Page 102 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANI Nr. 166—1897

La aoesfce cuvinte s’a produs un mare rinţă. S’au formulat propunerile, oe în 0 plângere. O D6mnă din România, Tuchlauben Nr. 9 îsl recomandă amatorilor de
sgomofc la drâpta (între clerioall) şi pre­ aoâstă privinţă au a fi aduse înaintea adu­ care petrece de câte-va Zile în Braşov, ne fotografare, articolele sale necesare pentru a fo­
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­
şedintele ohemâ la ordine pe orator. Atunci nării generale a societăţii. In fine s’au luat r6gă a da loo urmâtorei plângeri: „Dom­
nând preţurile.
f
sooialistul Demblon nu se lăsă şi Zise: oâte-va hotărîrî privitâre la interna ul de nule Redaotor! Erl, Joi, m’am nresentat
„Nimeni nu datoresce fidelitate unui om, care băeţî, şi s’a votat unanim mulţumită d-lor în atelierul de fotografiare al d-lui Leo- Principele Bulgariei la Sinaia.
u
nu e de loc fidel . învăţători, cari ou abuegaţiune şi zel au pold Adie*, unde am lăsat să-mi fotografeze
Se produc d'n nou strigăte şi Dem­ predat gratuit în cursul pregătitor pentru pe o fiioă a mea. Am rugat pe d-1 foto­ Un mare număr de persâne din t6te
blon este chemat pentru a doua âră la or­ gimnasiu. graf, oa să-sî dea silinţa de-a eseouta bine împrejurimile sosiseră la Predeal, oa să
dine. D. Demblon însă nu se lasă niol de fotografiile. Observarea aoâsta a fost de-a- asiste la sosirea prinţului bulgar. Peronul
Sporirea gendarmeriei. Ministrul "un­
astă-dată şi arunoă încă o săgâtă, cjioend: juns, pentru ca d-1 fotograf Adler ou o gărei era decorat fârte frumos ou verdâţă
guresc de honvedl va spori cu înoeputul
„Dică voiţi ca şeful dinastiei si fiă respectat, obrăsnioiă în adevăr ovreâsoă să mă in­ şi flori şi ou drsnele româno şi bulgare.
lui Septemvre posturile de gendarmî înoă
atunci trebue ca el si presenţe cel puţin ga­ sulte într’un mod, pentru care ar merita Trenul întrând în gară, musioa regi­
cu două. De astă-dată însă o faoe aoâsta
ranţii de bună cuviinţă şi de moralitate". să-mi oer satisfacţia pe oalea legei. De- mentului 7 de Prahova iutonâză imnul bul­
nu în vederea „agitaţiunilor Valahilor ar­
Se produoe din nou un mare sgomot. ârece însă eu sunt aici numai ca 6spe şi gar, âr trupele dau onorurile militare. Prin-
deleni", oi pentru a regularisi pe conaţio­
Preşedintele consultă Camera, dâoă e oa­ nu sunt în posiţiă de a-ml pută căuta sa­ oipele Ferdinand se soobâră din tren şi
nalii săi din „Alfold". Nouăle posturi vor
şul să aplice oensura. Unii oereau esolu- tisfacţia pe altă oale, rămâne să apelez la este întâmpinat de d-1 Al Ghioa Brigadir,
fi la Turkeve şi la Sârvâr.
derea. bunăvoinţa D-V6stră, D-le Redpctor, ru- pe oare-1 salută milităresoe. Principele bul­
D. Demblon faoe următârea deolara- Urcarea tarifelor poştale. Cu ocasiu- gându-vă să înfieraţi oaşul pentru oa să gar purta uniformă de oavaleriă, având pe
ţiune: „Ar fi nedrept să mă esoludeţî. Mă nea conversiunei tarifelor poştale în oo- se soie, la oe traotare p6te fi espus un ce- cap căciulă de blană albă.
aousaţî de difamaţiune pentru oă am c}is, râne, preţui unora dintre tarife se va tăţân străin în statul D-V6stră, oând ohiar Se fa o presentările persânelor oficiale.
