Page 11 - 1897-07
P. 11
Nr. 145.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
puţină ridioare de temperatură săra, da ei. Şi pe urmă, ce copilăreşti sunt aousa- adevărat delioin; debutantul biciclist se La şcâla comercială: Arseniu Vlaiou,
torită unei mici 'răceli. — Dr. Cantaouzino, ţiunile oe ni-se aduc. Soie fiă-oare, soii şi oredea, că sbâră în altă lume şi fără a-şl direotor (11 ani); Ioan SooaoiQ (17); An-
d-ta, soiă totă lumea, oă antisepsia, desiu-
Dr. Buiolu. Dr. Kremnitz. modera iuţela îşi ia drumul spre pădurea dreiQ Bârseanu (15); Ioan C. Panţu (15);
fectarea, este marele principiu stăpân în
„Timpul" mai comunioă următârele: Bănesei. Din nenorocire însă, tocmai oând Ioan Priou (1). — Profesori secundari:
medicină oa şi în cercetările bacteriologice
Primul efect al olimeidin Sinaia este, şi prin armare chiar dâoă n’aşl fi dat eu se oredea mai sigur pe maşină şi reflecta la Petru Roşea, prof. de gimnastioă (5 ani);
«oă pofta de mâncare a Alteţei Sale a cres ordinul sever — şi eu l’am dat — oa des- realele servioii, pe cari bicioletă e ohemată TimoteiQ Popoviol, prof. de oântărl (1 an).
;
cut în mod simţitor de când a părăsit palatul infeotarea să aibă loc neourmat, să fiă striot să le aducă omenirei, un iaurgiu iese oa — Catechet pentru elevii gr. oat. Moise
pălită, ore studenţii, servitorii institutului,
‘Cotrooenilor. Principele se nutresce &c}l ca prin farmec dintr’un tufiş apropiat drept Brumboiu.
cari negreşit ţin la viâţa lor, n’ar fi făcut
pui şi cu păstrăvi, ceea ce dă doctorilor în faţa biciclistului. Aşa numitele biblioteci de classă, oe
ei siugurl aoâsta ? Intru cât privesoe pe
speranţă că Alteţa Sa se va.întrăma în regretatul Asador, pe oare îl plâng mai Nestăpân înoă pe ghidon şi zăpâoit au fost înfiinţate anul treout în cele 4
curând. A. S, Regală capătă c}ilnio puteri mult oa orl-oine, căci am lucrat ou densul ca totul de aoest obstacol neaşteptat, tâ classe ale gimnasiului superior, s’au dove
nouă în urma nutriţiunei mai active ce ’i şi soiu cât preţuia, cât îl privesoe pe den nărul S. rămâne buimăcit şi nu pâte face dit fârte praotice, aşa oă anul aoesta s’a
se dă de când se află la Sinaia. sul, oe să-ţî spun? Să-i dau vina lui? E alt-ceva, decât să mergă drept peste obs continuat ou desvoltarea acestei instituţiunl,
forte simplu, ou t6te aoestea aşa-i, n’am
tacolul oa-i eşise în cale. Iaurgiu, bicioletă, infiinţându-se înoă 4 biblioteci nouă de
Dela Sinaia. In cjiua St. Petru şi Pavel înoătrău. Era neprevăzător, domnule, ne cobiliţâ şi găleţi s’au făcut una. Când s’a classe (pentru ol. IV şi Iii gimn. şi IV şi
Regelele, însotit de adjutantul de servioiu, prevăzător. Judecă şi d-ta: în institut nu
luorâză numai d-sa; în speoial la morvă lu trezit din aoâscă aiurâlă, tînărul S. întocmai III reală). — Conferenţe pedagogice s’an
a mers la mănăstirea Sinaia pentru a as
orâză încă 7 inşi, între oari eu şi fratele oa o sărmăluţă intrase pănă în brîu într’una ţinut anul aoesta 3, oari tâte s’au ocupat
culta Sânta Liturghie. Haj. Sa fu întâm
meu. Sunt chiar doi servitori la aoest la- din găleţele pline ou iaurt. Tabloul era ou oestiuaea „Promovării elevilor" pe basa
pinat la ÎDtrare de clerul oficiant, care i-a boratoriu cari sunt espuşl ca şi noi. Şi cu forte nostim. Sărmanul biciclist, plin pănă oonferenţei ţinute de d-1 profesor D. Fă
dat să sărute Crucea şi Evanghelia. tâte acestea, pănă aoum, nenorocirea nu
in aceeaşi cji, Regina, împreună cu s’a întâmplat deoât lui Asador. Şi oreZl în gât de lapte, se uita ou jale la oostu- gărăşianu.
