Page 101 - 1897-07
P. 101
Ittoetim Aîlministrttniifs, ! ,&azeta“ iese în flE-care iii.
?i fipoinili ADonameme pentru Aistro-Ongaria:
Smorr, piaţa maro Kr, 30. Pe un an 12 11.. pe şese tuni
6 fl., pe trei luni 3 11.
Scrisori nafruHoai® ta ss
primexo, — Hacnsoripi» n« 3* N-rii de Dumlneoi 2 II. pe aii.
Pentru România si străinătate;
IHSEFtftTE se primesc Ia Adml- Pe un an 40 franol, pe şăso
Rlstraţlone tu Braşov ţi la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătdrole Birouri da xnunolur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viona: Jf. Ihtkts, Himrtch
BckaUk, Rudolf Masat, X. OpptiOu Se prenumără la tăte oficiole
Naohfolger; Xnion Oppalik, J. poştale din întru şi din alură
Danntocr, In Budapesta: X. 7. ţi la dd. ooieotori.
Boldbtrgerg, Iclsiein Bemat; In ligamentul pentru Brasor
Bucnreaoi: Xgtnct Savas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
eursale de Koumanio; In Ham- târgul Inului Nr. 30 stagiu
burt: Karoiyt <t Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunller: o coriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
şarmond pe 9 eolână 8 or. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 8-n o tele cât şi inserţiunile sunt
eeriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 165. Braşov, Sâmbătă 26 Iulie (7 August) 1897.
Germanii austriac! nu cedeză. In asemeni împrejurări sunt Din oapitala imperiului otoman sosesc tind astfel pe Greoia, al oăreia tron era
semnificative faimele, ce s’au lăţit soiri, oari vorbesc de-o reînviere a cestiu- forte ameninţat, de-o desastruosă invasiune
Situaţiunea în Austria devine despre planul urmărit de contele nei armene şi de reînceperea mişoărei ar din partea Turcilor; Rusia a îndupleoab
din cji în 4i mai încurcată şi mai Goluchowsky cu visita sa în Paris. mene. O telegramă ofioiâsă spune, oe e mai târejiu pe puteri, oa să se învoâsoă
8
încordată. Mare meşter trebue se S’a c}i adecă, că acesta ar fi avut drept, că mişcarea armeană este a se re de-a nu permite nici unuia dintre belige
fiă contele Badeni de-i va succede intenţiunea, ca printr’o apropiere de duce numai la unele întâmplări neînsem ranţi de a-şl înmulţi teritoriul pe soootâla
se iasă cu fată curată din încur Francia se întăreseă înţelegerea aus- nate, dâr âtă ce i se anunţă cparului „Neue celuilalt.
cătură. tro-rusâscă, ca astfel monarchia se Preie Presse“ în privinţa aoâsta : „Gu tote Aoum tot Rusia este, oare întrevine
Lupta între germanism şi sla p6tă câştiga o posiţiune mai tare temerile din cjhele ultime, nu s’au întâm în favorul Greoilor, opunându-se ou hotă-
vism a luat o direcţiune ameninţă- faţă cu Germania. plat pănă acum seriose turburărl în Cons- rîre propunerei de-a se întroduoe oontro-
tbre nu numai pentru pacea dintre Aşa departe nu vor fi ajuns lu tantinopol. Intr’aoeea însă, se continuă lul european asupra financelor Greoiei.
popdrele Austriei, dâr şi pentru des- crurile. Rămâne înse cu t6te astea arestarea Armenilor suspioioDaţl. Unul din Prin asta se ivesoe un nou conflict între
voltarea internă a statului. Tot mai o cestiune vitală pentru Austria decă tre oei dintâiâ arestaţi, oare se 4> oe ar fi Rusia şi Germania, oăreia se şi dă espre-
mult se lăţesce părerea, că nu se îi va succede său nu a delătura în membru al comitetului revoluţionar armean, 8iune în pressa din Berlin.
