Page 107 - 1897-07
P. 107
Nr. 166.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina b
14
Epileptic că^nt în cnţit. Măcelarul Ion „lui Bulgar, căruia ’i uree o prosperitate sentaţia teatrală, la oare a asistat, corpul alţii: —• di tu „Tatăl nostru , tu „Năseă-
Dumitru din hala Ghica (Bucurescî), sufe „crescândă în mijlocul pâcei. Beau în să diplomatio ou ddmnele, miniştri cu dom- tdre — ti| „Credeul etc., ci dânsul în-
44
44
rea de mai mult timp de epilepsie; de pe nătatea acestui popor prietin şi a principe nele, generalii şi număroşî invitaţi. trâbă : „Când ne rugăm lui DumneZeu cum
44
urma aoestei boli a avut de suferit o mul lui său . Castelul Peleş era întreg splendid i l u dicem? Răspuns: „Tatăl nostru . Pentru
u
ţime de neajunsuri, însă niol unul n’a fost A. S. R. principele Ferdinand a răs minat cu lumină eleotrioa şi făcea cel mai ce-1 numim „Tatăl nostru? — pentru-că
44
aşa grav oa aoela de erl. Erî, toomai când puns tot în franţuzesoe; după versiunea frumos efeot în verdâţa şi umbra munţilor. el e tatăl tuturor, el a făcut lumea şi pe
umbla ou ouţitul să taie nisoe oarne, a sim răspândită la Siuaia, toastul Suveranului S’a jucat piesa „0 furtună într’un pa noi, el ne iugrijesce şi ne susţine. — Şi
ţit că-1 apuoă o ameţâlă şi prevecjend, că Bulgariei se p6te resuma astfel: har cu apă , de căcră diletanţi. D-1 Dallorso numai după aceea a urmat recitarea rugă
u
o să aibă un atao nou, a vrut să se agaţe „Mă simt fericit, că mă găsesc în Cas a eseoutat câte-va bucăţi eseoutate pe vio ciunii.
de ceva, însă ataoul nu i-a dat vreme şi telul Peleş şi mulţumesc Majestăţei Sale loncel. Când a voit să se introducă în cre-
cum avea ouţitul în mână, l’a strîns oon- „de cuvintele măgulitdre şi de primirea efec- * deu a întrebat: „In cine suntem datori a
vulsiv şi a oăcjut într’ensul. Rana oe s’a „tuosă. Vineri, prinoipele Ferdinand a pără crede noi? — „Cred într’unul DumneZeu
44
44
făcut măcelarului e aşa de gravă, oă ne- „Poporul bulgar a fost tot-dăuna legat sit Sinaia la brele 10 dim., şi a pleoat o’un etc. După ce a recitat din „Oredeu păn’la
44
r
norooitul a trebuit t ansportat imediat la „de poporul român faţă de care e recunos- tren special, care a ajuns la Giurgiu la „văZutelor tuturor şi nevăZutelor — a pus
44
spitalul Brâncoveneso unde î-s’au dat t6te „ câtor. altă întrebare: în cine mai trebue să cre
orele 2 şi 15 p. ra.
îngrijirile. Rana este în partea dreptă a „Beau în sănătatea Majestăţilor Lor La Giurgiu trupele au făout onoru dem? — Şi într’unul Domn Is. Chr. etc.
corpului şi e proluudă. „Regele şi Regina şi a întregii familii Re- rile militare. Din a treia încheiătură a întrat apoi la
„gale precum şi pentru prosperitatea şi mări- istoria biblică despre St. fecidra Maria,
Bărbier între lei. Du bărbier din Sa- Prinoipele Ferdinand s’a îmbaroat pe
„ri*-ca României . u pruncia ei şi nascerea lui Is. Chr.ţetc. şi aşa
44
vona (Italia) a făcut cjilele trecute o prin- * vaporul bulgar „Simeon-VoWci şi a fost
sore de 20,000 lire, că va rade barba îm oondus pănă la Rusciuc de mai multe vase mai departe cu celelalte în mod natural şi
După prânZ s’a ţinut oerc în salinele
blânzitorului de animale Giauomeli în cuşca ale flotilei române şi de vase de pasageri. eu cuvintele elevilor. Numai aşa are înţe
palatului. Cercul s’a sfîrşit pe la orele 12
leilor, indrâaneţul bărbier a câştigat rămă les tractarea religiunii. Numai aşa purce-
şi jum. noptea.