cumva oă asta e prima lui neprevedere? mul său, pe care îl pusese pentru întâia Biblioteoa şcâlelor medii conţine 6175
principesa Maria şi urmată de d-na Mavro-
Te-ai înşela. Mai aoum doi ani, lucrând în 6ră, âr bietul iaurgiu se văeta, cât îl lua opuri în 7624 volume. Reviste şi Ziare s’au
gheni, mare dâmnă de onora, a mers la
laboratorul turbărei, iar nu s’a ferit: şl a gura, de marfa lui stricată şi, în culmea trimis gratuit: „Fâia pedagogică" din Si-
şoâla oomunală, care era frumos împodobită injeotat virusul şi a trebuit să-l tratez în desperărei, înhăţase de gât pe nedibaciui biiu, „Fâia Diecesană" din Caransebeş,
ou verdâţă şi corâne de flori, pentru a institut. A fost din ferioire vindeoat. Aoum
bioiclist oare îi causase paguba, reclamând „Monitorul ofioial al României", „Telegr.
asista la distribuirea premiilor. Majestatea că n’a scăpat, chestia e simplă: morva nu
■~y Sa a felicitat pe elevi şi pe corpul pro se vindeoă uşor, oa turbarea. valârea. El a fost însă repede calmat după Român", „Gazeta Transilvaniei" şi înoă 3
oe S, i-a dat drept despăgubire o piesă de diare unguresc!. Abonate au fost 21 în
fesoral, şi a distribuitmai multe obieote ele E teribil baocilul aoesta; ni l nu soi 5 lei. preţ de 154 fi, 40 or.
0
vilor, cari prin stăruinţele lor au dat re onm te inf tâză, oând şi în ce «Lip ; nu
eo
soii cum sg te feresol mai bine de densul, Fondul „Coresi", înfiinţat de directo
zultate mulţumitâre.
după cum, vai! gunt încă pr^a slabe mij- rul şoolelor medii şi de Corpul profesoral
M. S. Regele a primit din partea M. lâoele generale de luptă împotriva acestui Programa şcolelor române din
S. Reginei Regatului-Unit al Marei Brita fDgel. Cum de i-a venit lui Agador neno- Braşov. pentru tipărirea de oărţî şcolare şi pentru
nii şi Irlandei, Impăr&tâaă a Indiilor, scri ocirea — nu ştiu. Bănueso însă oă pri- trimiterea profesorilor în vojajurl de stu
sorile prin oari notifică Regelui şi Regi oina o fi vre-o sgârietură oe avea pote la In tipografia „A. Mureşianu" a apă dii, oonsta în 7 Iunie v. o. din 898 fi. 19
mână, — căci avea des răni la degete, şi rut : „Anuarul XXXIII al gimnasiului marc or. depuşi la filiala „Albinei". Din aoest
nei că ducesa de York, soţia nepotului Său,
oontrar sfaturilor mele şi ale colaborato public român de religiunea gr. or. din Bra fond s’a tipărit în anul treout „Sintaxa la-
prinoipele George-Prederio-Ernest-Albert, rilor săi, lucra totuşi în institut, — din
duce de York, a născut o principesă. dragostea de soiinţă oare, — oe vrâi! — şov, al şcâlei comerciale şi reale şi al şcole tiuă" de V. Goldiş, âr în decursul acestui
e o patimă oa tote patimile. lor centrale primare pe anul şcol. 1896—97. an s’a decis editarea „Gramaticei grecesoî"
