Page 109 - 1897-07
P. 109
Nr. 166—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6
De aceea, iubite Domnule şi Frate, Istoria Ungariei şi elem. din ist. ge şi tipărit pe hârtiă de lux. Preţul 1 fl Iar prin diferite întrebări asupra obiectu
ne adresăm cătră Domnia-Ta şi din inimă nerală pentru şcolele popor, de Dr. Nicolau (trimis francat.) lui ori lucrărei, se înlătură defectul ce-1 au
te rugăm ca: Pop. Preţul 20 cr. Cnrs complet de corespondenţa co unii şcolari de a căuta să ajungă repede
1. Să stăruescl cu însufleţire în cer Aritmetica pentru şcâlele poporale mercială. de /. C. Panţu, prof. în Braşov. la un resultat, care p6te să producă în
cul D-Tale de activitate, ca să câştigi cât de F. E. Lurtz, partea I 20 cr., a Il-a 35, E o carte de mare folos pentru toţi câţi cele mai multe caşuri efect asupra celor
de mulţi membri ordinari cu câte 5 fl. v. a. a IlI-a 50 şi a IV-a 90 cr. au legături comerciale. In ea se arată prin cari ascultă, dâr nu şi asupra celor cari
reguli şi esemple, cum sunt a se face
eventual ajutători cu câte 1 fl., seu, dâcă pun întrebări. Negreşit, că nu se pote
Istoria Ungariei în legătură cu is tot felul de scrisori, de care are lipsă un
vom fi aşa de fericiţi, şi membri fundatori neguţător, un funcţionar de bancă etc. Un ajunge scopul dorit cu fiă-care şcolar sin
toria universală, pentru şcdlele poporale
ori pe viaţă pentru scumpa nâstră Aso- esemplar: 1 fl. 60 cr. (pentru România 4 guratic, ca adecă să pătrundă fiă-care, tot-
de Silvestru Moldovan profesor. Preţul
ciaţiune. lei). dâuna, obiectul bine şi clar; der tot-dâuna
20 cr.
2. Dela cei ce se vor înscrie ca mem Tote aceste cărţi se pot procura prin trebue să se câră profesorului a mânui ou
Dicţionar rom.-german de Theochar
bri de una din categoriile arătate sub administraţia „ Gazetei Transilvaniei , de-a siguranţă metoda de a înlătura cât mai
11
Alexi. Preţul 1 fl. 80 cr. şi german-român
punctul prim, să îneassezî taxele şi să-i dreptui şi fără nici o întâreţiare. La co mult defectul superficialităţii.
de acelaşi autor, preţul 1 fl. 50 (cr. 15 or.
consemnezi în o listă, pe carea cu ocasiu- mande mai mari se dă rabat. La preţul înainte de tote şcolarul superficial
porto).
nea şedinţei prime a Asociaţiunii, vei bine fiâ-cârei cărţi este a se alătura şi 5 cr. trebue ţinut atent în timpul cursului, pen
voi a-o preda, dimpreună ou taxele, cassa- Carte de cetire pentru scdlele pri porto. tru ca să-şi întărescă cunoseinţele superfi
mare române de Georgiu Zaharia, învă
xului nostru domnului Alexandru Suciu, în * ciale. Pedagogul conscienţios nu trebue să
ţător. Partea I pentru anul al 3-lea de
văţător în Mediaş ; ca aşa dela toţi „Biografia lui Avram Iancu“, o pre- se turbure de imputarea ce i-s’ar face, că
din Mediaş şi jur să se potă com şcolă, costă 24 cr. Partea a II pentru anul ţiâsă carte scrisă de d-1 Iosif Sterca $u- prea migălesce lucrările, că prea se lâgă
pune o listă generală, ca cu acea ocasiune al 4-lea de şcdlă. Preţul 28 or. luţiu de Cărpeniş, conţinând şi trei portrete, de t6te mărunţişurile, ori că e prea aspru ;
pe toţi membrii din Mediaş şi jur dim Aritmetica, eserciţii practice cu nu- între oarl Iancu călare în fruntea Moţilor. din contră îndeplinesce o binefacere ne
Cartea se află de vânejare la Comitetul Aso
preună cu obolul mărinimos, să-i putem merii dela 1 — 100 după sistemul decadic ciaţiunei transilvane în Sibiiu şi oostă 50 preţuită, făcând pe şcolar să fiă în t6te
presenta de-odată adunării generale, şi prin pentru începătorii din anul I şi II de şcolă cr., (trimis prin postă 55 cr.) Pentru Ro actele sale punctual, corect, sigur şi om de
acâsta să dovedim, că deşi suntem puţini, de Dom. Dogariu şi I6n Dariu, învăţători. mânia 2 lei. Tâte esemplarele tipărite au încredere.