şagul; a ras barba îmblânZitoruioi în 2 şi * > . Esamene !a sate. dând ne ajungem scopul a face din elevii
jum. minute. Publicul, cere privea cu grozâ Joi, Principele Ferdinand a visitat pe noştri creştini buni, adevăraţi, luminaţi
soena, a făout la urmă ovaţmnl furtunbse la 6rele 11, pe Â. S. R. principele Ferdi SURDUCUL MIC, Iulie 1897. şi 6menî de omeniă.
leventului bărbier. nand de România, în castelul Foişor. MM. Urmâză limba maternă. „Copii, abe
In 9 Iunie s’a ţinut esamenul la şcola cedarele şi legendarele afară! Unu, doi, trei !
LL. Regele şi Regina şi A. S. R. prin-
Concert. Musiea orăşenâsoă va con ndstră din Surducul mic sub conducerea — şi ca la comandă le scot afară pe bănci
certa mane, Duminecă în 8 August n., în oipesa Maria au însoţit pe A. S. R. prin- inspectorului districtual însoţit de comisa şi pănă când se esamina o clasă, pe cele
44
grădina otelului „Pomul verde . luoeputul oipele Ferdinand al Bulgariei în aoâstă rul de esamene. învăţător de mai mulţi lalte 2 clase le-a ocupat în taină cu ceti
visită.
ia 8 bre săra.
* ani în acâstă comună e d-1 George Pe- rea pieselor 31 şi 55. începătorii cetesc
troviciu. PresenţI la esamen 30 elevi îm din abecedarul de Petri. Ceteau binişor şi
Pe la orele 3 după amâZl, M. S. Re
Principele Bulgariei la Sinaia. gele şi A. S. R. principele Bulgariei, s’au părţiţi în trei clase. Probele caligrafice au intonau tare. Numai analisarea, adecă com
fost scrise pe libele şi fiă-care din elevi a punerea şi descompunerea proposiţiunilor
urcat într’un poştalion şi s’au dus în pre
MerourI săra, după sosirea principe scris piese deosebite în loc de una, pe în părţile constitutive — adecă în cuvinte,
umblare pană la Buşteni.
lui Bulgariei la Sinaia, a fost prânzul de care învăţătorul ar fi trebuit să o scrie pe a cuvintelor în silabe etc. şi viceversa —
Suita principelui Bulgariei şi demni
gală dat în ouârea Suveranului ospe. La tablă, ca să vadă ei că linia, ce merge n’a mers bine. Bine a mers cetitul şi cu
tarii Statului Român urmau îu alte trăsuri,
prânZ au luat parte A. S. R, Principele în sus, trebue trasă subţire, cea pe care o a 2-a şi a 3-a clasă. Pe cât de bine a mers
poştalionul Suveranului şi al înaltului său
Bulgariei, MM. LL. Regele şi Regina, A. tragem în jos are să fiă grosă etc. Am cetirea, pe atât de rău a mers din grama
6spe.
S. R. Principesa Mana, d-nii Stoiiov, prim observat, că un elev a scris şi cu u la tică. Am constatat, că cu gramatica d-1
Atât principele Ferdinand cât şi suita
ministru de răsboih bulgar, general Berea- urmă. Scrisorile au fost scrise rău, ba unul învăţător nu şl-a bătut prea mult capul.
principelui au rămas forte încântaţi de
deiil, colonel Marooff, maior Meteff, Miu- a scris chiar cu cerusa. Pe viitor rog pe Ceea ce a negles însă din gramatică, a
frumseţea poliţiilor.
cioviol, agentul bulgar din Bucuresoî, Ai. d-1 învăţător să fiă cu mai multă conside făcut din destul din comput, din care s’a
La Buşteni Suveranii s’au dus, înso
Ghioa-Bngadiru, general Ylâdesou, gene rare asupra obiectului acestuia. Protocol esaminat cu începătorii pănă la 10, cu
ţiţi de suite, la frumosa biserioă de pietră
ral Pilat, general Comăneanu, ooloneiii de clasifieaţiune, precum şi ocupaţiunl do anul al 2-lea pănă la 100 şi cu clasa a III
unde s’a oficiat un Te-Dcum.
