Page 103 - 1897-07

F'Nr. 165.—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

ria. După câte-va cuvinte schimbate, prin- tincţend astfel a-l identifica pe terenul biseri­ — La teatrul naţional. Din capitală în locuinţele private şi nu respec-
oipele Ferdinand fu oondus în apartamen­ cesc cu ei. Dâoă Românii nu pot să aibă o s’a înoeput oonstruirea soeuei de fer. T6te teză nici liniştea Haremurilor pen­
tul său, acolo unde fusese găzduit astă- biserioă propriă a lor, pentru oe nu s’au părţile, cari aloătueso noua scenă au sosit tru ca se prindă pe aderenţii parti­
tâmnă Regele Alexandru al Serbiei. silit să-şi faoă măoar o capelă în vre-o împreună ou lucrătorii speoiall, cari o vor dei „junilor turci".
Sâra, la 6rele 8 şi jum., a fost la oasă privată şi aoolo să se râge lui Dum­ monta în cel mult o lună de Zile-
Castel un prânz de gală. La sfirşitul prân­ nezeu, âr nu să identifice poporul român
zului, M. S. Regele Cerol a ridioat un toast ou adversarii noştri?!... — Crescerea apelor Dunării. Serviciul
în franţuzesoe în sănătatea principelui Bul­ Târgariul călător. hidraulio de pe lângă ministerul luorărilor Un-spre-Zece pornnc! ale Şahului Per-
gariei, la care înaltul Ospe a răspuns tot publice a primit erl mai multe telegrame
în franţuzesce. din T. Severin, T. Măgurele, Giurgiu, Brăila, siei contra Jidovilor. Noul domnitor al
Scirî din România. Galaţi şi Tulcea prin oarl se spune oă apele Persiei dete aspre ordinaţinul oontra Jido­
S’a remarcat fârte mult absenţa miniş-
irilor Frondei şi Rusiei dela acestâ recep- — înmormântarea D-rului Kremnitz. In Dunării au crescut în trei oâsurî ou 60 — 70 vilor. Mai întâia noul Şah ohiămâ la sine
ţiune. Ministrul Turciei, Kiazim-Bey, era urma dorinţei esprimată de familia regală, oentimetri în urma inundaţiilor din Aus­ pe un rabbiner. căruia îi spuse, oă Jidanii
tria. La Tuloea sunt mari temeri de nouă trebue ori să se facă toţi MohamedanI, ori
însoţit de întregul personal al legaţiunei d-na Mithe Kremnitz a consimţit oa înmor­
inundaţii. să iese afară din ţâra lui. Rabbinerul oăutâ
şi s’a întreţinut fârte mult ou suveranul mântarea regretatului său soţ să se faoă la
în tot chipul să îmblânZâsoă pe şah Zi'
bulgar. oimitirul din Sinaia şi s’a hotărît pentru — Aparat de spălat inventat de un Ro­ oând, oă aoâsta ar fi greu, ba ohiar impo­
Mercur! la 6rele 3. Inoă de la orele 2 jum. mân. Tînărul Al. Gr. Ciurea, student uni­ sibil. Atunci Şahul făcu Jidanilor ounos-
sorie „Drapelul", un public fârte număros versitar, oare a inventat un aparat autoolav
P r o g r a m u l oute următârele un-spre-Zeoe porunol: 1)
ÎDţesase atât curtea mânăstirei oât şi a pa­ pentru spălatul şi sterilisatul rufelor, a pre
pentru adunarea generală a „ Asooiaţiunii radisului. înainte de ârele 3, au sosit în 9iutat invenţiunea sa consiliului sanitar su­ Fiă-care Jidan trebue să se radă de tot pe
•transilvane pentru literatura română şi cap; 2) Jidanilor li-e ertat să umble nu­
trăsuri Regina însoţită de Principesa Mărie, perior al armatei. Consiliul a numit o oo-
cultura poporului român", oare se va ţină d na Mithe Kremnitz cu d-nele Mavrogheni, misiune de esaminare al cărei raport este mai pe jos, oălăritul li-e interZis sub oea
în Mediaş la 27 şi 28 August n. 1897. Bengesou, Greoeanu şi d-ra Casitnir. îna­ favorabil inventatorului, găsindu-se oă apa­ mai grea pedâpsă ; 3) Jidanilor nu li-e or-
1) In presăra adunării generale (14/26 intea paradisului, M. S. Regina a aşteptat ratul Ciurea în afară de partea eoonomi- tat să pârte îmbrăoăminte europână; 4) îm­
brăcămintea Jidanilor trebue să aibă un
August n.) săra de ounosoinţă în grădina sooborîrea d-nei Kremnitz. Neconsolata so- cosă, este cel mai bun aparat pentru per
