Page 110 - 1897-07

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 166—1897.

sorul mai trebue să facă atenţi pe acei forte mare, care se cbnsumă fără amar. Soiul castraveţilor albi e fdrte Sosind oficerul înapoi la trupe, co­
şcolari, cari iau în rîs pe colegul lor sfii- nici un folos, ba chiar spre strică­ gingaş; aceşti castraveţi însă sunt mandanţii îl întrebară ce porunoă a adus;
cios, că nu e cuviincios a se purta astfel, ciunea poporului, pe când cu acei mai buni pentru salată. el cjiee : „Singurile ouvinte, oe le-a (fi® Es-
oi din contră să fiă delicaţi cu el. O ur­ bani tare mult bine s’ar pute îace * ceJenţa ea d-1 general sunt: „Massacreii
mare a sfiirei este perplexitatea sâu zăpă- poporului românesc. toua! (Omoriţl pe toţi!).
w
Făina. Când omul cumpără fă­
cela. Deci trebue să procedă profesorul cu T6te aceste pagube, arată fbrte Porunca fu esecutatfi, şi sute de
precauţiune, deore-ce de cele mai multe- invederat, cât de neapărată este da­ ină, lucrul principal este să caute, dineul oăcjură loviţi de gldnţele şi baione­
ca ea să fiă uscată. Făina umedă
orl zăpăcâla celui sfiicios isvoresce din toria preoţimei nostre de a reduce tele soldaţilor, din oausa acestei neînţele­
credinţa, că n’a învăţat lecţiunea destul de pomenile la adevărata lor idee pri­ are un miros îuăduşor şi un gust geri, prin schimbarea înţelesului ouvintelor
bine ori că ar fi săvîrşit ceva necuviincios. mitivă, la adevărata idee creştină, acriu. Să ia o mână de făină, se rostite de general.
strînge în pumni şi se pune pe masă ;
Şcolarul, care simte delicateţea profesoru­ căci aşa, precum sunt astăŢb sunt
lui, începe a judeca liniştit şi cu recunos- mai mult nisce pomeni păgânescî, decă făina rămâne aşa astrinsă pe
cinţă îşi va aduce tot-dâuna aminte de decât creştinesc!. Datoria unui po­ masă e semn, că e bună decă, însă Oâ.len.cictr'ULl septemânel.
densul. por, ce tinde spre cultură şi civili- se împrăştie, făina e stricată. IULIE. are 31 (file. CUPTOR
B ă d ă r ă n i a . saţiune, este ca mai întâiu de tăte pilele Călend. Gregor.
Unii 6menî sunt dela natură bădă­ se depărteze din prejurul seu tot ce MULTE ŞI DE TOATE. Călend. Iul. v.
rani în mişcările şi în atitudinea lor, în este periculos moralităţii, religiunei Durn. 27 f S. m. Pant. 8 Ciriac.
vorbire şi în răspunsurile lor. Une-orî bă­ şi bunăstărei lui materiale; şi ce „Frumosa regină Darinc»“. Luni 28 Ap. Proch. şi N. 9 M. Roman
dărănia e resultatul crescerei în casă. Şco­ este mai periculos în t6te aceste Marţi 29 S. m. Calinic 10 Lurenţiu.
11 Herman.
30 S. ap SilaşiSilv.
„La bella regina Darinca“ astfel se Mer.
larilor bădărani profesorul trebue să le trei direcţiuni, decât pomenile cum chiema prinoesa Muntenegrului, care a mu­ Joi 31 S. şi d. Eudoch. 12 Clara.
arate, că acest defect le întunecă calită­ se fac astacţî? Mai întâiu de tbte, rit mai anii trecuţi. Priucesa la mdrtea sa Vin. 1 Aug. Desg. sf. f 13 Cassian
ţile cele bune şi le fac fără valore. Să le datoria preoţimei este, ca se instrueze era de 54 de ani, şi de când era de 32 Sâm. 2 Ad. most. s. Stef. 14 Eusebius
dea ca esemplu copii bine crescuţi, să le poporul, ce ’i s’a dat spre condu­ de ar»! „la bella regina Dsrinca jăîea pe
11
■ dovedescă, că bădărănia, fiă ea manifestată cere, în însemnătatea dogmatică şi soţul ei, pe prinţul Danilo, care la 1860 Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
în mişcare, în vorbe, ori chiar în fapte, morală a pomenilor; se-le arete, că muri la Cattaro în braţele ei, fiind sinucis
este un semn caracterisc al unei inimi la aceste pomeni sunt obligaţi nu­ de un supus al său, pe al cărui frate l’a Din 6 August st. n. Ifc97.