Francesii din Bucuresol nu banchetâză. Publicat de Virgil Gmiţiu, directorul şcolelor de P. Budiu. — Fondul pentru ajutorarea
— VeZî dâr oât de departe e adevă
'Seim, că astăZî, 14 Iulie n., colonia fran- rul de oele ce se spun prin unele gazete. medii . şcolarilor săraol şi a şoolarilor bolnavi la
u
cesă din Bucuresol ţine sărbătârea naţio- Şi dâcă ţi-oi mai adăoga, domnule, oă aoi Cuprinsul: Promovarea elevilor, ra finea an. şcol. 2519 fi. 27 or. (mai mult
mală a Republicai, In anul aoesta însă Fran- e şi oestie de noroc, în gura mea de om port presentat oonferenţei corpului profe ou 394 fior. 37 or. oa în anul de mai
oesii au decis, că nu dau banchet. Subsorip- de sciinţâ vorbele astea au să-ţl pară stranii. soral de d-1 profesor Dionisiu Făgăraşianu, înainte.)
Şi totuşi aşa-i. Pe urmă nenorocirea nu se
ţiunea, cu oare se da banchetul anual, se (este un studiu forte interesant şi luorat ou Societatea do lectură „Ioan Popasu"
întâmplă numai lui Asador. Necrologia oi-
va vărsa la comitetul central pentru in tâză savanţi, pe Nocard din Paris, pe Frăn- multă ounoscinţă de causă. Aoest studiu, a studenţilor dela gimnasiu şi şoâla comer
cendiaţii şi inundaţii din România. — Bravo, Icel din Marburg, savanţi şi 6menî ou es- pe oare vom căuta a-1 face mai pe larg cială a fost condusă anul aoesta de d-nul
FranoesI! perienţă, cari au oăZut viotime aoestui te ounoseut cetitorilor noştri, a apărut şi în prof. Dr. I. Bunea. Sooietatea a ţinut 1
ribil baocil. Aşi putâ Zice că nu e iastitut
Intoxicaţia d-rului Asador. Aflăm, că broşură separată); Pro memoria (schiţe şedinţă publică, 13 ordinare şi 3 estra-or-
baoteriologio, oare să nu fi făcut viotime
numai 9 Z^ înainte de ce a murit tînărul de aoest fel. Sciinţa esperimentală e un biografice, portretele şi voci din pressâ dinare, în oari s’au oetit diferite luorărl şi
6
medioinist Dimitria Asador în etate de 26 răsboiu, oare nu aduce numai grade înalte asupra regretaţilor profesori David Almă- oritioe, s’au declamat poesii şi s’a oultivat
de ani îşi susţinuse magna cum laude tesa şi decoraţii, oi şi mârtea, mortea înfioră- şianu şi Dr. Ioan Bozoceanu). Urmâză în musioa vooală şi instrumentală. Averea ou
târe seu o viâţă schilodă....
•de doctor: „Studiu asupra seroterapiei în partea a doua a programei date şcolare, finea au. şcol. 1563 fi. 61 cr., biblioteca
turbare". S’a Z’s, oă tînărul doctor şi-a lntr'o gălâtă cu iaurt. Un accident de din care însemnăm următârele : societăţii oonstă din 1123 opuri în 1313
atras mortea într’unnl din laboratoriul ins bicioletă din oele mai nostime, p6te ohiar La gimnasiu au funoţionat în cursul volume.