putem şi noi contribui la tesaurul nobil, Partea I 30 cr. — Partea a II : Eserciţii fost dăruite de d-1 autor Asociaţiunei tran Ou defectul superficialităţii nici un om
silvane, pentru crearea unui fond, oare va
care e menit să dea avânt şi să promoveze practice cu numerii dela 1—1000 după nu p6te produce ceva deosebit, lumea nu
purta numele „Avram Iancu“.
intenţiunea nobilă a culturei şi literaturei sist. decadic. Preţul 20 cr. — Partea a IlI-a sufere de lipsa ăstui-fel de âmenl, cari ju
poporului român. dela 1 pănă la numerii 10,000,000 costă decă tote cu uşurinţă şi sunt nestatornici
Să dovedim, că aici în centrul Tran 30 cr. ULTIME SOIRI. în judecăţile lor. Numai omul nesuperficial
silvaniei încă are naţiunea nostră fii, cari Aritmetica. Eserciţii practice cu frân judecă lucrurile înţelepţesce pentru-că nu
deşi împresuraţi de multe vitregităţl ale gerile decimale şi vulgare. Rapdrtele şi Strigonill, 6 August (sera). Dună judecă unilateral, ci cuprinde cu jundeoata
sorţii, doresc şi voesc a sprijini causa proporţiunile. Regula de trei simplă şi rea a rupt digurile şi a resbit cu mare sa drâptă şi liniştită tote însuşirile şi ma-
sântă a Asociaţiunei. compusă. Calculul procentelor, rabatelor şi putere în oraş. Miliţia şi-a încordat nifestaţiunile singuratice ale lucrurilor.
De aceea te rugăm, stimate şi iubite al intereselor. Regula societăţii simplă şi t6te puterile, d6r a ostenit aşa de Profesorul, care îndrumâză pe şcolari a
frate, ca nu numai să îndemni şi să însu compusă. Calculul alegaţiunii, al suprafe mult, încât n’a mai putut continua pătrunde totul temeinic şi omnilateral, îi
fleţesc! pe cei din giurul D-Tale a se face ţelor şi al volumelor cubice. Pentru anii lucrarea. 0 catastrofă se aşteptă. Pa face cu minte şi tocmai acâsta e însuşirea
membri; dâr să stărui tot-odată, ca pe din urmă ai scolei primare de Ion Dariu, nica e mare. caracteristică a omului cult, precum super
<jiua de 27 August st. n. să participe aici învăţător. Preţul 45 cr. ficialitatea e însuşirea caracteristică a omu
Raab, 6 August. Oraşul e ame
în Mediaş cât mai mult popor, bărbaţi, Geografia pentru scălele poporale ninţat. Multe sate din jur sunt deja lui incult sâu cu spoială de cultură.
femei, juni şi june, îmbrăcaţi în vestminte rom. de Făgărăşan şi S. Moldovan prof. sub apă.
de sărbătore; cari să fiâ presenţl atât la Preţul legat 30 cr. î n c h i p u i t u l .
adunarea generală, cât mai vârtos în aceeaşi Rusciuc, 6 August. Pe timpul Şcolarul închipuit crede, că scie lu
Economia câmpnlni şi grădinăritul
•di la orele 10 a. m. la primirea comitetu când a sosit prinţul Bulgariei, a es- cruri, pe cari în adevăr nu le scie. îndată
pentru şcolele poporale de George Moianu,
lui central al Asociaţiunii la gara Media plodat în suburbiu un turn de praf; ce i-ai dovedit nesciinţa, îşi exprimă păre
învăţător. Preţul 25 cr.