brutale şi necultivate. Se pot esprima ade­ mai cei ce în adevăr au de unde, V a l uta
vărurile cele mai crude într’o formă cu- fără ca se simtă lipsa; apoi să le fost osândit el la mdrte. Măsura C a l i t a t e a . a u s tr.
său
Despre mortea prea timpuriă a prin­
viinciosă, pe când o vorbă aspră şi bădă­ arate, că de aceste pomeni au să se ţului Damlo, locuitorii muntenegrinî istori­ greutatea a . c r .
rană, cu ori cât de bună intenţiune s’ar bucure numai cei săraci în adevăr,
esprima, vatămă. Acest defect uşor se pdte er nu satul întreg şi dela tote po­ sesc următârele: 1 H . L . Grâul oel mai frumos 10 20
îndrepta, dâcă observaţiunile profesorului menile să lipsâscă rachiul şi să fiă Sourt timp după încheierea oăsătoriei Grâu mijlooiu . . 9 60
nu sunt baţjocoritore. Şcolarul, care nu s’a mare cumpătare. prinţului D » u i l o eu frumâsa Darinoa, fe­ Grâu mai slab . . 8 50
putut desbăra în tinereţe de deprinderile Ar fi fdrte frumos, când în loc meile muntenegrene au ousut un steag pen­ Grâu mestecat . . 5 20
tru bărbaţii, cari s’au dus se lupte ooDtra
-•
Săcară frumdsă . .
5
sale bădărane, ca om matur va întimpina de pomenile cele pline de rachiu, Turcilor. Pe steag se putea vede chipul Săcară mijlooiă . . 4 80
numai batjocură şi dispreţ. s’ar deprinde poporul a contribui, u Orz frumos . . . 4 50
ca pomană pentru sufletul morţilor, „frumos ei Darinoa , er râsboinioii munte­ 3 70
P r e i e n ţ i o s u i . negreni iugenuuohiarâ înaintea lut strigând : )> Orz mijlooiu . . .
le vre-o instituţiune ore-care bieeri- Ovăs frumos . . . 3 —
E o clasă de omeni, cari pretind a „Tu sâ ne fii patrona ndstră in râsboiul 60
cescă, culturală seu de binefacere; )) Ovăs mijlociu . . 2
avea tot-deuna dreptate. Faţă cu aseme­ sfânt! u Cucuruz . . . . 4 —
aşa ca pomenile se devie un mijloc
nea omeni, cari îşi strică fdrte mult, nu In lupta dela Grabova trei gldnţe ne- Mălaiu......................... 5 —
6re-care de înaintare în cultura re-
eşti tot-deuna dispus a-le arăta rătăcirile merirâ stâgul Muutenegriniior, şi anume Mazăre......................... 6 —
ligibsă-morală. Câte folbse nu ar 12 50
său, dâcă cu tote astea faci acest lucru, te un glonţ nimeri chipul princesei Iu frunte, Linte ...........................
simţi atunci poporul nostru pe urma Fasole........................... 6 50
espui unor scene neplăcute, ori în cel mai al doilea in mimă şi al treilea nimeri de­ 50
acestor adevărate pomeni creştinesc!, V Sămânţă de in . . 7
bun cas nu ajungi la nici un resultat cu getul, pe care s’afla inelul de logodnă. Sămânţă de cânepă . 6 _i
la care ţintesce idea omenesca.
încercările de a-i îndrepta. Faţă cu şcolari Preoţii şi femeile bâtrâne muntene- Cartofi.......................... 1 40
Prof. Dr. Eleffcerescn. — —
de felul acestor omeni, profesorul să nu grene tâlcuiră îndată acâsta ca un semn Măzăriche . . . .
1 kilă Carne de vită . . . — 45
arate slăbiciune, să caute a domina pe râu, tjiceud, că marele principe Danilo va Carne de poro . . . — 53
şcolar cu putere morală. E de dorit, ca ave o rudrte prea timpnriă,;PuţicI ani dupâ — 32
P O V E Ţ E . Carne de berbece . .