titutului băcteriologio prin aceea, oă a în cel mai caraghios din oâte s’au văZut pănă anului următorii profesori: Virgil Oniţiu, La Şcola elementară capitală de 4 classe
ghiţit microbul morvei, căci în aceleaşi acum, s’a întâmplat, sorie „Epoca", erl di- director (ou 7 ani de servioiu); Ioan Popea ordinare şi 3 paralele pentru copii şi 5
colivii, în care dânsul esperimenta serote- mineţă pe alea bioicliştilor oe merge spre (32 ani de serviciu); Panteleimon Dima classe pentru oopile au fanoţionat oa învă
rapia, se făcuseră mai înainte esparienţe pădurea Băneasa (Bucuresol). Tiuărul S. (31 ani); Ipolit IlasievicI (28 ani); Lazar ţători: La şcâla de băeţl: Ioan VătăşaD,
asupra morvei. novice înoă în aoest sport, care pasionâză Nastasi (26); Nic. Pilţia (19); Paul Budiu direotor substitut; Ioan Dariu, Candid Muş*
Ca să se convingă despre adevărata multă lume şi care îl pasionâză şi pe dân (17); Dionisie Făgărăşianu (13); Vas. Gol- lea, Iosif Aron, Nio. Stoieoviol, Ioan Prişon
stare a lucrului, un (colaborator al „Epo- sul, după câteva leoţii luate la uua din nu- diş (11 ani, dintre oari 3 serviţi la institu şi Tim. Popoviol (oântărl). La şcâla de fete:
cei" s’a presentat la institutul baoteriolo merâsele şeâle de pedalagiu din capitală, tul pedagogic din Caransebeş); Dr. Iosif Ioan Aron, director; George Bellissimus
gio şi a cerut lămuriri directorului institu ia în sfârşit curagiul erl diminâţă să în Blaga (6); Dr. Valeriu Branisoe (3); Dr. I. (directorul şoâlei de băeţl); Nio. Oanoea,
tului, Dr. V. Bab"ş. Etă oe i-a deoiarat cerce o preumblare pe două râte la şosea. Bunoa (3); Pompiliu Dan (4); Dr. G. Baiu- Zosim Butnar, Nio. Bârsan. Stef. Popoviol,
între altele savantul profesor faţă ou aou- La 6rele 6 diminâţă, tînărul S. era deja pe lesou, medio al şoâlelor (2'/ ). Elena Rusu (Inoru de mână), Tim. Popo-
2
zaţiunile, ce se aduc institutului baoteriolo marea aleă a bicioliştilor de pe şosâua Ki- La şcâla reală: George' Chelariu, diri- vic-I (cântări), E. Kuhlbrand (prof. estern
gio din incidentul morţii lui Asador: seleff şi, înoântat de imensul progres pe gent de studii (17 ani); Bartolomeiii Baiu- pentru desemn).
Fie-oare cuşoă, domnule, e desinfectată care-1 făcuse în aoest sport, pedala din ce lesou, cateohet (30 ani); los. Maxim (28); Numărul şcolarilor înmatriculaţi: la gim
?şi aşi pute Zice oă îu prea puţine institute în ce mai tare făcând să sfirîe sub oauoiu- Nio. Bogdan (4); Ioan Bapt. Boia (3); Aurel nasiu 325, la reale 116, la comerciale 91,
bacteriologice morva îşi are apartamentul I cui mâle pietrişul fin de pe alee. Era un Ciortea (1); Iordan Popoviol (1). la şcola primară de oopii 446, la şoâla pri
mară de fete 278, la şoâla de repetiţinne
35 băeţl şi 95 fete. Total 1386, dela oari
der-Lpus. — Păduchii laţi. Phtirius iDgui- fetelor, oare nu le ia nimene la horă; li-să să leouesc, dâoă să spală ou apă fiartă cu la şoolele medii şi comeroiale 532. Faţă cu
nalis. Pou du pubis. Filz-Soham-Laus. Sunt dă să bea scamă (solzi) de fluturi în raohiu leuştean şi furniol (baba Reveioa, Ste- anul trecut crescerea e de 105 şcolari.
o samă de păduohl, care âsă oa pusderia fără ca să soie. feştl). Când să splinâză o vită, adecă oând Viitorul an şoolar se va înoepe în 1
pe om şi să prăsesc aşa de repede, oă întră mănânoă prea mult şi i-se umflă splina, să Sept. st. v.