semn bătător la oohl, oa să pâtă fi ou uşu­
hotelului „Strugurul de aur". ţiă era sdrobită ou totul. Suverana a spri- feota spălare şi sterilisare a rufelor, împie-
2) In 15/27 August: jinit’o de braţul Său şi a întrodus’o în pa­ decându-se astfel contagiunea prin rufe mur rinţă ouno8ouţl dintre MohamedanI; 5)
a) la 7y âra a. m. celebrarea servi­ radis mângăind’o neoontenit şi adresându-i dare. Pe basa aoestui raport, consiliul a Ovreioelor nu li-e ertat a purta văl; 6)
2
ciului divin în ambele biserici române din cuvinte de consolare. Regretatul dr. Krem­ dispus ca tâte instituţiile militare oa spi­ Ovreioelor nu li-e ertat a umbla pe strade
Mediaş; nitz era întins pe oatafalc şi oorpul său tale, oazărml ete., să se aprovisioneze cu în portul femeilor persiane; 6) Jidanilor
b) în aceeaşi c}i la 10 ore a. m. pri­ neînsufleţit se perdea într’un adevărat mor­ aparatul Ciurea. Inventatorul a obţinut ohiar nu li-e ertat a-şl edifica oase mai înalte,
deoât sunt ale veoiuilor săi mohamedant;
mirea comitetului central al „Astrei" la man de flori naturale, corâne, bracjl şi di­ brevetul de invenţiune.
gara Mediaşului; ferite plante. Zdrobită de durere, neferioita 8) Jidanilor nu li-e ertat a umbla pe strade
c) la 11 ora a. m. şedinţa I-a a adu soţiă îngenunohiă înaintea catafalcului, îşi — Un măcelar turbat. Iu strada Ici oând plouă; 9) Jidanilor în pieţe (târguri)
nării generale în sala cea mare dela hotelul acoperi faţa şi în şirâe de laorăml şi sus­ Septemvre din Buouresol s’a comis erl o nu li-e ertat niol măoar să atingă artiolii
„Strugurul de aur" ; pine îşi luâ ultimul adio de la iubitul său orimă, care a emoţionat adânc pe toţi. Etă de mânoare; 10) Oând un Jidan mâre, ave­
d) la 2 ore p. m. banchet în pavilo- soţ. M. S. Regina şi A. S. R. Prinoipesa împrejurările în oarl s’a întâmplat: In acea rea are să trâoă în prima liniă acelor ru­
nul hotelului „Sohutzen" Maria ou laoriml de durere presărară din stradă, măoelarul Ion Nioolae are o mioă denii ale mortului, oarl au păşit la isla­
e) la orele 8 săra oonoert în grădina nou flori peste oorpul defunctului, ş'apoi magherniţă, în oare vinde oarne. Alaltăerl mism; 11) Un Jidan, oare a păşit la is­
hotelului „Schiitzen". ridicară de braţ pe neferioita soţiă pentru treoâod pe aoolo un alt măcelar, ambu­ lamism şi ârăşl s’a întors la jidovism, să
3) In 16/28 August: a nu-i prelungi durerea. lant însă, C. Biţă din strada Popa Nieo- se pedepsâsoă ou 10 ani închisâre grea. —
a) la 9 ore a. m. şedinţa a II-a a lae, cei doi se i-au la cârtă. Măcelarul Ion Ura Perşilor mohamedanl atât e de mare,
După pleoarea familiei regale s’a ce-
adunării generale; spune, că nu are voe să trâcă altul prin înoât suburbiul jidoveso al oraşului Tehe­
lebrat serviciul religios de oătră stareţul
b) la 2 ore p. m. prânZ comun mahalaua lui oa să vândă oarne, când are ran Zi Şi nâpte e păzit da miliţiă. Porun­
mănăstirei, asistat de mai mulţi preoţi. Si­
în grădina hotelului „Strugurul de aur"‘ el prăvăliă ou asemenea consumaţiă. Biţă, cile Şahului se ţin cu oea mai mare strio-
criul a fost aşecjat pe oarul funebru tras
c) la 8 ore sera petreoere cu dans în începe a face gură şi a înjura pe măoelar, teţă şi regimul le-a asprit prin ordinaţiunea,
de patru cai negri şi pornit la oimitirul
sala cea mare a hotelului „Strugurul de şi ameuinţându-1 oă-1 va bate. Furios, ca oa fiă-oare Jidan să pârte atârnată de gât
din Sinaia. Printre numărâsele oorâne, erau
aur". un nebun, Biţă scote cuţitul oe-1 purta la o tablă ou inscripţia: „Moohsa ih". (Eu
două din partea familiei regale. In oortegifi
4) In 17/29 August: brâu şi ou o repeZioiune uimitâre îl îm­ sunt un Ovreu).
