Page 105 - 1897-07
P. 105
AfiniiistritliMt, ..fiaseta" iesejn M-care iii.
fi îipofeTifiî Abonamente pentru Anstio-Ungaria:
Zfcaţov piaţa marc Kr, 30.
F Fe un an 12 fl.. pe yeae mnl
Scrisori a»&»u£cs,ts cu, ise 6 fl., pe trei luni 3 fi.
p7lm**o. — ManuscripS» au re N-rii de Dumlneoi 2 <1. pe an.
rs'xiraet. Pentru România si străinătare:
IKSERATE Se primesc la Adml-
Blitraţluno in Brsyov yi Ia ur- Fo un an 40 franol, po şăoe
mătArele Birouri de anunolurl: luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
In Tiena: Jf. Dukts, Stmrieh N-rii de Duminecă 8 franol.
Sthalik, Hudolf Moşit, 1. Opptltks Se prenumără la t6te ofioioic
Nftchfolger; Aafon Opptiik, J. poştale din întru şi din atari
Ikmntocr, In Budaposta: i. V. yi la dd. colectori.
Goldbsrgcrg, Ickitttn Sernat; In ibcuameutul mira Brasor
Bnonresoi: Ăgtnct Havat, 8no- administraţiunea, piaţa mare,
norsale de Heumanie; In Ham- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
bort: Karolyi <t Litbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şiSse
Preţul Intarţlunllar: o seria luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
C armonii pe e colină 6 er. yi Cu dusul în casă: Fe un an
BOcr. timbru pentru o publi (iT-u.3^CLer ele Duminecă 30) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tariiă ai Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte,
Nr. 166— Anul LX. Braşov, Duminecă 27 Iulie (8 August) 1897.
Revistă politică. Pe lângă tote mai sciu se fiă cruri politice şi nu de cele comer a mers pe timpul resboiului japones
şi neruşinaţi. Dâr amar se înşâlă ciale şi economice. chinesesc.
Braşov, 26 Iulie v. decă cred, că se vor pute juca aşa Intr’aceea, <Ţc gazeta bismar- Având în vedere acâsta, „No
0
Politica dinăuntru în partea acâsta a uşor cu drepturile şi interesele de ckiană, în curând va fi şi preşedin voie Vremia salută visita împăra
44
monarchiei ndstre e destul de turbure. viâţă ale bisericei române unite şi tele republicei francese dspele Ţa tului german ca o dovadă pentru
In urma învoelei dintre partidele se vor convinge, că ea este un fac rului rusesc şi acâstă împrejurare ri bunele raporturi dintre Rusia şi Ger
maghiare, acuma înainteză iute des- tor de sine stătător, care le va da dică în mod esenţial însemnătatea mania. Aceste raporturi, cjice, Ruşii
baterile în dietă şi au ajuns deja la încă mult de lucru celor ce cred, că tractărilor dela Petersburg. Se pdte, le doresc pănă atunci, pănă când
proiectul de lege pentru Introduce vor putâ trage cu buretele peste tre că, cu tdtă încordarea dintre Germa ele se razimă pe situaţia internaţio
rea procedurei penale, care a fost cutul ei istoric naţional. nia şi Francia, se se facă o înţele nală, după care tripla alianţă, con
primit er! în general, Tot erî s’a în * gere de conlucrare a Rusiei, Germa dusă de Germania, nu mai este tot
ceput desbaterea faimosului paragraf Alaltâerî Wilhelm al niei şi Franciei, după cum au con odată şi o combinaţiă politică în
împăratul
16, care va avâ se fiă modificat Germaniei a plecat pe o corabiă ger lucrat aceste puteri în Asia răsări- dreptată în contra Rusiei şi a Fran
conform învoelei. Cu t6te acestea, tână, mai ales decă se va ave în ve ciei. Acesta situaţia au creat'o în
de po-acum oposiţia se plânge, că mană dela portul Kiel la Petersburg, dere rivalitatea dintre Rusia şi An timpul din urmă împăratul Francisc
guvernul şi partida lui umblă se îm- ca se visiteze pe Ţarul Nicolae II. glia în Orient. Acesta din urmă po Iosif şi împăratul Wilhelm. Şi acesta
Ruşii au făcut mari pregătiri
pedece cât numai se pdte o mo pentru o primire cât mai strălucită sibilitate face pe (Ţarul engles „Mor- Ruşii o sciu preţui.
