Page 108 - 1897-07

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3 66—1897

După comput s’a esaruinat din geo­ altora; se pote ore, oa pe femeile ndstre permită sil se joce şi doud „ciardaş^-urî! — Unde-s acareturile societăţii ? Cine
grafia despre strade, despre comună şi să le geneze a purta oostumul naţional al Noi întrebăm pe învăţătorul, oare ni-a le-a întrebuinţat prin aşa de mulţi ani?
cerc — cu cei din clasa a 2-a, er cu cei nostru? trimis aoâstă întrebare, deoă a văcjut, ori Cine le-a stricat? Cine le-a învechit? 6re
din clasa a III despre comitatul Caraş- înainte ou 3—4 ani la balurile ro­ a anejit vre-odată, oa la o petreoere angu- e bine, ca să se facă batjocură cu muncă
Severin şi despre Ungaria peste tot. Răs­ mâne din Betlean străluoea sala de cos­ râsoă să se fi pus oând-va în ordinea de străină ?
punsurile şi aici au fost bune. Dela geo­ tume; aoum însă abia am văcjut în cos­ dans şi vre-un joo româueso? Şi pentru ce De ce să n’avem noi filiale? De ce
grafia s’a trecut apoi la istoriă, din care tum pe urmatdrele ddmne şi domnişdre, 6re Românii să fiă atât de slugarnici, oa să n’avem biblioteci şi coruri bogate de
s’au esaminat cei din clasa a IlI-a despre ale oăror nume le înşir aci ou ondre. petrecerile lor naţionale să şi-le împestri­ cântăreţi ?
principatele române, cari s’au format după Anume: D-na Flora Hurduoaciu din Co- ţeze ou joourl străine de dragul unor 6s- Societatea nostră a rămas cel puţin
căderea imperiului Avarilor şi cari au fost şioona, D-ş6rele : Eugenia Goron din Cus- peţl şoviniştl? — Pentru oa să nu se pdrte 10 ani îndărăt cu activitatea ei. Bine-i
constituite sub principi la venirea Unguri­ ri6ra, Valeria Greou, din Ruşu de sus, Lu- „în mod provocator“ faţă ou străinii! aşa? Cerem, să se publice socotelile ba­
lor. Răspuns bun. oreţia Matei şi Ludovioa Morariu din Chi- Au<jl aoolo! A nu juoa „oiardaş“ în- nilor prin gazete, ca să vadă lumea, că în
După ce s’a mai esaminat şi din is­ rilesol, Ludovioa şi Maria Bezeriţa din Ar- sămnă a te purta în mod provocator faţă fruntea societăţii sunt dmenî cinstiţi şi că
toria naturală despre unele animale, şi paşteu şi Valeria Grama din Siridra. Fiă-le cu nisoe dspeţl! Dâr a învita pe Români nu se face mătrăşelă ou nici o liţcae.
după ce s’au declamat mai multe poesiore, spre laudă! Le rog însă, oa în viitor să la o petreoere romândscâ şi a-i pune după Fior Carp.
s’a trecut la cântare. S’a cântat o cântare nu pregete de loo înoeputul petreoerei a aceea să joce „ciard*ş“-url, nu însămnă
biserieâscă şi una naţională. Apoi prin cu­ se presenta în costum. 6re a te purta „în mod provocător“ faţă
C o n v o c ă r î .
vinte adevărat părintescl adresate elevilor Venitul materiei încă a fost fdrte de ei ?
şi învăţătorului din partea P. 0. Dn. pro- mulţămitor. Au intrat 127 fi. 88 cr., din Deoă d-nii arangiatorl ai petreoerei Pe 10 August st. n.: sunt convocate:
topresbiter tractual, se încheie esamenul. oarl substrâgendu-se spesele arangiărei, au din Alton nu s’au simţit îu stare de a Adunarea gen. a desp. al XXVI al Asoc.