şcolarului să i-se imprime convingerea, că acâsta, profeţia lor tristă se şi împlini. 100 kil. Său de vită prospăb 71 -
pote greşi. In şcblă se ivesc nenumărate * » Său de vită topit 22 —
ocasiunl pentru acâsta, profesorul să le Morte sigură cloţanilor şi şore-
scie folosi. cilor. — Doi bărbaţi plugari demni (In om — privighitore. C i s r s 3 s 5 f o s w r i î o r p r i v a t a ?
N e s i m ţ i t o r u l . de totă credinţa m’a asigurat, că o In Paris se află un om ou numele
Sunt copii, cari sunt nesimţitori nu mulţime ne mai pomenită de şbrecî Charles Richon de-o profesiune de tot ou- din 4 August 1897
numai faţă cu observaţiunile ce li-se fac, rod tot ce află de mâncare pe câmp; riosă. Richon ori şi unde se subscrie: o imiţi. vina*/.
7 30
der şi faţă ou pedepsele ce li-se aplică. grâu, săcară, orz, pană şi măzărichia „Charles Richon, imitator de privighitdre Basilica . . . 6.80 202 25
Credit .
w
Fiă că crescătorii, cum sunt părinţii ori necosită şi verde de pe câmp. pentru grădini şi salone . Richon in tim­ Clary 40 fl, ui. c. 200.75 64 —
62 -
Navig. pe Dunăre , ,
dascălii, fac copilului observaţii pentru Multe şi felurite sunt mijldcele, pul verei are un câştig fdrte bun după Insbruck . . . . 147.— 153.—
28.75
27.75
orl-ce mişcare nevinovată, fiă că le promit cu cari s’au încercat agronomii a mâestria sa. Krakau . . . . 27.75 28.75
răsplată şi nu o îndeplinesc, fiă că-i ame­ sterpi şi ucide aceşti greţoşî dspeţî Iu Paris un oetâţân bogat, oare po­ Laibach . . , . . . 22.25 23.25
62.—
63 50
Buda .
ninţă cu pedepse ce nu se execută, şi una ai lor şi ai orăşenilor. Eu am folosit sede o grădină cam de 12 metri, arangâză o Palffy . . . . 61.50 62 60
şi alta tempeso simţul şcolarului, şi mai unul, care e practic şi sigur. masă pentru -ospeţii sâi, Richon se ascunde Crucea roşie austr. 19.75 1 l.2b
20.75
dto ung. .
10.25
ales simţământul de onore şi de îndeplinire Luaţi câte bucăţi aflaţi de sticle în grădină printre tufe şi de-aci deleotâză dto itai. 26.— 27.—
a datorinţei sale. Ţinuta profesorului tre­ sparte, pisaţile bine şi mărunt, ca pe osp3ţl cu câutul sâu frumos de privi­ Rudolf . . . 26.50 27.50
73.50
Salin .
72.50
bue să fiă a face pe şcolar independent sarea în morsariu (piuliţă), — ames­ ghitore. Pentru oonoertele de privighitore Salzburg . . . . 26.75 27.75
de laudă şi dojană, să pricepă a face pe tecaţi acâsta făină de sticlă cu o ale lui Richon se ia un preţ de intrare St. Genoia 78.40 79.50
45.—
43.—
şcolar să-şi îndeplinâscă datorinţelo sale mână două de bren4ă ordinară, chiar fdrte mare, aşa, că cu ceea ce câştigă peste Stanislau . . . . 149.40 153.—
Trieitine 3-00 m, c.
fără pedâpsă. Negreşit, pentru a ajunge stricată şi iute, de nu o mai puteţi vară omul-privighiefcdre pdte liniştit să tră- dto 4% 50 68.— 72.—
aci, să nu scuze prea uşor lenevia, să facă mânca, — şi puneţi pe unde umblă, âscă peste ârnă în Nizza, ca să se întră- Waldstein 59— 61.—
_
--,_
dto de IC franci
pe şcolar a înţelege, că dojana e urmarea pă- rod şi strică aceste animalcule ici— meze. * Banca h. ung. 4% --.-- — ,-
câtuirei lui, er pe cel ce-şi împlinesce da- colo în câte-o găoce de ou aşeŢată
torinţa să-l trateze cu bună-voinţâ. pe vre-o lespede, cărămidă său as- O anecdotă interes antă.
chiă mai lată, potrivit cu mulţimea Cursul la bursa din Viena.
