Page 113 - 1897-07
P. 113
KtiutliMt, liimisistTiţiiiBSâ, „Gazeta" iese în Şi-care ii.
ti Tipărişi Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, pifi ţa mart» TXs. 30, Pe nn an 12 fl.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Hor mori norraaiiato na sa
V’i'iwoco. — H&naaoiriTJta am a# N-rii do Dumlneoă 2 fi. pe an.
tafcrira.fc Pentru România si străinătaie:
(■SERATE sa pnmsso la Adral- Pe nn an 40 franol, pe şbae
nlstraţlnne In Braşov ţii ia tir- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
saâtdrole Birouri de ainuaolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
!e Viena: M. Jhii«, lUmrtch
SthaUk, Rudolf Xosu, A. OvptUks Se prenumără la t6to ofioieie
îfaohfolfiror; Anton Oppsitk, J. poştale din Intru şi din arară
Dannt'ocr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Uolibergerg, Xckttetn Btrnai; în ligamentul ţeatru Btasor
Bnouresoi: Aţunce Hmas, 8uo- admimstraţiiinea, piaţa mare,
cursaie da Houmanie; in Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bur>,: Karolyx <4 Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insarţlunllor: o aeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 ooldnă 8 or. şi Ou dusul în casă: Pe un an
BOor. timbira pentru o pnbii- A U T J L Lir. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai eleno după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
târnă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
ăoclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
. 167. Braşov, Lum-MarţI 29 Iulie (10 August) 1897.
0 instructivă reamintire. Transilvania, apoi că un regiment," membrii oongresului au fost de faţă. Se Dr. Lueger despre situaţiune.
de honve4î ar fi de ajuns ca să alunge vede, că membrii seiau dinainte ce are să
In numărul trecut am reprodus t6tă armata română şi s’o înece în spună comisarul şi n’au avut ouriositate Primarul Vienei, Dr. Lueger,
un articul al lui „Pester Lloyd“ scris Dunăre etc. dea-1 mai au4i. Patriarohul, într’o scurtă oare a4î are aşa mare trecere în
6 6
din incidentul visitei principelui bul Numai după faptica proclamare vorbire, arată şi ou asta ocasiune omagiile Austria, a fost 4^ ^ acestea inter-
gar la Sinaia. Cu tote că sunt bine a independenţei ţărei românescî, ve oongresului faţă de monarch. Cea mai mare wievat de cătră un corespondent al
44
cunoscute amicabilele raporturi, ce nind poruncă dela ministrul de es- parte dintre membrii congresului s’au de organului „partidei poporale ungu
44
esistă ac}î între Austro-Ungaria şi terne contele Andrassy, „P. Lloyd“ părtat din Oarloveţ. Intre Sârbi, se ’nţe- resc! „Alkotmâny . Resultatul inter-
România, şi cu tote că este sciut, a întors’o pe altă cbrdă, devenind lege, cum confirmă şi telegramele dela Car- wievului îl publică acestă f6iă în
că „P. Lloyd“, ca organ al guver cevaşî mai cuviincios şi încetând cu foveţ, e mare amărîciunea. fruntea numărului seu de Sâmbătă,
7 August. Etă câte-va din declara-
nului unguresc, trebue se pledeze combaterea independenţei României.
pentru acestă politică de bună ve Nu este rău, credem, să ne rea- jj ţiunile, ce Dr. Lueger le-a făcut îna
cinătate, totuşi trebue c ’ a f â c u t o i m - minţim t6te acestea; să ne reamin CK0NICA POLITICA. intea corespondentului fdiei ungu
presiune deosebită asupra multora, tim, că 4i aru l despre care vorbim — 28 Iulie. resc! :
că cjiarul evreo-maghiar, cunoscut era atunci cel mai mare adorator Privitor la cogresul naţional al bise- Faţă ou raporturile dintre Austria şi
prea bine la noi ca duşman de mdrte u Ungaria, Lueger cfisa: „Povestea, oă eu a-şl
al Turcilor şi luase şi el, în tomna ricei serbescl cţ’arul sârbesc „Brani7c din
al românismului, laudă în mod aprdpe anului 1877, în apărare complotul Neoplanta primesce din Budapesta urmă- fi duşman al Ungariei, nu o orede nimenea,
demonstrativ pe Regele Carol, 4i* magbiaro-săcueso în contra Româ torea telegramă: „Ministrul-preşedinte br. nici chiar în Ungaria. Sunt om drept, dâr
cend între altele, că „a sciut se-şî niei şi a armatei sale, care complot, Banffy a făcut uu raport la oorână despre nu sunt duşmanul Ungariei. Din oontră, eu
elupte în fruntea poporulni seu, cu sub conducerea secretă a fatalului oongresul sârbesc ou propunerea, oa oon- ca orl-oare Austriac bun, iubeso Ungaria,
tote viiregităţile timpului, independenţa Klapka, avea scopul să atace pe la gresul să se disolve. Corona a respins acestă ca pe una dintre pietrile oele mai scumpe
ţerei sale“; că „şi-a luat corona regală spate armata română cu bande înar propunere şi şl-a reservat, oa să hotărasoă şi mai iubite din corâna HabsburgUor".