Cum vedem, resultatul esamenului a fost rămas venit curat 80 fl., oare se va folosi arangia o petrecere fără de „oiardaş -urI, trans. în Reghinul săsesc, şi Adunarea ge­
M
mulţămitor. Aceea ce a întrelăsat a face spre scopul biserioei şi şodlei. atunol nu trebuiau să dea petreoerei lor nerală a „Despărţământului Vin Deva“ al
anul acesta, să sperăm, că va face anul SuprasolvirI au inours dela d-nii: Dr. numirea de „petreoere românesoă , oi să-i Asoc. trans. în Dobra.
w
m
viitor. Rog însă pe d-1 învăţător să mai Emil F. Negruţiu medio în Blaşiu 5 fl. fi cjis »i bine petreoere patriotică interna­ Pe 22 August n.: — Adunarea gen.
lase din iuţâlă şi să se înarmeze cu armele Dămlă Moldovan, Betlean 1 fl. Nicolae ţională. Atunol publicul român ar fi sciut a despărţ. XIII (Abrud) al Asoc. trans. în
răbdării; să se lase de unele espresiunî Tincu preot îu Ghirolt 1 fl. Simeon Mol­ din capul locului, la ce fel de petreoere Câmpeni.
vătămătore la adresa elevilor şi atunci va dovan, înv. pensionat în Betlean 50 cr. este invitat şi de sigur, că n’ar fi dat d-lor
Pe de 27 şi 28 August st. n.
deveni un harnic învăţător, spre binele lui Iuliu Moldovan, notar 60 or. Dumitru Mau, arangiatorl ooasiunea de a-1 vătăma prin
este convocată adunarea generală a „Aso-
8
fiă (fi - X. notar în Zagra 60 cr. Mihail Banoiu preot o asemenea „purtare provocătore“ faţă
ciaţiunii transilvane pentru literatura rom.
în S.-Feliac 40 or. Gavril Marţian preot de el. şi cultura poporului romăn în Mediaş.
u
Ganci 40 cr. Nio. Işan în Betlean 40 cr. Acestea le 4'cem şi la adresa aranja­
Petrecerea din Betlean. La tote aceste adunări Românii sunt
Bârânyos N. 40 cr. Gyârfâs Al. preot ref. torilor petreoerei românesc! dela Mureş- invitaţi a lua parte în număr cât de mare.
Betlean, (S.-Dobâoa) 6 Aug. 1897. în Betlean 60 or. Mike L. 50 cr. Gâl J. Bogata, unde, precum am vă(jut pubiioân-
50 cr. G. Isaiu în C. Cristnr 20 or. loan du-se, încă s’au jucat „ciardaş“-url.
Petrecerea, ce s’a ţinut în Betlean de
Deac preot în Ilişua 1 fl. I. Goron, proto­ A P S L
astă-dată în 25 Iulie n. o. în loc de 11
pop 10 cr.
Iulie n. o. a avut un suooes mulţămitor în cătrâ preoţii şi învăţătorii români din
t6te privinţele. Au luat parte număroşl D-1 Ştefan T. Munteanu farmacist în Dim Bucovina. jurul Mediaşului.
ospeţl din depărtări mari, ca d i n : Blaşiu, DărăbanI (România) şi D-nii: Misihanescu Districtul Bâdăuţ, Iulie 1897.