se aflau d-nii: Dimitrie Sturdza, Ioan Ka-
La ârele 10 a. m. esoursiune la băile plântă, adversarului sâu în inimă. Slăbit de
endero, Teodor Rosetti, Emil Ghioa, A). Rudolf Falb despre espediţia lui Andree.
dela Basna. puteri, măoelarul oade jos în nesimţire. El
Ghioa-Brigadiru, adjutanţii regali, număroşl Un oolaborator al Ziarului „ Bochumer An-
M e d i a ş , 31 Iulie 1897. ofiţeri şi un publio enorm printre oare forte oârcă să se soâle, dâr alte două lovituri ur­ zeiger rugă pe vestitul profet al anutira-
u
mară celei dintâifi, în aoeeaşl parte a cor­
Comitetul de arangiare. mulţi medici. La mormânt, preotul protes­ purilor să-şi dea părerea asupra reuşitei
pului. Nenorooitul oade întins pe sângele
tant, reverendul Mayer, a pronunţat o scurtă espediţiei lui Andrâe. — Se pâte întâmpla
oare curgea şiroe. Vecinii, îngroziţi, sar şi
rugăoiune pentru odihna repausatului şi în Zise Falb, oa ourenţii să mâne balonul lui
Corespondenţa „Gazetei Trans." reuşeso cu anevoinţă să pună mâna pe ori-
oare a arătat meritele defunotului, dragos­ Andrâe tocmai deasupra polului nOrdio.
mmal şi să-l ducă ia seoţiă. De abia res­
Din Maramureş, 2 August n. 1897. tea sa pentru populaţia săracă şi suferindă Mai probabil este însă, oă Andrâe nu-şl va
pirând, corpul nefericitului măcelar a fost
şi devotamentul său pentru familia regală. ajunge scopul. Nu mă îndoeso a spune, oă
Ştim. D-le Redactor! In călătoria transportat la spitalul Brâncoveneasa. Par­
In tot timpul sluşbei religiose, admirabilul după părerea mea, la polul nordic se pâte
•mea oătrâ Sigetul Maramureşului, — oe-o chetul fiind însoiintat a sosit imediat la
oor de bărbaţi al sooietăţei germane, Ein- ajunge numai ou un balon, oe se pâte di-
făousem ou ooasiunea târgului de ţâră, ce v faţa locului.
trucht din Buouresol, a eseoutat diferite rigia. Chiar dâoă Andrâe ar ajunge la po­
u
s’a ţinut acolo, — Dumineoă diminâţa în 1
cântece religiose. lul nordio, e fârte probabil, oă el nu se
August n., sosind în oomuna Oena-Şuga-
-tBg şi aucjend olopotul ohiămând pa ore- — Regimul consular. Sub aoest titlu ULTIME SOIRI. va mai putâ reîntâroe. Trebue să soootim
dinoioşl la biserioă, m’am decis a merge sorie „Epoca": Aflăm oă îndată oe d. Ri- şi aceea oă Andrâe şi soţii săi, ohiar dâoă
şi eu. chard Kiliani, consulul german la Bucu- Viena, 5 August. Astăc-î a fost ar ajunge la polul nordio, ei aoâsta nu vor
Am întrat în biserioă şi m’a cuprins resol, a pus sigilurile consulatului la oasa primit în audienţă de Maiestatea Sa soi-o, deâreoe pentru observarea oonstela-
o mare mirare când am văcjut, că oantorul regretatului medio Kremnitz, s’a oomuni- ministrul ungar de pe lângă persdna ţiunii au lipsă oel puţin de 24 âre.
român făoea utrenia, er tot atunci un preot oat faptul la Sinaia guvernului. In urma Sa, br. Samuil Josika.
latin servea liturg’a! intervenirei acestuia sigilurile au fost ri­ înainte »de amec|î a fost sub
Nu peste mult mi-s’a dat a înţelege dicate a doua cji, âr caşul s’a oomunicat presidenţia monarchului consiliu de L i t e r a t u r ă .
