Page 106 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 166—1897

Principele Bulgariei şi regele Carol. Stambulov —Românii nu prea trăeso bine Aoâsfa este a se înţelege însă de-ooamdată alte târî, ceea oe înoă a contribuit şi va
cu Bulgarii, cari au pus la oale în Dobro- numai despre poliţia dela oraşe. Prin acest contribui la urcarea preţurilor bucatelor,
Cu prilegiul visitei Bulgariei la gea, o agitaţie iredentistă, susţinând oă ei proieot de lege înoă se va lua o parte fârte mai ales a grânelor, cari aprâpe pretutin-
Sinaia, „Tester Lloyd“, <^ia.rul guver­ nu pot renunţa la aoâstă ţărişâră ce s’a însemnată din autonomia oraşelor, căal func­ denea au fost anul acesta , fârte slabe. Cu­
nului unguresc, scrie un articol de dat României prin traotatul de Berlin. ţionarii poliţienesol nu vor raai fi aleşi, oi curuzul însă, Btât la noi cât şi în România,
fond, plin de laudă pentru regele Când a isbuonit răsboiul G-reoilor ou Tur- numiţi de-adreptul din partea guvernului. e frumos şi promiţător.
Carol şi România, pe cari îi dă ca oii, comitetele revoluţionare din Bulgaria Cu alte cuvinte: guvernul tinde să se faoă
pildă prinţului Ferdinand şi Bulga­ făceau mare sgomot, făoeau planuri, cum stăpân peste tâte, ca astfel mai uşor să-şi Gas de morte. Dela Doboli inferior
primim trista eoire, oă soţia d-lui parooh
riei. Iată pe scurt cuprinsul acestui să arunoe îu aer podul de peste Dunăre, potă căpătui uneltele sale de maghiarisare.
articol: şi oum să cuoeresoă Dobrogi^a. Ministrul de-aoolo Nicolae Puianu, in urma unei b61e
Nou preşedinte al „Kultnregylet“-u!ui oare a durat numai 5 cjile, a răposat acjl
Mai întâiQ „P. PloycP amintesoe de român de domenii, Stolojan, le-a dat o
faimele, după cari prinţul Ferdinand al leoţiă Bulgarilor îotr’un discurs ţinut aoum ardeleneso, în looul răposatului Bethlen diminâţă. Vrednica şi tinera preotâsă s'a
Gabor, după oum spune o fâiă uugurâscă, bucurat de simpatia tuturor, cari au ou-
Bulgariei ar fi umblat prin Europa sâ-şl două luni în Constanţa, împutându-le ne- probabil oă va fi ales oontele Bethlen An- nosout’o. Dumnecjeu s’o odihnâscă în pace
câştige oorona de rege. De aoeea, cjioe, a reounosoinţa faţă ou România, şi deolarând
ăras, fostul ministru de agricultură. şi să mângăe pe mult întristatul ei soţ!
luat ou şina pe şeful cabinetului său, Stoi- pe faţă, oă Regele Carol e gata de a apăra
lov, şi p6te a avut de gând ca la întor- provincia Dobrogea oâştigată cinstit în râs- Alegerea de vice-notar şi tutor orfanul Congres internaţional de advocaţi. In
cerea ea în Sofia să arate vecinului său boiu, ou sabia în mână. Foile bulgare, pentru cercul Sooreiului s’a săvîrşit în 24 1 August a. o. s’a desohis primul congres
în Buouresoî cu mândrie şi bucurie ce a chiar şi oele ofioiose, au făout nu puţină Iulie n. o. Despre resultatul alegerei ni-se internaţional de advocaţi, oonchiemat de
dobândit. Intr’aoeea se vede, oă prinţului gălăgiă din causa aoâsta. Numai după bă­ scrie: Românii s’au purtat bine la alegere. oătră reuniunea advooaţilor belgiaul. Scopul
bulgar nu i-a mers tote după dorinţă; taia ce-au oăpătat’o Grecii, şi-au venit în Candidatul loan llie, fost pănă acum vioe- aoestui oongres este de a întemeia o uniune
multe porţi unde a vrut să bată i-au ră­ fire politicii din Sofia. Dar raporturile din­ notar substitut a întrunit tote voturile ale­ a advocaţilor, care să fiă lăţită în totă lu­
mas înohise, şi aşa s’a întors cam desa- tre România şi Bulgaria au rămas tot aşa gătorilor din oele trei comune ale ceroului, mea şi oare să asigure scutul dreptului în
mâgit. de reol ea şi mai înainte. pe când contra-oandidatul său, Zoltan Samu, ţări străine, ou deosebire primitor la repre-
0
In Sinaia, continuă „P. Lloyd , prin­ In fine, cfi ® fbia din Pesta, oă prin­ n’a întrunit nioî un vot. D-l loan llie a sentarea feăraoilor. Din 22 ţări ale Europei
H
ţul Ferdinand va avea ocasiunea a vedea ţul Ferdinand pâte să înoeroe în Sinaia a dovedit, că pârtă la inimă interesele popo­ au sosit representanţl. Şedinţa s'a desohis
o corbnă regală a studia un rege modern, oonvinge pe bărbaţii de stat ai României rului, din oare caueă acesta l’a şi sprijinit. de cătră ministrul de justiţiă belgian. La
care ou o figură bărbătâscă din cresoet despre lealitatea şi iubirea de pace a Bul­ acest oongres Ungaria e representată, Aus­
până ’n tălpi, purtată de curaj personal şi garilor. Mai orede posibil, oă prinţul bul­ Târgurile dela Baia de Criş, cart pănă tria însă nu.