44
dificare, care se mulţămâscă pe toţi a domnitorului german. Foile ru ning Post se scrie următdrele: *
pe deplin. „Dâcă Germania, Rusia şi Fran
sesc! ved în visita împăratului Wil- In Germania n’a prea plăcut
Ce folos însă, că partidele ma kelm o nouă dovadă de bunele ra cia s’ar sprijini una pe alta împru chipul, cum se rostesce (Ţarul „No
ghiare au încheiat o învoâlă şubredă, porturi dintre Rusia şi Germania şi mutat, atunci ar trebui se înceteze voie Vremia . „National Zeitung din
44
44
când în sînul lor, ca şi în ţâră între o nouă garanţă pentru pacea euro espansiunea, adecă întinderea pute- Berlin din tdte câte le spune fdia
popdrele ei, cresce nemulţămirea. peană. rei Angliei. Trebue dâr, ca Anglia rusâscă aprobă numai idea funda
Cu congresul serbesc a dus’o di Interesant este, că împăratul se încungiure tot, ce ar putâ se îna mentală, că Rusia şi Germania pot
băcia politicei lui Banffy aşa de de german s’a grăbit se mârgă la Pe inteze o astfel de cooperare a celor conlucra laolaltă cu succes ori şi
44
parte, încât va fi amânat înainte de tersburg înainte de visita ce va face trei puteri . unde va fi vorba de înaintarea unor
ce se fi tăcut vre-o trâbă. *
acolo preşedintele Republicei fran- interese comune.
Alegerile pentru congresul catolic cese, care va sosi în Petersburg Foile rusesc! se ocupă tdte cu
unguresc se continuă, dâr şi aici se peste 2 săptămâni. Preşedintele Faure visita împăratului Wilhelm. „Novoie #
ved numai nemulţămirî pe t6tă linia. Vremia (jice, că Germania, care Foile rusesc! adeveresc soirea,
44
Aşa numitele „staturi catolice“ din călătoresce acum în Francia de mâcjă- stă în fruntea triplei alianţe, îşî dă că în curând Ţarul Nicolae 11 va pleca
cji, unde este primit pretutindeni de
Ardeal se vor întruni în 10 August, cătră poporaţiune cu mare însufle silinţa, de-a susţină cele mai bune la Varşovia, capitala Poloniei rusesc!.
ca se ia posiţiă faţă cu mişcarea pen ţire şi cu multă pompă. raporturi cu cele doue puteri (Rusia Şeful poliţiei de curte rusesc, gene
tru autonomiă. şi Francia), car! stau înafară de tri ral Şirikin, precum şi vice-directo*
Nemulţămirea, căreia i-a dat es- * pla alianţă şi pe cari le lâgă cea rul poliţiei de departament, consi
presiune conferenţa Românilor uniţi din Piarul bismarckian „Eamburger mai strînsă amiciţiă. Diplomaţia ger lierul de stat Svoliansky au fost cŢ-
Cluşiu, este întâmpinată de pressa Nachrichten , vorbind de călătoria îm mană a contribuit la înţelegerea pu lele acestea în Varşovia, spre a lua
11
guvernamentală ungurâscă cu sfaturi păratului german, <Ţce, că dedre-ce terilor continentale, care a făcut pe măsurile necesare pentru siguranţa
44
fariseescî. „Pester Lloyd plânge pe împăratul este însoţit de cancelarul Anglia se renunţe la o activitate Ţarului.
Românii uniţi, că-şi vor îngreuna ei imperiului şi de locţiitorul ministru deosebită politică în Orientul creş Polonii din ţinutul Vistulei fac
ce
înşi-şî posiţia şi că vor lucra în con lui de esterne, se vede, că la Pe tin. împăratul german, cŢ foia ru- mari şi estra-ordinare pregătiri pen
tra interesului lor material şi cul tersburg se vor pertracta şi cestiunî sescă, a înaintat combinaţia inter tru primirea împăratului Nicolae II.
41
tural, decă nu vor încheia „uniunea politice, cum s’a întâmplat şi cu oca- naţională, care lasă primul rol în Orien Aceste pregătiri sunt o dovadă a
cu Ungurii pe terenul bisericesc, ca siunea visitei împăratului Francisc tul creştiu Rusiei. ţ)ice apoi, că între însufleţirii, cu care este întâmpinată
se ajungă parte întregitdre a biseri- Iosif, care a fost însoţit de minis vederea lui Wilhelm II cu Nicolae din partea Polonilor viitdrea visita
cei catolice maghiare. Aceste foi ne trul de esterne Goluchowsky. In II va contribui puternic la termina a Ţarului. Polonii au adunat o sumă
mai spun, că congresul unguresc va Orient, Germania nu are interese rea tratărilor de pace între Turcia de 10 milidne ruble, ca s’o presen-
organisa autonomia şi pentru Ro deosebite; acolo Germania figureză şi Grecia, şi sperâză, că şi în viitor teze Ţarului cu scop de-a întemeiâ
mânii uniţi, fără ca se-i mai întrebe numai ca putere mare, care este in Germania va merge, în afacerile im o fundaţiune, care se pdrte nu
şi fără ca se le pese, decă vor lua teresată la susţinerea păcii, cel pu periului otoman, în deplină înţele mele seu.