şului . 150 persbne au fost omorîte şi vre*o rea, că trebue să-l întrebi altfel, că a sciut
Nici-odată nu am apelat cu atâta Manual de agricultura raţională (Agro- 200 rănite.
cu tote acestea, şi-i şoptesoe une-orf cole
căldură la bunăvoinţa D-Tale, ca acum, logia) de Dr. G. Maior. Cea mai bună şi
gului său de-alăturî, ca să apară, că scie
sperăm şi suntem convinşi, că în aştep mai bogată carte eoonomioă apărată la noi E D B C A Ţ I U N E . ceva. Unui astfel de şcolar trebue să-i do
tarea nâstră nu ne vom înşela. pănă acum. 524 pag. format mare cu 217 vedesc! la fiă-cai-e ocasiune, că nu scie
M e d i a ş , 17 (29) Iulie 1897. fig. Preţul 2 fl. 50 or. (Trimis prin postă nimic şi că se face ridicol, tocmai când
reoomandat 2 fl. 75 or.)
Ioan Mol do van, Romul Mircea, Defectele şcolarilor şi coregerea lor. pretinde că scie ceva. închipuirea e un de
protopop greco-catolic. protopresbiter gr.-or. * Iu Yîltore, novele şi impresii, de cu II. fect, care greu se p6te stîrpi şi care e
noscutul scriitor A Vlahuţă. Preţul 65 cr. forte lăţit. Omul neînchipuit se cunâscepe
(trimis francat.) S u p e r f i c i a l i t a t e a .
L i t e r a S u p ă . sine, şi cunâscerea de sine e începutul în
Dicţionar universal al limbei române Omul tînăr, în genere, este înclinat, ţelepciunii. Profesorul să-şî dea silinţa a
TJrmătorale oărţl nouă se pot proouta
de L. Şineanu, Preţul 3 fl. 75 cr. (Trimis în mod natural, a-şl termina lucrarea, ce aduce |pe şcolar la cunâscerea de sine.
prin Administraţia foiei nostre :
1
recomandat prin postă 4 fl.) o are de făcut, cât se pote de iute. Şco- • Când profesorul a isbutit în acâstă încer
Carte de cetire pentru anii din urmă larul dotat de natură cu pătrundere repede care, a pus pe şcolar pe drum d’a se educa
Eserciţiile gimnastice în şcâlele ele
ai şcolelor poporale şi de repetiţiune de apare ca unul, care învaţă tote bine şi te singur.
mentare române de Iosif Aron. Preţul 15 cr.
Dom. Dogariu şi Nicolau Pilţia. Preţul bro- meinic. Der când se ivesce ocasiunea să Ş c o l a r u l s f i i c i o s .
(plus 2 cr. porto.)
