­ Turda-Arieş 51%, Solnoo-Dobâoa 53%,
aoestea împăratul a renunţat, se fiice, de-a între ţipete şi plângeri durerâse îşi căutau
tegică, astfel cum a fost elaborat de ata­ Huuedore 59%) Ugooia 56%> Sălagiu 59%- mai visita câte-va oraşe dela litoralul Nor­
şaţii militari şi comunicat Porţii. — Aşa- In tâte comunele şi comitatele amin­ vegiei. unii părinţii, alţii fraţii. Dintre oei răniţi,
dâr puterile s’au înţeles să declare guver­ tite aci guvernul ar vrâ buouros să înfiin­ cinci au murit încă pe drum cătră spital.
— Altă nenorocire se întâmpla in Kassel.
nului otoman, oă sunt firm hotărite să ţeze şoâle de stat, dâr nu i dă mâna, de­ Oficer român în armata austriacă. Ma­
Dumineca treoută, trenul aooelerat, oe ve­
pună capăt unei piedeol, al cărei singur oparte pentru-oă nu-i ajung banii, de alta iestatea Sa Monarobul a permis locotenen­
nea cătră Frankfurt, se oiooni ou un treu
efect este să întârfiie încheierea păcei, pentru-oă comitatele de mai sus sunt lo­ tului diu armata română, Dumitru Marhaus,
de persâne aprâpe de gara Kirsch-Diomold.
oare e de un interes atât de mare pentru cuite în oea mai mare parte de Români şi să-şi continue studiile militare în armata
Trei pasageri au fost omorîţî, âr peste 70
Europa. apoi s'a dovedit, că printre Români şcolele austru-ungară. Locotenentul Marhaus îşi
* au fost greu răniţi.
ungurescî de stat nu pot face nici o ispravă face acum serviciul la regimentul de infan­
Vorbind despre situaţiunea politică în Aoâsta o ooustată însă-şl foile ungurescî. teria Nr. 76 în Şopron. Docuri plutitdre. Cele două doourl
Camera din Roma, ministrul de esterne Vis- In faţa aoestei situaţiunl desperate, plutitâre, oomandate de guvernul român
Mulţămită „dibăciei" lui Banffy. Foile
conţi Venosta declară, oă guvernul vrâ să guvernul a pus în program pentru anul la oasa Howaldswerke diu Kiel, vor sosi
budapestane istoriseso următârele : Un fost
înceteze cât mai iute posibil ocuparea Cas- 1898 înfiinţarea numai a 30 de şcâle de în curând în ţâră şi vor fi instalate în por­
ajutător de notar, cu numele Franoisc
salei. Ocupaţiunea militară va fi redusă la stat şi acestea tote în Maramureş. tul Galaţi. Din oausa mărimei lor, doourile
Szorcsei, din Budapesta, ajungând fiilele
Massauah şi la menţinerea puterei italiene Şi mai caracteristică este constatarea, nu pot fi transportate în întregime. De
trecute în mare strîmtâre de bani, veni la
pe obstele mărei Roşie. Cât despre politica oă tocmai în comitatele locuite de Unguri, în­ aceea, materialele din cari se oornpun, vor
ideia să pungăşâsoă pe ministrul-preşedinte
generală, Italia, împreună cu aliaţii săi, văţământul a dat îndărăt în decursul anului sosi treptat în Galaţi, unde vor fi reunite
Banffy de 100 fl. El adresă ministrului-
ajută şi ea la menţinerea păcei şi întreţine trecut în mod fârte bătător la ochi. Pănă şi montate ds oâtră inginerii români.
preşedinte o epistolă anonimă, în oare se
relaţiunl amicabile cu celelalte naţiuni. Ra­ aoum u’a fost an, în care numărul oopii­
afirma oa mare anarohist, ameninţând p9 Tun furat. Din Salonio se scrie: Intre
porturile Italiei cu Francia s’au îmbunătăţit. lor, cari oercetâză şoâlă să nu se fi sporit
Banffy cu mârte, dâcă nu-i va trimite 100 tunurile, ce le-au luat Turcii dela Greoi
Faţă de Franoia, Italia va urma o liniă de ou oâte 30—40,000, ba în 1895 s’a sporit
u
fl. poste-restante pe adresa „Disoreţio la în răsboiul din urmă au fost şi nisoe tu­
purtare conform cu aspiraţiunile ţării, oare chiar ou 27,000. Anul trecut însă, în a nul
posta prinoipală din Budapesta. Dâr Banffy, nuri de un sistem nou şi mai mici. Când
nu cere alta, deoât să trăesoă în paoe şi mileniului, numărul şcolarilor, cari oeroe-
mai viclean şi deoât Szorezei, nu se lăsă sosi din Conatantinopol porunca, oa tunu­
bună armonie ou acâstă naţiune vecină. tâză şcâla de tote-fiilele, a scăcţut cu 18,000.