Pnboiunu, Mânu, Presau, Georgesou, mi mestice d’asemenea n’au fost. La esamen au pănă la mii. Atât începătorii, cât şi cei
Dela biserică, Suveranul şi înaltul
niştrii, Angel Saiigny, eto., în total 38 participat o parte din membrii comitetului din clasa a 2-a şi a treia au dat răspun
Ospe, ou suitele Lor, au visitat şoola din
peraone. parochial în frunte cu parochul lor, d-1 suri bune şi nu numai unul, ci toţi.
Buşteni, oare e prea frumâsă şi înzestrată
Principele Bulgariei era în ou pul me Nic. Brendău. D-1 învăţător şl-a dat totă silinţa d’a
ou tote cele necesare pentru educaţia co
sei şi în faţa M. S. Reginei. Suverana Ro Esamenul se începe cu religiunea, din propune computul aşa, precum trebue. De
piilor.
mâniei avea la drâpta pe Principesa Maria care s’au întrebat rugăciunile: „Tatăl nos aici şi resultatul cel bun, ce l’a dovedit cu
Corul copiilor a intonat un imn şi
şi la stânga pe StoiJov. M. S. Regele era la 44 44 44
alte cântece, cari au uimit pe t6tă lumea tru , „Născătore , „Credeul etc., âr din is elevii în comput. După ce s’a dat esem-
drâpta principelui Bulgariei. Musioa regi
de modul perfeot ou oare au fost eseoutate. toria biblică despre feoiora Maria—nascerea, plul, se mai repeta odată şi după aceea
mentului 4 de roşiori a cântat în tot tim tăierea împrejur şi botezul Domnului Isus urma resolvarea mai întâiu în cap şi apoi
Direotorul şcblei, d-1 Mateescu, a ţi
pul mesei. Christos, precum şi despre patimile lui. în scris la tablă. Bine s’a resolvat şi făcut
* nut apoi un discurs în franţuzesce, asoui-
tat cu oea mai mare stenţiune. Constat cu bucurie, că religiunea s’a pro în cap şi în scris tema: o muere are 6
Aprope de sfîrşitul prândului, M. S. pus cât se pote de bine şi după totă re părechl de pui, şi pe t6tă părechia capătă
De aci, Suveranii, însoţiţi de suite
Regele Carol a închinat un toast care, — gula. Şi acesta s’a putut vedâ atât din în 46 cr. Cât va trebui să capete ea pe 6
s’au dus la şcola de tâmplărie unde admi
4me „Timpul — se pote resuina în ter- trebările învăţătorului, cât şi din răspun părechl? Acâstă temă a'ffosţ resolvată din
14
rară luorănle făcute de elevi şi de aoolo
minii următori: surile elevilor. A căutat cât numai se pote partea unui elev din clasa a Il-a. După ce
la fabrioa de hârtie.
„Sunt fericit a saluta în Castelul Pe- să facă din elevii săi copii şi mai târZiu a repeţit tema, dice: „Dâcă pe o păreche
Suveranii s’au îators apoi la Sinaia,
„leş pe al doilea principe al Bulgariei, care omeni cu frica lui DumneZeu. Deosebit de căpătă 46 cr. pe 2 părechl va căpăta de
unde s’au preumblat puţin prin oraş.
„face visită Curţei dm România pe timpul mulţi alţi învăţători, densul prin unele în 2X46, pe trei de 3X46... pe 6 va căpăta
*
„domniei Mele, şi sunt fericit a constata le trebări caută aşa Zicând să pregătescă pe de 6X46; de 6X40 în cap fac 240; de 6X6
întors la Castelul Peleş, Suveranul
găturile de pnetinie şi istorice, cari unesc elev, la ce are să răspundă, — şi rugăciu fac 36. - 240+36=276 — de cr. Câţi
Bulgariei a primit o delegaţiuue din par
„cele două popore vecine, legături întărite nile pe cari elevul e dator a-le învăţa florini? 2 fi. 76 cr. Tot aşa de bine s’a
tea coloniei bulgare din Capitală.