că Regele a stăruit să fiă numit amiral în urca. Aşa de esemplu cărţile de corespon­ un Jidan îşi permite a insulta o damă Prinoipele Ferdinand, înainta în faţa tru­
armata germană. Am făcut alusie la fapte, denţă, cari astăcjl oostă 2 or., vor costa 5 străină fără niol o oausă". — N’am putut pelor însoţit de d-1 general Berendei, mi­
carî au fost aduse la ounoscinţa publică bani (aVa or.); de asemenea se va urca refusa publicarea aoestei notiţe, mai ales nistrul de răsboiQ. D-1 general Pilat, oo-
de cronica scandalosâ europină. Aoâsta vă taxa pentru reoomandarea sorisorilor, pre- fiindu-ne adresată din partea unei dame mandantul oorpului III de armată, eşi din
supără pentru-oă apăraţi pe Rege şi mân­ oum şi portul sorisorilor trimise înafară de străine. Oaşul, ee-i drept, e cu totul par­ front şi presentâ Suveranului Bulgariei ra­
caţi la masa lui. Acum aplioaţi-mî censura, graniţele ţărei la 25 bani (12Y or.) Se vor ticular şi nu se pote oonohide din el la o portul de di al corpului III de armată;
2
■LI.
aoesta m’ar încuraja ca să înoep din nou . urca taxele pentru expedierea pachetelor. oaracterisare generală a sooietaţii nâstre. prinoipele Ferdinand trecu 8poi în revistă
u
Censura pusă la vot a fost votată cu Portul scrisorilor în patriă însă va rămână Ar fi de dorit însă, oa să se evite pe cât trupele cari îl salutară ou urale.
apel nominal: 74 voturi pentru, 17 contra şi în viitor 5 or. său 10 bani. numai se pote plângeri de asemenea na­ Prinoipele Ferdinand se întreţinu apoi
şi 6 abţineri. tură din partea ospeţilor veniţi în oraşul
Facultatea de medicină din Paris şi ou mai multe persâne. Văcjând pe d-nul
In tot timpul aoestei şedinţe, domnea nostru. Nu trebue să se scape din vedere
studenţii străini. S’a lansat planul în Paris, Frânau, primarul comunei Azuga ou mai
în inointă o mare agitaţiune. nici un moment urbanitatea, oe societatea
ca pentru delăturarea concurenţei din par­ multe deooraţii pe piept, îl îrebâ de când
datoresce ospeţilor veniţi la noi, — urba­
tea medicilor externi, în viitor studenţii le are. Primarul răspunse: „M’am luptat pe
nitate, oe pretutindenea între 6menii culţi
străini, (cari nu-s născuţi in Franoia) să nu câmpiele Bulgariei pentru independenţa
se obioînuesoe faţă de ospeţl.
mai fiă admişi la facultatea de medioină ţerei mele şi pentru liberarea Bulgariei".
— 25 Iulie. din Paris, oi numai la universităţile din La 6rele 7 Suveranul Bulgariei, per­
200 morţi. Din Berlin se telegrafâză :
Moştenitorul de tron austro-ungar la provinoiă. Acăstă măsură s’a motivat ou Venind apa mare, a rupt lanţurile, ce ţi­ sonale oficiale şi representanţii pressei, se
Sinaia. Foile din Budapesta comunică soi­ aoeea, oă visităză prea mulţi universitatea, neau clădirea băilor ridicată pe apă la uroară în trenul regal, oare porni spre Si­
rea, oă Alteţa Sa Franoisc Ferdinand, moş­ oare anul trecut a avut 5000 ascultători. Krementzug. Aici se scăldau tocmai vre-o naia. In aoel moment înoepu o plâie to­
tenitorul de tron austro-ungar, încă în de­ Adevărata oausă este însă temerea de 400 de femei. Dintre femei 200 s’au îne­ renţială.