Pe timpul când Napoleon III era să
guzilor, chiţoranilor, si şdrecilor, şi Din 6 August 1897.
Câteva cuvinte despre pomenile fiţi încredinţaţi, că în 8—4 cjile scă­ ajungă împărat, tuşea unui general al Ini
pojporuB nosii’ii. paţi de ei. fu causa unei mari vărsări de sânge. Anume Renta ung. de aur 4% . . . . 122.70
generalul Seini Arnaud fu încredinţat pe- Renta de corone ung. 4°/ • • • 100.20
0
(Fine). Păziţi însă să nu ajungă la ele atunel ou conducerea operaţiunilor militare, Impr. căii. fer. ung. în aur 4y %. 122.30
cânii, pisicele, găinile, curcile' şi ori­ 2
Mare pagubă materială aduc în el însă nu voia tocmai să fiă singur res­ Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 101.80
1
2
0
poporul nostru pomenile cele multe ce pasere, de care ne bucurăm la ponsabil, dâeă miliţia va puşca asupra po­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.50
şi fără nici o socotelă; căci decă casă şi la masă. porului răsculat, dedreoe nu era tomnai si­ Bonuri ruraie nngare 4% . . . 98.—
Axentie Severa.
am aduna banii, ce se dă pe rachiu, * gur despre reuşita întreprinderii sale în­ Bonuri rurele croate-slavone . . 98,—
ce se beau într’a comună pe la po­ drăzneţe. Când se apropia momentul hotâ- Imprum. ung. cu premii . . . 154.15* *
meni, şi decă acei bani i-ar între­ Cartofii buni se cunosc de pe rîtor şi poporul năvălea asupra miliţiei, oo- LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.—
buinţa poporul nostru spre scopuri cdja lucie ce o au. Cartofii de colore maudanţii trupelor trimiserâ un oficer Ja Renta de hârtie austr. . . . . 102.15
culturale; cum ar fi de esemplu spre roşie închisă cu o cdje scorţdsă sunt generalul Saint Arnaud, oare era coman­ Renta de argint austr.........................102.25
a-şî înfrumseţa şcola şi biserica, spre mai buni pentru a se mesteca cu dant suprem, să-l întrebe, că dre să pusce Renta de aur austr............................ 123.30
a forma biblioteci poporale în sate, ca fârină de grâu. Pentru salată se fo- miliţia asupra maselor do popor, ori să se LosurI diu 1860 ............................. 146.—
se aibă se cetescă cărţi folositbre, losce cartofii cei mai mici, de co- retragă? Din nefericire, tocmai oând ofioe- Aoţii de-sle Bâucei austro-ungară. 948.—
cum şi spre a face munca câmpului lore gălbue, a căror cdjă nu crăpă rul trimis sosi la Saint Arnaud oa să-i cera Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 401.75
când se fierb.
mai raţională, a îngriji de vite mai poruncă, aoesta era chinuit de o tuse ve­ Acţii de-aleBâuoei austr. de credit. 369.—
*
bine, şi alte multe lucruri atât de hementă. Dupâ oe tuşea mai înceta gene­ NapoleondorI............................................. 9.52
necesare poporului nostru: atunci Castraveţii buni trebue să aibă ralul cfise: „Ma saorâe toux! (Blăstămata Mărol imperiale germane . . . 58.56
tt
ar fi mult mai mari pomenile şi o coldre verde, nepătată şi să fiă asta de tuse !). Otioerul gândi, că genera­ London vista...........................................119.45
şi-ar ave scopul lor ; căci se credeţi, frageţî aşa, ca la cea mai mică în- lul l’a priceput şi i-a răspuns la întrebare, Paris vista................................................ 47.60
că banii, ce se cheltuesc cu facerea doitură se se rupă. MieŢul să fiă şi tăcând se depărta din oabinetul lui St. Rente de corone austr. 4% . . 101.35
pomenilor zadarnice, urcă la o sumă alb străvăŢecios şi să n’aibă gust Arnaud. Note italiene. . . . . . . . . . 45.25