de un simţ de datorie plin de abnegare, gar, oa un ante-luptător slavo fii al oon- acum se ţineau în 2 Ianuarie, 8 Iulie, 20 Pentru esposiţia din Paris, ce se va
şi-a câştigat iubirea şi veneraţiunea supu­ federaţiunei balcanice, va căuta să oon- Novembre şi 7 Deoemvre, de aoi înainte ţiuâ la 1900, un consorţiu de Români din
şilor săi... vingă pe regele Carol despre aceea oât de se vor ţinâ în tot-dâuna în Merourea a România a făcut o oombinaţiune, ou aju­
...Regele Carol şi-a eluptatîn fruntea esoeleută e politioa esternă a Bulgariei. treia a lunei lui Martie, IuDie, Septemvre torul oăreia cei ce vor să mergă la Paris,
şi Deoemvre st. n.
u
poporului său, cu tâte vitregităţile timpu­ Cu tote astea însă „P. Lloyd abia bogat şi sărac, să potă visita esposiţia. Cei
lui, independenţa ţărei sale ; ca monarch orede că călătoria prinţului bulgar la Si­ Congresul de pace în Bruxella s’a în­ de clasa 1 vor trebui să depue lunar oâte
şi ca om, el a păşit peste tot pe oărarea naia va avea un resultat politic. Prinţul trunit. Precum am mai anunţat delegaţii 1 leu 50 bani, âr cei de olaaa 2 oâte 1 l e u ;
bărbatului credincios şi adevărat; el şi-a Ferdinand însă, pote să fiă pe deplin mul­ grupului parlamentar român vor propune aoâstă sumă creşte în progresie aritmetică,
luat corâna regală din botezul de foc îna­ ţumit ou visita sa, oăcl de sigur ’i-se va oa în anul viitor congresul interparlamen­ începând cu 1 August v. anul acesta; su­
intea Plevnei, oăol coronele arare-,ori şed vorbi sinoer în Sinaia, acolo el va întâlni tar de pace să se ţină la Buouresoî. „Pes- mele acumulate nu vor treoe în cea din
bine şi tare, dâoă au fost făurite numai în şi pe un monarch, care nu numai că are ter Lloyd“ află, oă delegaţii ungurescl nu urmă lună deoât la maximul de 43 lei pen­
antichambre-urî sâu buduare. Ceea-ce pote exteriorul unui rege oi şi este uu rege în se vor opune acestei propuneri. Mare ge- tru oei da clasa 1, şi 29 lei pentru oei de
un spirit luminat şi expert, ceea ce pote puterea însuşirilor exoelente ale spiritului nerositate! clasa 2. Iu schimb oontr'buenţii vor ave:
un om cu principii târî pe al oăruia ou- şi ale inimei sale, care este mândru a fi oălătoria (dus şi întors) ia Paris, întreţine­
Revărsări de ape. In săptămâna tre-
vent bărbătesc te poţî răzima, ceea ce pote Român, căruia ţâra are să-i mulţămâsoă o rea pe 4 4'1® ŞÎ intrarea la esposiţiă,
ece
oută, preoum soim, s’au întâmplat îu Aus­
modestia şi nobleţă inimei pe tronul re­ desvoltare progresivă de 30 de ani, şi că­ unde vor fi călăuziţi de persâne cunos-
tria revărsări de ape, cum de multă vreme
gal — t6te aoestea le va putâ studia prin­ ruia îl revine o distinsă şi bine meritată oătâre.