şurat 70 cr., legat 85 cr. (10 cr. porto). pună în practică ceea ce a învăţat, ori E o greşălă mare, a căuta să înlături
Manual de limba germană pentru Săpătorul de bani, comediă în trei când trece câtva timp peste ceea-ce a în acest defect al şcolarului prin a’l face de
şcolele pop. şi capitale rom. de I. Dorea. acte loealisată de Antonia Popp. Preţul 12 văţat, atunci se vede, că aoeea ce a învăţat rîs ori a’l despreţui. Din contră, şcolarul
Preţul legat 30 cr. cr. (2 porto). n’a devenit adevărată proprietate, care să sfiicios trebue tratat cu blândeţe, cât se
Geografia Ungariei şi elementele din Lilice dela Pind, poesii macedonene dăinuescă. Profesorul trebue să deprindă pote de domol, arătându-i, că faţă cu pro
geografia generală pentru şcolele poporale originale şi daco-române de Petru Vulcan pe şcolar a lucra încet, cu răbdare, a pă- j fesorul nu trebue să fiă cuprins de sfială
de Dr. Nicolau Pop. Preţul 25 cr. Un volum elegant, cu învălitore ilustrată trunde ceea ce studiază. Sondând pe şco- , ori de frică, ci numai de respect. Profe-
Âmblu munţi, câmpl, păduriţe îmi luai fluerul meu, Ce stau gata spre junghiare „Ou amor împrumutat,
Şi-am fost pururea ferice; Şi te deplânsei mereu, Aşteptau cu ’nfiorare „Şi sortea nu i-a lăsat
Dâr’ de când venii aice Din d’albă c[i păn’acum Judecata blăstămată. „S’ajungă la fericire
Gândul meu ades pătrunde Ce mi-te ivişi în drum“. Tinerelul blând păstor „Prin plăcerea de iubire“. —
Prin adâncimi profunde — Atunci (jina cea frumosă Fu aruncat într’un nor, Er când cu vergâua iară
De unde prin visuri blânde Ii răspunse drăgăstăsă: ibr de-acolo jos în mare O lovi de-a doua-oră.
Născocesce-mî cline mândre, „Răsplata visului tău D’unde nu mai e scăpare, Din pina mândră de-odată
Cu sinurl mici, ridicate, Să fiă amorul meu“. pinei ea îi cji — Ş Se făcu stâncă de pâtră
se
a a:
Albe mândre şi curate; Şi-apoi prin zimbetul lor „Nu-i nimic cum omul vrea, Pălită de mândrul sore
1
Der ca acll nopte nicicând Se vîrî micul amor „Te ’nbuibaşl în fericire C’o peşteră grăitore,
Nu sciu să mai fi visând, In inimi l’a amândoi, „Şi ’n amor chiar peste fire, In care omul orî-când,
Un vis atât de plăcut Şi uitâd de-orl ce nevoi „Deşi ai sciut prea bine De-şl va spune al său gând
Ce’n aevea s’a făcut. Cu foc se îmbrăţişară „Oă-s contrar la ori şi cine Ea’n trăit l’a repeta
Te-am visat aşa cum eşti, Şi dulce se sărutară. „Ce se simte fericit C’aşa-i fu judecata.
Ca pe cele din poveşti; Der atunci din depărtăre, „Când iubesce şi-i iubit. Illr cel ce nu vre să crâcjă,
Mândră, dragă şi plăcută, Din Onceasa cu turbare „Pe el îl văcju-şl perind; Mârgă şi el ca să vacjâ,
Angeră neprefâcutâ. O demonă încruntată, „Tu de-acuma pănă când Căci colo în depărtare,
Te iubesc, ba Domne sfinte Cu ochi roşii, ca turbată, „Sorele n’o să răsară
Pe cel munte ’nalt şi mare
De-mi aduc bine aminte Năvălit’a peste ei: „Unde-apune de cu sâră, Se zăresce-o arătare
Par’că te-am chiar sărutat, — „Staţi! — le dise ea —■ pe loc, „Şi pănă ce-al tău iubit Ca o stânoă îndesată,
Ba dor’ ne-am şi cununat, Căci de nu, de vii în foc „înapoi n’ar fi venit, Pân’ la ceruri ridicată,
Şi-am trăit edile ferice Yă arunc pe amândoi „Să fii peatră vorbitore Bătută da ploi şi sdre,
Lângă oi în munte — aice. Netrebnici copii de voi!“ „Pălită de sfântul sore;
—■ Ca să vadă dreptu-i 6re,
Der când visul mi-a sburat Şi-apoi pe-amândoi de-odată „^lr vorba ce-i aucji u
Că e „pâtra grăitore ? !
Şi din somn m’am deşteptat, C’o vergâuă fermecată „Intrăit napoi o (ji,
C h i u a g . Antoniu Popp.
M’am simţit nefericit, Ii atinse. Eră ei „Cu glas trist şi năcăjit,
Şi, ca să-mi trâcă de urit Chiar ca doi blâncll meluşei „Ca şi acei ce s’au iubit