Moliea. Ţinea tapezzela. Teigne des
prin ochi, prin urechi şi prin nas pănă fierbe un furnioar şi i-se pune oald pe
tapisseries. Tapeten-Motte. — Ca să ferim
■more omul. Cam astfel desorie ţăranul bâla spinare.
luorurile de molii, să fac perinuţe de flore ULTIME SOIRI.
cunoscută sub numele de Phthyriasie, că
de sulcină, şi să pun între straie, sâu frunZe Spirtul de furniol e bun să se freoe
reia i-se atribne mârtea lui Sylla şi Phi- Viena, 16 Iulie. Br. Banffy a fost
de tutuu; moliile fug de mirosul lor. ou el pentru durere de şele sâu de ciolan
lippe II de Spania. Contra lor să ia sări- (reumatism). Sunt în sat unele femei, care primit a<Ţi în audienţă de Majesta
In general larvele de fluturi să nu-
oică, oanfor, argint viu, albuş de ou, ra opreso mana vaoilor. Pentru oa să le vie tea Sa. Foile de aici spun, că veni
meso omicţi; dâr larvele mari de Saturnia
chiu tare, să amestecă tote la un loc bine laptele, să bagă un boţ de sare într’un fur rea lui stă în legătură cu crisa par
piri, de Sfinxi, să numesc cânele babei.
şi să unge pe trup „de nu să mai agaţă nicar, să lasă să stea trei Z'^ Ş’ apoi s6 lamentară din Ungaria şi că situaţiu-
e
spurcăciunile". Pentru gălbănare să mă Stupitul cucului (Moldova), să nu- dă la vaol oare, dâoă îl ling, le revine lap nea e fârte seriosâ.
nâncă trei păduchi într’o smoohină seu să meso ouăle de Gastropacha neustria şi tele. Când oopilul întră în socote, adecă
beau într’un pahar ou raohiu sâu oa diu- Bombyx neustria; în judeţul Prahova să slăbesoe şi să usucă, fără să-l dâră oeva, | ă j§ | r‘ Domnii abonenţi, cari încă
Tetio. mai numesc somn. Când cine-va pune în i-se face soăldătâre ou apă, în oare au fost nu şi-au reînoit abonamentul, s6
Ţăranul mai ounosce păduohele de leagănul unui oopil, un oopil străin, oopi- fierte furniol.
câne. Hematopinus piliferus. Pou du ohien. lul străin fură somnul oelui dintâih; pen Larvele de furniol să numesc ouă de binevoi6scă a-1 reînoi neamânat,
Hundelaus. — Păduohele de porc. Hema- tru ca să dormă, i-se pune somn (stupitul furnici; ou ele să hrăneso în colivii privi- ca nu li-se întrerupă regulata
topinus suis. Pou du Porc. Sohweinlaus.— ouoului) în perină, la gât sen în faşă. ghitorile şi alte păsărele. espedare a diarului.
Păduchele de bou. H. eurysternus. Pou du Furnica. Formica. Fourmi. Ameise. — Administraţiunea
boeuf. Ochsenlaus. Furnioele să prind cu un pahar uns înă (Va urma.)
„Gazetei Transilvaniei ,
44
Fluturii. Şi ei sunt de mai multe untru ou miere şi pus ou gura în jos în
neamuri. Despre acei, oare se adună în ju tr’un furnioar; ele să îngrămădeso în pahar
Proprietar: Dr. Aurel Mureşiamic
e
rul luminei, Românul Zi° > oă vin să fure la miere. Sunt unii âmenî, la oare le âsă
locul; ou aoeştl fluturi se face de dragoste totă răutatea pe trup, par’oă ar fi furniol; Rdlîtir raigjj SlDil: Gregoriu Maior.