va pute încunjura o crisă constitu curend conflictul dintre slavism şi a denunţat pe alţi 30 membrii. ErI au fost Aşa răsar încurcăturile şi dificultă
ţională în Austria, cu alte cuvinte germanism, ce s’a aprins atât de arestaţi 8 Armeni, persone din societatea ţile una după alta şi nu sunt semne, de-a
că certele şi neînţelegerile esistente tare în interiorul seu. alesă, şi au fost duşi în înohisorea centrală se pută vorbi înourând despre o linişte în
nu se vor put6 aplana pe cale cons din Stambul. Tâte suburbiile armene sunt Orient. Insu-şl Salisbury a lăsat să se în-
tituţională. Despre congresul bisericesc sâr puse sub strînsă pază. Afară de acâsta, ţelâgă din disoursul său rostit în Camera
s’au adus mari oontingente de miliţie la sta lorcjilor, oă sunt înoă mari şi multe deose
Până acum organele guvernului besc, după oum se anunţă din Garloveţ,
lăţiau părerea, că se va pute resta oiroulă între Şerbi diferite faime. Dintre ţiunile drumului Kum-Kapu şi Moorikoi, birile între puteri, oari împledeoă înainta
pentru a împiedeca eventuale turburărl
bili pacea în parlament printr’o în tâte însă, mai apropiată de adevăr pare a rea tratărilor de pace.
armene.
ţelegere intre GermaDi şi Cehă. Mi- ii soirea că congresul va fi disolvat. Pro Ce-i mai interesant, telegramele de
nistrului-preşedinte Badeni i-se atri babil, oă congresul îşi va ţină ultima şe alaltăerl vestesc, oă în Tesalia din nou au
buia dibăcia de a face posibilă o dinţă Luni, în 9 August n. şi atunci oo- Când va fi restabilită liniştea isbuonit inimiciţiile, ivindu-se un sângeros
astfel de înţelegere. Astăijî sunt ni misarul reg. va anunţa disolvarea congre în Orient? oonfliot între ostaşii turol şi poporaţiunea
micite şi aceste aşteptări şi speranţe sului. In sensul acesta comunică soirea şi grâoă, oare s’a terminat ou însemnate pier
în urma protestărilor necurmate ale foile guvernamentale unguresc!. — După .De oâte-va săptămâni mereu soseso deri pentru ambele părţi.
Germanilor, cari nici că vor se audă o altă versiune insă, congresul îşi va conti din Oonstantinopol soiri, că tratările de Decă la acestea mai adaugem soirile
de o împăcare cu Cehii pe câtă nua şedinţele, dăr ou ordine de c} sohitu- pace sunt aprâpe de-a fi terminate şi ou privitâre la mişcările ameninţătore ale Ar
1
vreme guvernul nu-şî va retrage or bată intru câtva. Guvernul unguresc vrâ să tobe acestea, ele nici pănă acjl nu s’a ter menilor din Coustantinopol, apoi inimici
donanţele de limbă, în contra că facă adecă unele propuneri mai oonciliante, minat. Se vede, că au avut dreptate aoeia, ţiile dela graniţa turoo-sârbâsoă, ou drept
rora se îndrepteză indignarea na cari pentru a pute fi primite da majori oari chiar dela început s’au îndoit, oă tra ouvânt ne putem întreba: 6re când va fi
ţională a tuturor Germanilor. tate, se va numi, probabil, un nou comisar tările nu vor pute duoe la un resultat serios restabilită liniştea în Orient?