cursul lunei lui August va merge la Si­ eseroitarea praxei medicale prin medio! cat în valurile furiose. La orele 7.30 trenul regal se opri în
naia pentru a faoe o visită păreehei ro­ externi. Deja în săptămâna treoută, oole- gara Sinaia. M. S. Regele, oare venise ou
mâne moştenitâre de tron. Fiind-că aoâstă giul profesorilor medioiniştî, consiliul oră- Un Nazarinean. Din Chiohinda-mare vr’o opt minute înainte, eşi pe peron, unde
visită va fi de oaraoter ou totul privat, nu şeneso şi pressa, au protestat în contra se raportâză următorul cas, care arată cât se aflau d-nii miniştri şi un mare număr de
’i-se va face primire oficială. acestei inovaţiunl, căci se tem, oă *va pă­ de zeloşi în credinţă sunt cei din secţia persâne ofioiale. Musioa regimentului 4 ro­
1
gubi vaza universităţii şi va da prilej la nazarinânâ: Loouitorul de acolo, Joan Vida, şiori întonâ imnul bulgar.
Regele Serbiei în Viena. Alaltăeri a
represalii. oare a trecut peste 70 de ani, s’a presen- Principele Ferdinand se scobori din
sosit în Viena regele Alexandru al Serbiei
tat cjilele aoestea la primărie şi a oerut să tren urmat de suită, şi înainta salutând mi­
14
şi a descins la „Hotel Imperial . îndată Alexandru Cozma, fostul prim-proouror
se ia ou el prooes verbal, şi să se dispună, lităresoe pe M. S. Regele Carol, oare ’i
după sosirea sa, regele Alexandru a mers al Ungariei, unul din prietinii intimi ai lui
oa ajutorul de 3 fi. oe-1 primesce el din întinse mâna.
la „Hotel Szaoher" şi-a făout o visită mai Deâk, om învăţat, oare s’a distins prin ca­
fondul honvezilor, ca fost honved la anul Se fac presentările persânelor ofioiale.
lungă, tatălui său, exvegelui Milan, care lo- racterul său integru şi prin iubirea sa de
se
1848, să nu i-se mai dea. El 4' » de După aoeea M. S. Regele Carol şi Princi­
ouesce acolo, oare trebue să şăcjă în oasă, dreptate. — apariţiuue atât de rară între
ourend a treout la Nazarenism şi prescrip- pele Ferdinand trecură în revistă trupele,
din causa unui reumatism. După oâte-va Unguri — a răposat erl în Budapesta în
tele nouăi oredinţe îl opresc de-a primi un apoi intrară în salonul de onâre, unde se
Zile, regele Alexandru va merge cu tatăl etate de 72 de ani.
ajutor ce i-se dă pentru fapte de arme. întreţinură ou mai multe persâne. Regele
său la cură la Carlsbad. Regele Serbiei a
„Universitate şi solidaritate" este tema Numai dnpă ce i’-s’a promis, oă i-se va Carol şi Priuoipele Ferdinand se uroară
călătorit pănă la Budapesta ou mama sa, 'j
' despre oare a tratat profesorul Eduard împlini dorinţa, s’a depărtat bătrânul mul- apoi într’un landou, âr suitele urmară în
Regina Natalia, care de aici a plecat la
Petit, ou ocasia încheiărei anului şcolar la ţămit. trăsuri. Cortegiul trecu pe lângă mănăstire,
Veneţia.
Sorbonna. El a admoniat pe studenţi a oon- unde s’a înălţat un prea frumos &ro de
Societatea pentru cultura şi literatura tribui înşişi după esemplul profesorilor Cutremur. Din Graz se telegrafâză, oă triumf şi se dus9 la Castel.