„încă prin recentele evenimente petrecute în d’arostul spre a se folosi de ele în viâţa sa resolvat şi tema: „Tatăl tău are 568 de
„Balcani. * a căutat a-le esplica conform gradului de pruni de sădit pe 12 rânduri; cât se vin
„Am încredere în înţelepciunea poporu- După prânZul intim, a urmat repre- desvoltare al lui. Densul n’a făcut ca mulţi într’un rând?
copile tot la ele pe cele ogbră şi făcui preotâsă la noi în sat. Gine Peatra grăittfre. pine mândre ’noântătore.
mai pe lângă lacuri, er tomna le rele meu e feciorul bocotanului dela Tote ’n aur şi mâtasă
vindeam: t6tă gâsea cu 1 fi. şi mai noi. El cu tată-s’o s’au vorbit, că Colo, colo ’n depărtare, Chiar ca scumpa lor crăiasă,
bine. Atunci cumpăram grâu se am casa cu grădina se le rămână lor Pe cel munte ’nalt şi mare, Strălucind ca de minune,
pe tot anul, cumpăram tot ce tre şi să întărcă la fiă-care din fetele Se zăresce-o arătare. Căci, de-i drept ce lumea spune,
e
buia pentru casă un an de 4^ > ca mele, după mărtea mea, câte 500 fi. E o stâncă îndesată De trei ori în răsărit
sciam, că eu numai odată în an am „Ginerele acesta şede cu mine. Pân’ la ceruri ridicată, Sorele ’n loc s’a oprit
bani, când vend gâsce. Ba, după Pe fata cea mai mică o mărit acum, Pălită de mândrul sore, După ele de-a privit!
ce-mî crescură copilele, ţineam şi o fac domnă mare, o mărit după Cu numele „ Grâitore . Sus în munţi ele pe jos,
44
câte doue-cjecî de gâsce mari peste un subjude la judecătoria din Cluşiu. Acolo, precum se spune, Sub un baldachin frumos,
iernă, 6r primăvara aveam câte 300 Am şi purtat’o la şcălă, de — se Mai de mult, în vremi mai bune, Ce era tras în mătasă,
de pui, şi mai mulţi de altă-dată. fi fost fecior — acum ar intra în Se ’ntindea un lac plăcut, Conduceau dina crăiasă
Adunam pene se fac fetelor perinl teologiă. Acum merg la Cluşiu în Cristalin, drag şi tăcut, Sus din deal în jos spre vale,
pe când s’or mărita; pe fiă-eare fată afacerile ospeţului, dăr de sciam că aşa Cu trei margini smălţuite Frintre flori ce’n a lor cale
o purtam câte 2 ani la şcblă la oraş vent proclet m’a apuca pe cale stăm Şi frumos împodobite Respirau frumos parfum
u
tot din venitul gâscelor şi casa mea pănă mâne-poimâne . Mult m’am mi Cu petrice frumuşele, Cât ţinea al pinei drum,
era sătulă şi îmbrăcată. rat de cele ce mi-a spus domniaei, der Diamante ’n şirurele ilr din tufele plăcute
„Ba a venit vremea, de fetiţa după ce îşi gătă povestea, numai atâta Şi cu fund tras în granit Paserile pe ’ntrecute
cea mai mare fu de măritat. O fă putui cţice: „Multe sunt căile, pe care Arginţit şi aurit. înaintea lor sburau
cui preotesă şi din banii de pe gâsce ajută DumneZeu pe om, numai să le ur Din acest loc când şi când Şi de tot frumos cântau.
o încjestrai cu două vaci şi cu car mele cu credinţă şi răbdare Precum s’aude Zicând: Şi cum nu, când ca şl-o flore
şi cu plug. Pe a doua fată o făcui Atunci trenul se opri şi noi ne In căruţă de mărgele, Era ea de ’ncântătore,
notărăşiţâ. Ei încă-i cumpăraiu pe despărţirăm. — De câte-orî îmi aduc Trasă de opt rândunele, In trup drâptâ ca lumina
banii de pe gâsce vacă cu viţel, şi aminte de acea vrednică preotesă, Eşia pina Zi i° Mai sylphidă ca albina,
r
ne
unele-altele, ce trebuesc la o fată tot-dăuna : „Ce muere harnică! In ţinutul munţilor, Er din umblet mai uşoră
44
când se mărită. Pe a treia fată o Ion Pop Reteganul. Intre coruri de feciore Decât paserea când sboră.