Cojoona, Rebrişora, Zagra, Romuli ş. a. căpitan, Epureanu medio de plasă, Gheor- btimate Domnule şi Frate! Fruntaşii
Societatea cantorilor gr. or. din Bu­ români, pionerii culturei şi literaturei po­
Mulţi din apropiere însă au lipsit, pdte ghiu medio veterinar ş. a. au binevoit a
împedeoaţl fiind de împrejurări. Sunt sigur, ne trimite împreună suma de 11 fl. 88 or. covina e ca o flore pălită de trăsnet. Noi porului român, cari astădî conduc destinele
eâ aoelor, cari au lipsit, după oe vor aucji în bani de ai noştri. Aodstă sumă am pri- cantorii gr. or. seim, cine a lovit aşa de Asociaţiunii Transilvane. însufleţiţi cu tărie
cât a fost de animată petrecerea le va părâ mit’o pe oale telegrafioă dela D-1 farma- grozav în esistenţa ei: e însuşi d-1 Alexan­ de o inimă nobilă, ca lumina Asociaţiunei
rău, că n’au participat şi in viitor se vor oist Munteanu. dru Julinschi. El a fost pentru densa aceea să se reverse peste fiii neamului nostru în
ce-i ţapul pentru varza şi pepenii din gră­ t6te unghiurile patriei: în adunarea gene­
pregăti de ou bună vreme pentru terminul Tuturor contribuitorilor şi în special
dină. Şi de ce ? Etă de ce: unde s’a mai rală a Asociaţiunii din anul trecut ţinută
de 11 Iulie, oâud de obioeiu se arangâză Domnilor de peste CarpaţI le e3primăm şi
pomenit vr’odată, ca o societate, precum e la Lugoşiu au primit cu dragoste invitarea
petrecerea din Betlean. pe oalea aoăsta mulţămitele ndstre cele mai
şi ceea a nostră, sd nu ţină adunări gene­ nostră, ca în anul curent Asociaţiunea
Un luoru ou durere trebne să oonstat: cordiale, pentru sprijinul dat şi interesul, rale timp de 6 ani de dţile.! Statutele spun, transilvană să-şi ţină adunarea sa generală
că adecă din frumosa ounună de dâmne şi oe-1 arată faţă de noi şi de causa ndstră că adunarea generală să se ţină odată pe la noi în Mediaş în filele 27 şi 28 August
domnişore, forte puţine au representat pe sântă.
I . . . D . . . . . an, er cerând necesitatea, şi de mai multe- st. n. la Sf. Mărie-mare.
Românca adevărată, forte puţine au fost
orî şi că : comitetul să se alegă pe un an, Acum e timpul binevenit, ca nu nu­
în costum naţional, încă şi aoelea numai
er şedinţele lui să fiă lunare, ori şi mai mai învitatorii, der în general toţi Românii
după pausă!
Numai două „ciardaş“-uri! Un adese-orl, după trebuinţă. S’a făcut acesta ? din Mediaş şi jur, inteligenţă şi popor, să
Nu ştiu cum să-mi esplic acâstă ciu­ învăţător din protopopiatul Coşioonei ne scrie, Nu, nicidecum, cel puţin noi nu seim nimic dăm dovedi, că ne seim face vrednici de
dată apariţiune. Am aucjit tineri de-ai noştri oă la petrecerea din Aiton, ce a fost aran- despre acâsta. încrederea, ce fruntaşii naţiunei nostre au
u
cjioend, oă „costumul a eşit din modă . Am giată din partea Reuniunei învăţătorilor Oe lucră deci societatea? Oe veni­ aşedat în noi.
rîs de-o afirmaţiune ca acâsta. Costumul români gr. oat. din traotul Coşioonei în turi are ea? Ce spese? Oine le face şi pe Să dovedim, că cu abnegaţiune şi
n’a eşit din modă, precum es sdrenţele de 27 Iunie n., s’au jucat numai două „ciar- ce se fac e l e ? Unde-s banii ei? Noi seim, dragoste, cu bunăvoinţă şi jertfe voim şi
oartone, costumul, d6ră e o haină origi­ daş“-url. Ar dori deci acel învăţător să facă că consistorul a dat societăţii de mai multe vom şi putâ şi sci primi Asociaţiunea la
nală românesoă. Când s’a îmbrăcat prima lumea să orâdă, oă arangiatorii aoelei pe- ori subvenţii de câte 100 fl. pe an şi că noi în Mediaş, în acest loo pănă acum cam
dată oostumul de matronele române, cred treoerl au fost la înălţimea ohiămărei lor ea ar trebui, după părerea ndstră, să aibă uitat şi nebăgat în sâmă, şi aducând o
că nu mai esiBtă aoea risipă de bani pe şi oă n’au meritat oritioa, oe li-s’a făcut în vr’o 600 fl. în cassa ei. Unde-s florenii? mică jerftă pe sântul ei altar, vom adauge
capul omului, oe se numesce modă. Acj! nr. 142 al foiei ndstre, deoreoe, 4’c® „în* Oine i-a mătrăşit, D-le Iulinschi?! Nu sci, şi noi o petricică la măreţa clădire a Aso­
când t6te naţiunile îşi preţueso costumul văţătorii nu s’au putut purta atât de pro­ că poţi fi tras la răspundere din partea con- ciaţiunii, menită de vrednicii ei întemeie­
lor naţional şi se mândresc cu el ori unde vocator faţă de inteligenţa maghiară, care sistorului pentru călcarea în piciore a sta­ tori pentru promovarea culturei şi litera­
în public, ba stau sâ-l impună cu sila şi a sprijinit soopul reuniunei, înoât sd nu tutelor? turei fiilor neamului nostru.