alaltăeri d. a. la 2 ore 4 m. s’a simţit în
română din Bucovina. Cetim în „Patria": lor, în cursuri de seara, la cultivarea po­ La Castelul Peleş o companiă din ba­
Oarniolia un cutremur tare, oare a fost în­
Duminecă, 1 August n., a avut loo o şe­ porului. Vorbitorul, oare numai de curând talionul 2-lea de vânători presentâ arma
dinţă a comitetului aoestei asooiaţiunl. S’a a fost premiat de „Institut" pentru lucră­ soţit de un sgomot subteran. Cele două Suveranilor, âr musioa întonâză imnul bul­
disoutat planul clădirii palatului naţional, rile sale pedagogioe, a arătat, că în Paris, | sguduituri au făcut, oa locuitorii să pără- gar. M. S. Regina şi prinoipesa Maria erau
edifioiu în care vor fi întrunite t6te socie­ Lyon, Dijon, Oeen, Nancy, sunt deja so­ sâsoă oasele şi să alerge pe strade. la scara de onâre a Castelului Peleş. Prin­
tăţile române esistente în Cernăuţi, şi oare cietăţi, cari şi-au pus de soop lăţirea oul- oipele Ferdinand sooborându-se din trăsură
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
va realisa astfel .o vechia şi ferbinte do­ turei în popor, prin cursuri de seara. A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena săruta mâna Reginei şi a principesei Ma-
FOILETONUL „GAZ. TRANA" Cu fundă ibrişim „Să semene cu mine: Dâr mistio — pe şoptite:
Ca şi un Ibraim; „Frumos vroi se mc scoţi, — „Ce cţid? sunt reuşite?
Apoi, să-l prindă bine, „Si plac, m’aucţî, la toţi! 11 „la ’ncircă, vecţî, mirosă?
Din folclorul M?_ .--român. S’a tuns, s’a ras, în fine. * * „Ori de dorit mai lasă?
Asemeni diohisit * Unobiaşu mirosi,
Doi Bulgari la fotograf.
El oe s’a resgândit: Cam după-o săptămână Dâr ceva nu simţi.
(Anecdotă macedoromână.)*) Să nu mirâse greu Cu Moşu-său de mână Şi de ’nţeles i-a dat,
Când-va un măoelar A carue, niol a seu, Al nostru măoelar Că riu l’a înşelat.
Din moşi strămoşi Bulgar, S’a dus la spiţerie Veni la meşter iar, — „Curat un şarlatan!"
Din Monastir de-fel, Să târgue, se soie: Să va^ă Moşu acu’ Strigă atunci Ivan.
S’a îmbrăcat şi el O sticlă ou parfum; A reuşit, ori nu?... Iar fotografa ’ndBt’,
Ca omu, d9, ’n giubea Căol el voia aoum VăZendu-se ’nsultat
Şi antereu-sadea — Să-l scotă un fotograf Şi meşterul vre-o şâse L’a întrebat:
Precum obijnueso Impărfumat şi grav... BuoăţI oe le lucrase — „Pe mine
In satul cel turcesc In grabă i le-a dat „Mă ’nsulţi? Zid că nu’s bine
Să pârte şi ohiar fes Acest fel ougetând De arta-i încântat. Lucrate, prea stimate?
Cu toţi, bine ’nţeles, Şi sticla desfundând, — „VeZl bine... din păcate,
Pe haine s’a stropit Dâr măoelaru ’ndată „Nu-mi plac, m’ai înşelat,
Cu tot păn’ l’a golit. Ou inima-i sburată — Căci eu oând am intrat
*) D-1 Vulcan a luorat atât în limba Apoi la fotograf „Aoi în prăvălie,
ţărei, cât şi în dialectul Maoedo-român peste De-aşa emoţiunl
o sută de anecdote exploatate din folcloris­ Intră măreţ, şi grav... VăZend ale minuni; „Veneam din spiţerie
tica poporului Macedonean. Aoeste tâte vor Şi ’mpărfumat, frizat, Le ’ntârce, le suoesoe „Şi cum mai miroseam !...
fi publicate în curând într’un volum, care Poruncă ’n grab i-a dat: Şi iar le mai privesce, „Şi-aoi oe şic mai am?!...
va aduoe o vie lumină asupra literaturei li plac şi totuşi par’ că
poporale a Românilor de la Pind. Dăm aoi Ar vrea să le întârcă ; („E p o o a")
un specimen dm care se va vedea fineţea — „Jupâne, eu plătesc, Petru Vulcan.
spiritului şi modul de a gândi la aceşti „Şi nu mi mai tocmesc; Se-apropie şi ’ntrebă
Români. „Dir si tei simă bine, Pe Moş atunoî în grabă;