E caracteristic, că acum şi pressa pentru congres. împrejurarea, că guvernul şi de Domne ajută.
din imperiul german vine în ajuto unguresc a înoeput să cedeze, să atribue Vedem, că au trecut luni de (jh de
0
rul Germanilor austriaca. Se aud banului croat Khuen Hedervary, oare l’a oând se trâgânâză tratările, fără de-a fi Atacurile contra Regelui Belgiei.
dese voci în pressa germană, cari făcut pe Banffy să mai slobodă din oordâ, dus pănă acum la niol un resultat positiv. piarele tuturor partidelor din Belgia
spun, că este periclitată chiar alianţa pentru oa să nu mai întărite oposiţiă croată. Intotdâuna se iveso greutăţi oând dintr’o se întrec de câtva timp în critici aspre la
dintre Germania şi Austro-Ungaria, — Aoăsta este versiunea a doua, oare însă parte, oând din alta, 6r oeea oe e mai ca adresa Suveranului. Ac}î Regele Belgiei
decă interesele de vieţă ale popo- pare mai puţm verosimila. racteristic, greutăţile nu se mai iveso acum este unioul monaroh din Europa atacat tjh-
raţiunei germane în Austria vor fi din partea beligeranţilor, oi din partea „po- nio de pressă.
44
lăsate pradă nisuinţelor slave şi ma CRONICA POLITICA. traoărilor , oari s’au apuoat să înoheiă Ce e mai ourios, Regele este atacat
ghiare. pacea în numele lor. chiar şi de 4i l guvernamentale oleri-
are 0
— 25 Iulie.
Cât de puternic este curentul Pe acjl s’a aşteptat oa în oauiera un Acum piedeoa oea mai mare o for- oale. Aşa, în cestiunea militară, Regele
naţional german se p6te vedb şi gară să înoepâ desbaterea asupra întrodu- meză cestiunea întroduoerei controlului in Leopold a fost viu atacat de 4iărele oleri-
din împrejurarea, că în cele din cerei procedurei penale. S’a mai aşteptat ternaţional asupra financelor Greoiei. Soim, cale guvernamentale îu frunte ou „Le Na
urmă s’a vecţut silit şi consiliul co că propunerea de-a se introduce un ase tional , pentru declaraţia sa în favârea
14
oa acjl să se şi termine desbaterea gene
munal din Viena, a căruia majori menea control s’a făcut din partea Ger serviciului personal. Pressa clericală atacă
rală. Deputaţii Bartfia, Gyory, Visantai, £a-
tate o formâsză, precum seim, ade rabas şi Hentaller vor ave ouventul final, maniei. La înoeput se părea, oă aoâstă pro aspru Rege şi merge pănă a-1 timbra
renţii partidei creştine-sociale al lui oa propuuătorl de moţiuni. După încheierea punere nu va întîmpina oposiţiă din partea ea pe un „căloător de Constituţia .
14
Lueger, a vota o resoluţiă în con desbaterei va vorbi şi ministrul de justiţia celorlalte puteri mari. Dâr a întrevenit Radioalii critică şi ei pe Regele Leo
tra ordonanţelor de limbă şi a se energioa păşire a regelui George al Greciei pold, dâr oritioele lor sunt demne şi nu au
Erdeiyi. In desbaterea generală, se va des
alătura astfel făţiş la mişcarea de făşura la § lb o viuâ disouţie, deoreoe opo- şi prin asta lucrurile s’au complioat din nou un oaraoter aşa de violent oa ale pressei
monstrativă anti-slavă din sînul Ger şi înoă în măsură forte însemnată.
siţia nu e mulţâmită cu noul text al aces clerioale. Astfel ounosoutul diarist radical
manilor. Regele George nu vrâ cu nici un G. Lorand, redaotorul-şef al diarului „La
tui paragraf, pe oare-i va presanta minis
In calele din urmă s’a aprins trul de justiţiă. preţ să se supună condiţiei pusă de Ger Râforme“, critică pe Rege mai ou sâmă
din nou şi cârta cu Slovenii pentru * mania, privitore la introducerea oontrolului în cestiunea Oongo. Radicalii sunt oontra
gimnasiul lor din Cilii. Acest gim- piarul bismarekian „Hamburger Nach- europân ba el a declarat oategoric, oă va anexărei statului independent Oongo, oare
nasiu a fost cassat în urma unui vot richten' sorie, privitor la atitudinea unei abdica la tron în oaşul, când puterile ar oausâză, după ei, numai pagube Belgiei.