causa acestui lucru neîndatinat. Lucrătorii egaţiunei germane din Capitală. M. S. Re­ miniştri, care s’a ocupat mai ales In tipografia H. Uhrmann din Timi-
erarialî români gr. cat. fiind mai puţini, au gele a fost pus asemenea în cunoştinţă de cu inundaţiile din Austria şi cu ces- şâra a apărat: „Lilian“, roman original de
biserica comună cu catolicii. Datina pănă erooederea consulului german. Până astăcjl tiuaea ajutorării celor păgubiţi. După Aurelia Pâcâţian-Rubenescu. Format 8° plă­
acum a oă Românilor li-se servea uorurile stau aoi şi se crede, că nu vor amecji împăratul a vi sitat părţile cut de 85 pagine. Se pâte procura dela
dela 8—1 La 9 6re întrau apoi Ungurii. avea altă urmare, dâoă oonsulul nu va stă­ inundate ale capitalei. autâră în Comloşul-mare (N. Komlos, co­
De un timp încooe plebanul, pare-mi-se rui în oalea greşită oe a apucat. Pe de altă Marsilia, 5 August. In urma mitatul Torontal) pentru preţul de 30 or.
Erdosi, oonoreZând slujba dela 9 ore înce­ parte ni-se spune, oă oonsulul a pus sigi- unei perchisiţii făcute de poliţiă la (plus 3 or. porto).
pând altui preot latin, aflător de câte-va urile la casa d-lui Kremnitz, socotindu-l locuinţa unui mecanic, s’a aflat o
săptămâni în paroohiă, află de bine a con­ supus german. In orl-oe oas, oonsulul Ki- cantitate mare de materiâ esplosi- Proprietar: Br. Aurel Mureşianu.
turba pe preotul român şi pe oredinoioşii iani a pus multă grabă în intervenirea 8 9. bilă. Mărturisirile făcute de meca­
săi, venind şi făoând slujba chiar în tim­ Redactor responsabil: Gregoriu maior.
nic vor causa arestarea mai mul­
pul fixat pentru Români. Locţiitorul d-rului Kremnitz. „Timp."
tora.
Preotul român Timiş în Duminecile sorie, oă îndată după mârtea d-rului Krem­
Constantinopol, 5 August. In ca
apriat şi afli intenţiunea ciobanului de a-1 oliu, ca să vină la Sinaia, pentru a îngriji sarma „Taskisif" a ţinut sub presf xcj Pentru fumătorii le lipri!
treoute a răbdat şi acâsta, văcjend însă nitz s’a telegrafat la Yiena d-lui dr. Bui-
conturba, protestând a desbrăoat ornatul je prinoipele moştenitor. D-l dr. Buioliu a denţia lui Rezid paşa tribunalul de HH ^ C X i V B ^ 5 $
biserioeso şi a mers acasă. răspuns, că este gata a’şî întrerupe călă­ resbel o şedinţă secretă, în care au este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ►3
>
Astfel oatolioii au avut două slujbe, toria şi a renunţa la cura, de oare are ne- fost judecaţi „junii turci", cari au o Hărtiă d.e ţlg'ărl, +3
er Românii din oausa silei făoute preotului voe, dâoă astfel este dorinţa M. S. Rege- fost arestaţi. Guvernul este convins, fără glicerină.
<1
lor de oătră pleban, au rămas într’o sărbă- ui. In urmă ţinându-se sâmă de starea că Armenii s’au aliat cu „junii >—I
Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
t6re doplâ numai ou mfnecarea. îmbuourătâre a sănătăţii Prinoipelui moş­ turci". A produs sensaţiă, că 14 femei EH- Se află şi tuburi de ţigări diu bărtiă O
încă un semn trist al timpurilor grele tenitor, s’a oomunioat d-lui dr. Buioliu, cin Haremul Sultanului au fost ares­ o C L U B . w
pentru noi! Dăr şi mai trist este, că Ro­ oă-şl pâte oontinua oălătoria, âr d-l dr. tate din causă, că au agitat în fa­ hH Yen<|are en gros la ►3
mânii s’au învoit chiar dela început să facă Romalo, oare se află la Sinaia, a fost în­ vorul „junilor turci". A fost arestat a î>
causă comună cu adversarii noştri, ademenind sărcinat ou serviciul medical pe lângă A. şi fiiul lui Fuad-paşa din causa aces­ lulius Miiller Nachfolger,
pe popor să mergă la biserica Ungurilor şi S. R. prinoipele Ferdinand. tor agitaţiuni. Poliţia intră nbptea (22) ______ Braşov.__________________