se
din botezul de foc înaintea Plevnei“, mate revoluţionare şi să zădărni- ea în acestă oestiune. Din causa asta, a Vorbind despre Jidani, Lueger cfi -
„că ca monarch şi ca om a păşit căscă astfel lupta de apărare a Ro provooat pe baronul NikolicI să raporteze „Vienesul e mult mai bun la inimă, mult
tot-deuna pe cărarea bărbatului cre mânilor, precum şi nisuinţele lor de verbal. îndată oe so va restabili comunioa- mai amabil, decât oa să potă urî pe ome-
dincios şi adeverat“ etc. independenţă. ţiunea în Austria, br. NikolicI, oare ac va. Nici eu, nici Vienesii nu urîm pe Ji
Nu-i vorbă, lui „P. Lloyd“ ’i tualmente petrece în lîeiohenhall, va merge dani. Poporul creştin din Viena însă se re
De atuncî şi pănă a4î nu nu
s’a oferit acum o bună ocasiune de-a mai odată „P. Lloyd“ a intrigat în la Yiena şi monarohul va hotări atunci el voltă când vede, oă Jidanii prin agilitatea
da o lecţiune prinţului bulgar, pu- contra României şi a domnitorului însuşi asupra sorţii oongresului. Enunoia- lor mai mare şi în parte şi prin doctrina
nendu-i ca esemplu înaintea ochilor său; nu numai odată şi-a manifes ţiunea baronului, făcută în şedinţa din lor religiâsă mai laxă au ajuns să se facă
pe Regele Carol, mai ales, că fdia tat ura sa faţă cu poporul român. urmă a oongresului, — după afirmarea stăpână asupra situaţiunei. In contra aces
ungurescă avea şi avantagiul, de-a Şi, decă în timpul din urmă „P. unora — este a se considera ca o ma tei împrejurări se revoltâzâ poporul creştin
ti de astă-dată pe partea adevărului. din Viena, âr nu în contra singuraticilor
Lloyd“ erăşî a trebuit să se împace nevră a ministrului-preşedinte şi cestiunea
Der decă vom ave în vedere multe Evrei, cari adese-orl şi ei pârtă o grea
cu multele fapte împlinite şi a tre oongresului tocmai de aoeea sufere amâ
de tdte, din present şi trecut, vom buit să se dedea în a scrie articulî nare. Congresul inşi nu se va disolva . Din luptă pentru agonisirea pânei de tote di-
u
afla motivată surprinderea multora ca cel amintit despre Regele Româ aoâstâ telegramă reese, oă între Sârbi tot lele".
asupra isbucnirilor dithirambice ale niei, de sigur nu este vina lui, ci a se mai nutresoe înoă speranţa, oă prin în- De mai mare importanţă sunt însă
cjiarului evreo-maghiar, duşman de împrejurărilor, carî l’au silit, ca cel trevenirea monarchului oongresul va pute declaraţiunile, oe le-a făcut Dr. Lueger asu
clarat al Românilor, când e vorba pra situatiunei actuale din Austria. Etă ce
puţin faţă cu România independentă să-şi oontinue lucrările sale în sensul dorit
de Regele şi de poporul român, fiă să-şî ascundă ura şi duşmănia, ce o de Sârbi. Bine ar fi, dâr ou greu e de Zise ei:
acesta şi numai poporul României „Situaţiuuea e fârte seriosâ şi în îm
vecine. simte aici acasă în măsură atât de orecjut. * prejurările de aZl e aprdpe inevitabilă o des
mare în contra elementului româ
Nu trebue, decât să facem o re- nesc. compunere. Tendinţa contelui Badeni, de-a
privire de-o singură clipită asupra Din incidentul visitei principelui Bul duoe paotul în îndeplinire în orl-ce împre
timpului, în care s’a eluptat inde gariei la Sinaia, tfiarsle bulgare publioă ar jurări, coste el ce-ar costa, a dus lucrurile
pendenţa României şi s’a cimentat Congresul sârbesc amânau Se pre ticole căldurose. Intre aceste diare este şi pănă la atât, că în Austria a isbuonit o
corona de oţăl a Regelui Carol, ca văzuse chiar dela început, oă sub guver ofioiosul n Mir“. T6te (fiarele bulgăresol crisă îngrijitâre, âr din acâstă coufusiă ge
să ne convingem, cât de departe nul Banffy nu va fi ou putinţă să funcţio constată neoesitatea de-a se susţinâ rapor nerală numai Sohonerer trage folos.