1
al Camerei. Guvernul înse voesce se părţi a pressei rusesol în faţa visitei îm hotărî să pună Grecia, fiă într’o privinţă, Un alt radical cu autoritate, Emile Fâron,
introducă classe paralele slovene la păratului german la Petersburg următbrele : fiă în alta, sub tutoratui altor state. De- critică pe Rege, fiind-câ Regele ar fi par-
gimnasiul de stat german. Slovenii „Atitudinea unei părţi a pressei rusesci, olaraţiunea aoesta a regelui George a fost tisanul „militarismului prusian , în loc de
44
înse protest6ză şi deputaţii lor ame nu trebue, c? numita fâie, oa să ne in întîmpiuată ou multă simpatiă la Atena. a fi acel al „natiunei armate , oa în El
44
lce
ninţă a părăsi guvernul şi a trece dispună prin tonul ostil Germanilor, în oare o Ministrul greoeso de esterne a şi înaintat veţia, cum vor radioalii. Critica radioalilor
în oposiţiă, decă nu se vor înfiinţa parte a pressei rusesc!, tocmai acum, când representanţilor puterilor protestul în contra e o oritioă aoademică, mai mult de idei.
classe slovene paralele în Cilii cu împăratul Wilhelm merge la Petersburg, proiectatului control. In protest se accentuâză Ataourile presei belgiene au avut un
în primul loc, că un asemenea pas ar pro
un director deosebit. Germanii la disoută oâlătona contelui Goluchowski la eoou de neore4ut în Cameră. In şedinţa
rendul lor protestâză în contra unei Paris. Ceea-oo se sorie in pressa rusâscâ voca turburărl interiâre. dela 28 Iulie, sooialistul Demblon a atacat
astfel de soluţiunî, cjicend că prin în asemeni ocasiunl, nu este din pene ru Asta încă n’ar fi nu soiu oe luoru pe Rege cu mare violenţă. Se discuta art.
acesta s’ar sprijini numai tendinţele sesci, ci din pene polone şi francese. Mulţi mare, căci de ameninţările Greoilor nu se 59 din proectul de lege asupra gardei ci-
de slovenisare. A fost şi o deputaţiă înoâ tot mai trec cu vederea influenţa ce prea teme lumea. Vorba e insă, că ame vioe, relativ la depunerea jurământului de
slovenă în cestiunea acesta la mi- o au elementele străine asupra pressei ru ninţările regelui George au aflat răsunet fidelitate oătră Rege, impus oetăţenilor, cari
nistrul-preşedinte Badeni. sesci . De altminteri 4 iar, H „Hamburger în cercurile diplomatice rusesol. Se soie, intră în garda oivioă. D-l Demblon a ce
14
C’un euvent germanismul mobi- INaohrichten este de părere că convorbi oă curtea grecâsoă stă în legături familiare rut suprimarea ouvintelor „fidelitate Rege-
44
lisbză pe totă linia contra slavismului rile între împăratul german şi rusesc vor cu curtea din Petersburg şi de aoi se lui sub ouvânt, oă (aci reproducem textual)
u
şi în luptele aceste nimeni nu se forma o întregire a înţeleg erei ruso-austriaco esplioă, pentru ce Rusia înolină atât de „noi nu datorăm nimic Regelui, din contră,
mai gândesce la pactul dualist şi la pe partea germană. mult spre Greoia. Rusia a fost, oare a el datoresce recunoştinţă Belgilor destul de
reînoirea lui. * cerut mai întâih curmarea răsboiului, scu naivi ca sâ-l întreţină aşa de binc .
u