Avea păr ca din poveste, Ca cea din urmă emblemă, Şi-apoi şi ea’n duioşie Ea lângă el se ivi.
Ca şi care nu mai este, Fu din flori prea preţuite Scăpa lacreml arginţie Păstorul de loc ce-o vede
Auriu, mai lung, mai des De ângerl din ceriu răpite. Pe sub genele-i smerite, Sare de pe ârba verde,
Decât grâul cel pe şes. — Cu conductul ei voios Din frumosele-i orbite, Şi chiar ca la o regină
Cu vii ochi de viorele îşi urma drumul frumos, Făr’ de-a sci că de ce ore înaintea ei se ’nchină;
Mai frumoşi ca orl-ce stele, Din cjoU d’albe pănă ’n seră Plânge, când nimic n’o dore; Ea-i dise: „spunem!, fărt&te,
Cu obraz furat din flori Când mergeau înapoi ieră, Căci ea păn’ aci ’nviâţă Cin eşti ? Oe-ţl faci păcate! —
Dela crini dela bujori, La căruţa ce rămase Nu mai sciu de tristâţă, De îmi turburi buna pace.
C’o guriţă mică, dulce Lângă lac unde-o lăsase. Căci atunci întâia-dată Au nu scii, că ce nu-ţl place,
Ce de ţi-ar zimbi te-ar duce In căruţă se suiau Să văcju şi ea că-i fată, Ţie, altuia nu-i face ? !
Prin locuri ne mai umblate Şi âr în lac coborîau... Cu inimioră curată, N’ai gândit tu, vai te tine,
Numai s’ai de-al ei rîs parte, Ce-i părea că-i sdruncinată Că de-acolo — ân vecjî bine. —
n.
îmbrăcată de minune, De-o durere mult cumplită, Din Onceasa cea spurcată
Cu haină ce nu se pune Intr’o d’albă dimineţă, Şi-şi părea nefericită, O demonă necurată
Niol pe fete împărătesei, Pe o colină, cu tristâţă Trăind singură ’ntr’o lume Pândesce cu di cu nopte,
Nici pe dine din poveşti; Cântă ’n fluer un păstor, Făr’ ajutor fără nume, Făurind planuri de mârte
Albă, d’albă, arginţie, O doină tristă de dor. Neputându-şl da nici semă, Pentru toţi pe câţi i-ar sci
Cu mici stele aurie, Eră pina cjinelor, Oine-i ea, cine-i fu mamă; Că cutâză-a-se iubi?..
Şi cu soldl ca cei de pesce Auclind cântul d’amor, OăcI ea păn’aci trăi Păstorul cu umilinţă
Ce vederea ţi-o răpesce. De nimeni neobservată Făr’ de simţ, făr’ de-a iubi Asculta a ei căinţă
C’un văl lung, alb, de mătasă La colină se arată, Ne sciind că pe pământ Şi apoi cu glas pătruns
Ce-1 ţineau în mâni c}inî şâsă, Şi privesce ’n reverie, Şi feţi frumoşi încă sunt Ii dete acest răspuns:
Ca se n’ajungă pe jos, Pătrunsă de bucurie, Er în urmă ’ncetinel „Cine sunt? Ce vreau aici?!
Căci era de tot frumos, Cel păstor frumos şi blând Se sui pe eolnicel, Vrei să scii, pină ferice?!
Brodat cu ra4e de sore, Cum din fluer suspinând, Şi c’o rară isteţime, Sunt păstor, băet orfan
Spălat în miros de flore. Deplângea un vis plăcut, Neobservată de nime Acjl e al şeptelea an
Er frumosa-i diademă Ce în nopte l’a avut, Când el doina şi-o sfârşi De când cu-aceste oiţe