parte ori nu la congres. ţin pe câtă vreme e vorba de lu gere cu Rusia şi cu Francia, cum
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS. trei fetiţe şi erau semne, că în In erna trecută, călătorind cu La întrebarea mea: „Cum o duc!?
scurt vor mai ave de botezat. trenul la Cluşiu, când ajunsei pe la Ea îm! răspunse cu lacremile ’n
Preotesa cea veduvă. Acâsta era, cum cŢc, acu-s 20, or! staţiunea căii ferate din Gherla, se ochi:
ddră 21 de anî, pe cât biată îm! urcă în cupeul, unde eram şi eu, o „Bine, domnule, o duc fdrte
Intr’un sătuţ de pe Câmpia mai pot aduce aminte. damă învăluită într’o bondă mare bine, mulţămesc lui Dumne4eu, der
Ardealului era înainte de asta cu La vre-o doi anî după aceea şi scumpă şi la intrare salută ro- am dus’o greu când am rămas de
vre-o două-4ecî de an! un popă cu cetesc în gazete necrologul popii mânesce. Im! venia cunoscută şi nu soţul meu, fiă iertat. Că se ve4!
numele Vasilică Prisnel. Am fost Vasilică Prisnel, pe care-1 plângea sciam de unde. Dâr dumniaei, din domnule dragă, mdrtea la nime nu
la el acasă. Era om sprinten şi cu preutâsa cu patru fetiţe, din car! fire sprintenă şi vorbăreţă, numai mai vine să-l afle gata, er la noi a
carte, că sunt pop! şi fără carte, cu cea mai mare de 8 ani, a doua de decât mă făcu se-mî aduc aminte, venit când nici nu gândiam. Vai,
tdte că au umblat în multe şcoli şi 6 anî, a treia de 4 an! şi cea mai căci începu : „E mai bine în casă, săraca de mine, me mir, că n’am
pot ceti în multe limb!. Dâr popa mică de un an şi jumătate. Am decât afară... Vai ce vânt rece m’a murit şi eu atuncî de necaz! Ge
Prisnel era popă cărturar de cei plâns ca un copil, când am cetit bătut în saniă mai trei dre! Aci o cugeţî, când tdtă lumea se bucură,
mari. necrologul, şi mai mult de-o lună se mă desmorţesc!“ când e natura mai frumdsă, chiar
0
Preutâsa lui era o femeiă sprin de (ŢI am tot căutat prin gazete Şi-şî desfăcu puţin bdnda şi pe la Rusale, remăseiu veduvă, fără
tenă şi frumuşică. Parochia le era ddră voiu afla desminţită mdrtea făcu cu corpul câte-va mişcări se se 4e nime, numai cu cele patru co
mică, poporul cu puţină dare de popii Vasilică Prisnel, cu tdte că desţepenâscă. Atuncî îm! veni în pile mici.
mână, der ei aveau totuşî cele tre- sciam de bună semă, că a murit, minte cine e şi începui: „Ddmna „Der Dumne4eu nu ne-a pără
buinciose. Am văcjut ]a ei strînsură că vorbisem şi cu preoţi, car! au preutâsă Prisnel ? Im! pare bine! 44 sit nici un minut. Am fost sub scu
frumdsă de bucate şi nutreţ. Ţineau fost la înmormântarea lui. „Oh, domnul Reteganul ? ... Mă tul lui. Mi-a întărit inima şi mi-am
două iepe frumdse cu mânzî, ţineau In urmă, încet cu încetul, îm! bucur! 44 d i s : Cu bocitul nu folosesc nimic,
două vacî pentru lapte şi câte-va eşi din minte popa Prisnel şi nu Şi de aci ţine-te la poveşti ci încă mult îmi stric. De voiu cădâ
oiţe. Semn, că erau amândoi har mai rar îm! aduceam aminte de el pănă’n Cluşiu. întrebări şi răspun la pat, ce va fi de copilele mele?
nic! şi că eclejia încă nu era din şi atunci tot-dâuna mă cuprindea o suri unul după altul, de gândiai, că Că n’aveam pe nime. Părinţii mei
cele mai slabe, deşi parochia le era jale pentru cei rămaşi fără ajutor numai noi suntem în cupeu. Nici că muriseră păuă eram încă fată. Un
mică. Copii aveau atunci trei, toţi în urma lui şi fără sprijin. ne interesa altă lume. frate, ce aveam şi mai am încă, e