cipele Ferdinand în Sinaia şi Buouresoî, posiţiune, atât ca caracter cât şi ca talent nu s’au mai pomenit. Dunărea şi alte multe
şi apoi le va putea folosi pentru binele nu numai in România, ci şi între monarohii rîurl au eşit din alviă, an rupt poduri, au Axentic Severu râgă pe toţi amioii de
dărîmat oase, oomunioaţiunea pe căile fe­ principii, pe toţi Onorabilii protopopi şi
poporului său. Intr’o ţâră, în oare fabri­ Europei, posiţiune oare ar trebui să ser-
rate a fost împedeoată în forte mare parte, directori la institute de cultură şi bănol
canţii de regi şi patrioţii se delătură în vâscă de pildă vrednioâ de imitat principilor
sate întregi au fost nimicite şi s’au prăpă­ românesc!, oa venind peste 20 cţile la Me­
mod tot atât de barbar, oa şi fete săraoe din Balcani.
dit şi multe vieţi omenesol. In acelaşi timp diaş să aducă ou sine banii sâu brosurele,
câcjute (prin asasinat); într’o ţâră, unde
au bântuit şi în multe părţi ale Ungariei oe le-a trimis din „Răspunsul la Cartea
favoriţii se pot ridica fără sfială peste lege M
şi la mOralâ apeleză numai atuncî, când S b i e i L E P I L E I . furtune mari cu grindină şi ploi torenţiale, nâgră ca să nu fiă nevoit a mai plăti şi
cari au pricinuit pagube îngrozitor®. De retrimiterea lor la postă. — Cu totă stima:
e vorba ca alţii să se ţină de ea într’o ast­
— 26 Iulie. oâte-va Ţi® Dunărea a început să scadă
fel de ţâră, ar putea s’aducă cele mai bune Autorul „Răspunsului*.
Spitale şi poliţia de stat. Una dintre în Austria, dâr apele cele mari au sosit
fructe, contemplările ce le va face prinţul Doi Bulgari, Kazakoff şi Petroff, oari
foile semi-oficiale ungurescl vestesce, că în aoum în Ungaria. La Pojuu Dunărea cresce
Ferdinand toomai acuma în România. se dau drept c^iariştî bulgari, şi oari îtn-
ministeriul unguresc de interne s’au făurit mereu şi ameninţă oraşul cu nimioire. Câm­
Dâoă visita prinţului bulgar are o ârăşl două proieote de legi, oari se vor pul este acoperit cu apă şi totă partea oo- părţiau la Sinaia broşuri neouviinoiose, au
astfel de intenţiune, atunci scopul ei lău­ presanta dietei la tâmnă. Unul dintre aceste mitatului Pojun, ce se află în apropiarea fost opriţi de poliţie de a se apropia
dabil pote fi ajuns. Despre politică, fără proieote are de soop, oa oestiunea îugriji- Dunărei, a suferit mari pagube prin esun- de oastelul Peleş. Petroff a cerut oolone-
de aceea nu va putea fi vorbă între cei rei bolnavilor, adecă întreţinerea spitalelor, dărl. In părţile Strigoniului şi în tot par­ lului Marooff 250 lei cjioâud, că nu are ®u
2 monarehî, câcî pentru acâsta, prinţul a medicilor de oero eto., s’o i-a statul asu­ cursul Dunărei dela Pojun pănă la Buda­ oe se întoroe în Bulgaria. Poliţia a luat
Ferdinand n’ar putea răspunde nici înain­ pra sa. Prin asta, oum se vede, se va lua pesta, Dunărea a eşit din alvii, oausând măsurile cuvenite.
tea representantului Rusiei în Buouresoî, încă o părtioioă bună din autonomia comi­ pagube, ce nu se pot calcula. Din unele Cuauniă. D-l George E. Loga şi d-na
Fonton, nioî înaintea aceluia din Sofia, tatelor, căci medioii de bero nu vor mai fi comune ioouitorii toţi au fugit. Comuna Maria Popovid se vor oununa mâne, în 8
Bachmetieff. aleşi, oi vor fi numiţi de-adreptul din par­ Szogy de lâDgă Gyor a fost cu totul ni- August n., în biserioa S-tei Treimi de pe

u
„Pester Lloyd spune apoi oă de vre-o tea guvernului. Al doilea proieot de lege mioită, rămânând numai două case nedărî- Tooile (Braşov). — Dorim ferioire tinerei
2 ani — oam de pe vremea uciderei lui privesoa treoerea poliţiei în manile statului. mate. Mari esundărî au fost şi în Rusia şi păreohi!