In oeea ce privesoe pacea greco-turcescâ, d-1 Acest regres l’au causat cele mai unguresol să fiă păcălit. El răspunse, ce-i drept, pro- rile luate dela Greoi să fiă duse în capi­
Visconti Venosta spune, că acţiunea diplo­ comitate; pentru esemplu numai în comi­ vocărei ce ’i-s’a făcut, dâr în ioc de bani tala Turciei, ele au fost puse în Salonio
matică a puterilor a întâlnit pe lângă tatul Pestei scăderea este de 12,406; tot puse în cuvertă oâte-va foiţe de hărtiă cu­ pe tren. De aci pănă în Muradli, tunurile
Portă greutăţi, cari au adus întârfiierl şi aşa în Iâsz-N.-Kun-Szolnok, Gomor, Tolua, rată, în timp oe la oficiul postai aşefiâ la au fost duse ou trenul şi păzite, de un des­
au prelungit o stare de lucruri pentru oare Abauj, Baos-Bodrog, Baranya, Bars, Ves- pândă doi deteotivl, Câte-va fiile în urmă părţământ de soldaţi. Ajungând in Muradli,
interesul general al Europei e să pună un prim eto. se presentâ la postă un tînăr, oare întreba, tunurile n’au mai fost păzite, atât de ri­
capăt. Cu tâte aoeste greutăţi, unirea şi iu- Aceste sunt date, cari dovedeso, că deoâ nu cum-va a sosit o epistolă pe nu­ guros, rămânând în tren numai oâţl-va ofi-
tenţiunile puterilor nu s’au schimbat de Ungurii au început încetul ou încetul să mele a Disoreţio“. Detectivii numai deoât oerl şi soldaţi. In Kuleli Burgas, din în­
loc. OrI-oine pota să aibă deplină îuore- se pună pe comoditate. Anul mileniului puseră mâna pe el, dâr se adeveri în cu­ tâmplare, observară, că un tun dintre oele
dere, oă puterile, mulţămită unirei lor şi pare a fi fost peDtru ei punctul de culmi- rând, că tînărul era un student şi cores­ mici lipsesce din vagon. S’a făout arătare
44
bunei lor voinţe, vor pută să împlinăscă naţiune, dela care nu mai asistă suiş, oi ponda ou o d-şârâ sub motto „Disoretio . la Conatantinopol şi de aoi li-s’a răspuns
4
opera pacificatdre, după programul, pe oare numai coborîş. 8e înţelege, studentul a fost liberat. In „Toţi ofioerii şi soldaţii să fiă arestaţi* .
l'au primit în unanimitate, ca basâ a mij- fiiua următâre însă totuşi le succese detec­ S’a pornit cercetare şi s’a aflat la urmă,
tivilor a pune mâna pe adevăratul autor că tunul a dispărut din vagon între Mu­
locirei lor.
al faptului, care pretindea suta de florenî radli şi Dedagatsoh. Anume trei muncitori
dela Banffy. Szorcsei mărturisi, că sărăoia îl greoi au turat tunul, âr alţi ţărani greoi
Sc61e de stat. constrînse a recurge la astfel de mijlâoe. li-au ajutat oa să-i ingrope în pământ. Aoum
— 2 (14) Iulie.
Cam de mult n’am aucjit vorbindu-se Programa concertului dela Săcele, ce-1 El este dat acum pe mâna tribunalului. — însă s’au aflat atât făptuitorii, oât şi tunul
de şoâle. Cansa este, oă nu mai ajung Apoi să mai fiică cine-va, oă Banffy „al furat.
va arangia Dumineoa viitâra corul de oopii 44
banii pentru a înfiinţa asemenea, âr de nostru nu este dibaoă? Ce păoat, că şi-a
al d-lui Drof, T. Popoviol, este următârea:
altă parte — şi acesta e mai caraoteristio greşit cariera şi nu s’a făout poliţist!..
1) Axionul (Cuvine-se ou adevărat), cor de Scirî din România.
— susţiitorii şcâlelor comunale se îmbul­ fete pe 2 vool; 2) Frunzuliţă", 3) ţ)iua a Comanda corpului 12 de armată, după
zeau pe ’ntrecute a se libera de sarcină, apus; 4) Haideţi fraţi (marş): Coruri de cum se anunţă din Cluşiu, se va strămuta Principele moştenitor român. Marţi sâra
oerând prefacerea şoolelor comunale susţi­ s’a dat următorul buletin medioal despre
copii pe 3 voci; 5) Ţiganca, cor de fete pe dela Sibiiu la Cluşiu.
nute de ei în şcole de stat. 2 voci: 6) Spune-ml Dâmne (pricâsnă); 7) starea sănătăţii principelui Ferdinand al
E de observat, oă toomai în ţinutu­ Regele Svediei doctor de onore. Uni­ României: Sinaia, 29—30 Iunie v. 1897.