stau adevăratele sentimente ale ce neze congresul naţional al biserioei ser- turi amicale între oele două ţări vecine şi „Da, Sohonerer astăZi este conducă
lor dela „P. Lloyd“ de vorbele lor, besoî, deârece membrii lui erau aleşi dintre esprimă speranţa, că aoâstă visită va strînge
tor iîreouno80ut nu numai al Germanilor na
scrise cu calcul politic. elementele independente ale Sârbilor şi legăturile cari uneso oele două popore. pia-
ţionali, oi şi al liberalilor, ba — ori oât
Adevărat, că Regele Carol a după libera voinţă a credincioşilor. Minis- rul din Sofia salută tot-odată în termini
de neoredibil s’ar părâ — ohiar şi al Ji
sciut să elupte în fruntea armatei trul-preşedinte Banffy, după oe a vgcjut, oă oălduroşl pe regele Carol şi pe poporul
danilor. Numai ou câte-va luni înainte Soho-
române independenţa României, şi aici n’are de a face cu nisce mameluol, român. nerer îdsu-şI n’ar fi visat, că Jidanii îi
acesta în mânia vitregităţilor tim cari să faoă tdte după porunoă, întâiu a *
pului. Der tot aşa de adevărat este, suspendat congresul, apoi l’a amânat, âr Vineri s’a înohis sesiunea parlamentu vor urma atât de orbiş şi oă va ajunge să
fiă preamărit pănă la ceruri din partea
că între uneltele timpurilor vitrege după acâsta va urma, de sigur, disolvarea lui engles. Mesagiul de închidere acoentuâză pressei liberale. Şi totuşi aşa este, mulţă-
se afla pe-atuncî (1877) şi 4iarul gu totală a lui. Aoâata o precfio tote foile un- cordialele raporturi ale Marei-Britanii cu mită politicei oontelui Badeni.
vernului unguresc „P. Lloyd“. guresol. tdte puterile, cari raporturi au rămas ne
Acest „P. Lloyd“ era, care în In oe privesce amânarea, acesta s’a schimbate. Vorbind apoi de tractările de „Oposiţia germană aZl nu luptă în
ajunul proclamărei independenţei sta făcut Sâmbăta treoută, în 7 August, prin paoe, tfioe oă acestea s’au trăgânat. Trac oontra ordonanţelor pentru limbă. Retra
tului român agita în contra ei, scri comisarul reg. br. Fedor Niooliol. Patriar- tatul formal încă nu e subsemnat, dâr se gerea acestora, ba nici dimisionarea contelui
ind, că „monarcbia nu se va învoi ohul BraukovicI desohise şedinţa la orele speră cu tot dreptul, oă tote punctele de Badeni nu mai e în stare de-a restabili pa
nici-odată cu proiectul rusesc, de-a 12 şi anunţă, că comisarul ®reg. voesce sg litigiu mai importante vor fi regulate, şi cea. AstăZi pacea să pâte restabili numai şi
face din România un stat indepon- comunice hotărîrea Maiestăţii Sale ou pri că printr’o despăgubire de răsboifi sufi numai printr’o radicală schimbare a întregu
dent“. „P. Lloyd“ era, care pe-atuncî vire la oODgres. Br. Nicolicl ocupă apoi cientă se va putea reda Greoiei, teritoriul lui sistem şi acdsta nu se pdte evita, preoum
nu afla destule cuvinte de insultă locul presidial şi în sourte cuvinte spuse, ouoerit de Turoia, ou o neînsemnată recti nici nu se va evita. V
nu numai pentru România şi popo că deorece congresul, „împotriva îndrumă ficare de graniţă. Mesagiul mai aooentuâză „S’a vorbit mult despre o nouă îm
rul român, ci şi pentru domnitorul rilor date de Maiestatea Sa“, n’a voit să între altele, că presenţa representanţilor părţire a Austriei după limbi; aoâsta însă
lui, Carol, pe-atuncî principe, pe care ia în primul loo la des batere proiectele pri- ooloniilor şi a Indiei la jubileul reginei, a ored, oă acum nu s’ar putâ face. Idea so
nu l mai slăbia din numirea de „sub vitâre la „stabilirea definitivă a organis contribuit de-a strânge legăturile unităţii lidarităţii provinciilor coronei boeme este
41
locotenent prusian de dragon! . „P. mului biserioei nuţionale serbescl: de aceeă între părţile diferite ale imperiului. In fine astăZi atât de puternică la toţi Slavii, în-
Lloyd era, care ameninţa chiar cu el (comisarul) „pe basa aprobărei preaînalte regina îşi exprimă reounoscinţa pentru ener oât împărţirea teritoriilor după limbă ar
u
ocupare austro-ungară, în cas când a Maiestăţii Sale oesaro şi regescl aposto gia, devotamentul şi suooesul, cu oarl toţi avâ drept urmare o revoluţiă slavă, ale
România ar cuteza să se declare lice de dato Ischl 3 Aug. 1897, amână pe faotorii Indiei au combătut fâmetea şi oăreia oonsecenţe ar fi neoaloulabile.
independentă. Acest 4i ar era > care timp nedeterminat şedinţele oongresului na oiuma. „In adevăr, aşa numita partidă libe
în cor cu celelalte foi unguresc! ţional al biserioei serbescl, convocat pe 11 rală germană a comis un greu păcat. Ea
1
insulta trupele române, că la pri Iulie a. o. * a avut puterea de-a face ordine; dela 1867
ma salvă de tun o vor lua-o la Cum se telegrafâză din Oarloveţ, la pănă la 1879 ar fi putut regula prin legi
fugă şi că nu se vor opri pănă în enunţarea aoestui verdiot fârte puţini dintre tote cestiunile pendente, dâr în lipsa de