departe şi îngreunat cu familiă nu- „înainte cu un an de mdrtea muta de-acolo, ei să-o răscumpere odată cu capul. Casa-i a mea —
mărosă şi-i preot văduv şi ei. Socrii bărbatului meu, se făcu de vân4are dela noi pe sema bisericii cu o miiă 4iceam eu, — şi din ea nu es pănă
încă erau sub glia verde, departe, o moşidră a unui nobil scăpătat. fi. Omenii făcură cincî-spre-cţece mii m’or scdte cu picidrele înainte, cum
colo sub munţi. Nisce cumnaţi, ce Omenii dela noi ar fi cumpărat’o şi 200 fi., er noi făcurăm 800 fi. şi au scos şi pe bărbatul meu.
aveam, bmenî simpli, în loc se vină bucuroşi de păşunat, că era mări- intabularăm casa aceea cu grădina „Atâta şi aveam, der norocul
se mă mângâie şi se mă ajutore, cică, de vre-o 200 de jugăre şi toţi pe noi. Atunci, domnule, ne-am cio- meu, că o aveam, că alt-cum ce
veniră la vre-o două săptămâni după la olaltă ar fi făcut ei ce-ar fi făcut golit de n’arn rămas mai cu nimic. amarul m’asî fi sciut face cu patru
înmormântarea soţului meu de ce- şi ar fi plătit’o, der tânjau pentru Am vândut iepele şi mânzii cu că­ copile mici? Unde m’aşî fi sciut
rură parte din cele rămase după el.“ grădina şi casa ce se ţineau de ruţă cu tot; am vendut oiţele şi ddce ?
„Scii, că era se plesnesc de moşia aceea. „Ce se facem noi cu vacile cu viţei cu tot şi numai cu o „Der veni greul traiului. In anul
necaz, nu alta, când vedeam atâta ele ? Că sunt nepotrivite pentru ţă- junincă ne-am lăsat, der eram ve­ de văduvie îmî dădură din parochiă
neruşinare şi prostiă. Se ceră ei ranî, casa e prea mare, cu prea seli, că aveam şi noi ceva, ce să ce mi-se cuvinea, der de aci încolo
parte după frate-s’o, când me ve­ multe odăi, e de zid şi susă, cu putem 4i° > că-i nostru. bateţi capul, muiere !
e
deam văduvă şi cu patru copile trepte multe; grădina e bună de „Ne şi mutarăm în casa ndstră „Din grădină adunam pdme,
mici! Las’ că nu li-am dat nimic,- bună şi-i mare, der cum se o îm- şi cea parochială o dădurăm do legume şi cucuruz cât îmî era des­
der de grbză me bolnăvii, încât nu părţim ?“ şcolă, er biserica ne da, drag Domne, tul peste tot anul. Der pe lângă
mult a lipsit pănă a căde la pat de „Aşa, din causa gradinei şi a 20 fi. pe an. In casa ndstră a mu­ acestea câte maitrebuesc? Vacă cu
necaz. casei tămândau dmenii vremea, nu rit soţul meu, der din acea casă lapte aveam, de avut şi o grijam
„Se ceruse soţul meu, fiă iertat, se puteau hotărî. Atunci me vorbii nime n’a avut drept să mă scdtă şi ca ochii din cap. Şi aveam şi vre-o
în câteva rânduri, să-l strămute în cu soţul meu aşa: Hai se ţinem noi după ce veni alt preot, că era a sută de gâsce. Norocdsa la gâsce
ceva parochiă mai bunişoră, der cei casa cu grădina şi cu ce mai e pe ndstră : a mea şi a copilelor mele. am fost de când sunt, şi sunt şi în
mai marî îl mângăiară cum sciu ei: grădină! — Şi întră şi soţul meu Nu-i vorbă, cercat’au şi cu buna şi 4iua de astă4î. Iernam câte 10 gâsce
„Ţi-a veni rândul, fiiule, vom griji în vorbă cu dmenii şi hotârîră, că cu răul dmenii, der mai tare urmă­ şi un gânsac. Primăvara pe tdte le
noi de tine_____ Şi tot acolo ne lă­ casa cu grădina boerescă se o ţinem torul bărbatului meu să mă facă să puneam la clocit şi aveam câte 150—
sară, că nici eu, nici soţul meu nu noi şi se punem pentru ele 800 fi., primesc miia de florenî şi să iau 200 de pui.
aveam pe nimeni la Consistor. der cu legătură, că de ne-or stră­ lumea ’n cap, der eu nu mă învoii „Peste vară purtam pe una din