Imn moral", 8) Sunt fecior sdravăn, oorurl
rile cele mai uugurescl se manifestă miş- de oopii pe 3 vool. versitatea din Viena a ales pe regele Sve­ Starea generală a Alteţei Sale Regale s’a
oarea, de-a se preface şcâlele comunale în diei Osoar II, doctor de onâre. Diploma ameliorat mult dela sosirea Alteţei Sale
şoâle de stat. Ungurii adecă, aoeştî fai­ Petrecere în Făgăraş. Tinerimea ro­ de doctor ’i se va preda regelui în Sep- Regale în Sinaia. Poftă de mâncare ex­
moşi patrioţi, s’au săturat de-a mai aduoe mână din Făgăraş şi jur învită la petre temvre cu ooasiunea aniversărei d3 15 ani celentă. Ceea ce turbură întru oât-va ao9st
jertfe pentru oultura maghiară. Vor să se oerea de vară, oe o va aranja în 17 Iulie a încoronărei sale prin o deputaţiune com­ mers satisfăoător este puţină tuse, forte

„Primiţi, Venerabile Domn, încredin­ Ex qua scisse fluunt vivant Martisque nepotes!... Sfinte Părinte al lumei,
ţarea prea distinsei nostre oonsideraţiunî. tamquam de fonte perenni. Annuat Omnipotens, cel mai demn rege între regi,
Salve dux laterna viae, et vos valeatis amici. Trimite geniul tău
Preşedintele Hajdeu.
quae nubila pellis, Nent Parcae vobis poporului de gintă latină,
a
Secretar general D. Sturdza .
Lux tua monstrat iter longissima stamina viţae! Ca sub conducerea şi sfatul tău
Ca să vedem însă mai apriat, pănă directum, gratia coeli! Accipite has voces, Academia să se înalţe pănă la cer.
la ce grad a fost ajuns Almăşanu a fi stă­ Gratulor ergo Academiae quas fundit mens animusque. Totd’auna onore Regelui,
pân pe limba latină clasică; cât de perfect a dulci Dâmboviţa amne, care îmbrăţişâză templul Minervei.
şi-a fost însuşit el proprietăţile şi fineţele Ex quo, qui potat, R o m â n e s c e : Sciinţele fac pe omeni
acestei limbi, şi în sfîrşit ca să fim con­ nunquam discedit ab illo. Academia, venerabilul muselor sore, luminaţi şi înţelepţi.
vinşi, că adevăr a vorbit Titu Maiorescu Istinc emanat teneri dureze în vâcurl, Să trăâscă fiii bravi ai patriei,
în epistola sa, când l’a caracterisat ca pe perfectio Regni; Din care sciinţele curg să trăâscă şi nepoţii lui Marte.
acel „venerabil bătrân, care şi-a păstrat Hic discunt juvenes ca dintr’un isvor nesecat. Binevoâscă Atotputernicul şi voi ami-
tinereţea ingeniului şi stă întru acâsta ca culmen virtutis adire, Salutare lumină, care risipesc! [cilor
mare esemplu de imitat înaintea nâstră a tu- Atque ideo sese dedunt întunerecul din calea vieţei. să fiţi sănătoşi.
u
turor ", îmi iau voiă a ilustra aceste afir- virtutibus ultro. Lumina ta arată, din graţia cerului, Parcele se vă torcă
maţiunî cu esemple culese din productele Est melius virtute nihil, drumul cel- drept. cele mai lungi fire de viâţă.
lui alese literare poetice, compuse în limba quae vibrat in illis! Felicitez Academia Primiţi dorinţele acestea,
clasică latină şi pe cari le însoţesc cu o Emineant musae romanae, de la rîul Dâmboviţa dulce, ce es din inimă curată.
traducţie în limba română: lauro cinctae! Din care cine bea (Va urma.)
ODĂ Sancte pater rerum, nu se mai duce.
Rex o dignissime regum, De aici se revarsă cultura
Adresată Academiei Române Mitte tuum genium în tînărul regat. Zoologia medicală aţeranului român.
populo de gente latina, Aci învaţă tinerimea
Pentru aniversarea de 25 ani De Dr. N. Leon.
Quo duce consilioque să se ridice la culmea virtuţii.
de Academia surgat ad astra! Şi de aceea se consacră pe sine (U r ma r e.)
Semper honos Regi, virtuţilor de bună voe.
David Almăşanu. Păduchii suni, de mai multe neamuri:
veneranti templa Minervae! Nimic nu este mai preţios
Profesor emerit în Braşov. Păduchi de cap. Pedioulus oapitis. Pou de
Doctrina fiunt homines ca virtutea, care strălucesce în ei.
Almus sol musarum, clari et sapientes. Inflorâscă musele române tâte. Kopf-Laus. — Păduchii de cămaşă.
Academia duret in aeva! Vivant di patrii, încoronate de lauri. Pedioulus vestimenti, Pou de oorps. Klai-