Page 114 - 1897-07
P. 114
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 167—1897
prevedere şi de energiă, doctrinismul, ba S C I B I L E P I L E I . „Valachisarea cemîfafnlni Bi&ar.“ Sub rlal pentru şobla oivil.ă de fete română şi
chiar egoismul a făcut, oa aoâstă partidă aoest titlu publioă „Brrdapesti Hirlap" de ■elevele dela şcbla evan.^ luth. 8) Gavriil
să nu profite de t'mpul dat. Nu numai po — ‘28 Iulie. Dumineoă următbrele năsdrăvănii: „Inspec Hango, oresbiter, pentnr şoblele de fete
porul german, oi intriga Austriă pote să Părechea regală română în Viena şi torul de şcole al comitatului Bihor renunţă deln mănăstirea călugăriţelor. 9) Demeţriu
1
se pooăâscă aoum din oausa aoâsta". Călătoriile împăratului. Foile din Viena la ofioiul său şi se retrage în pansiă. Caasa I Cunţan, prof. semin., pentru şobla elemen
spun, că în 12 sbn 13 August st. n., Re dimisionărei o va espune într un memorand, tară evang. luth. 10) Dematrriu Câmpean,
r
gele şi Regina României vor sosi în Viena în oare va arăta, oă în comitatul Bihorului archivar consist., pentru şobla elementară
1
împăratul Willielm la Petersburg . spre a visita pe împăratul. Gsppţii români valahisarea ia dimensiuni atât de mari, încât evang. luth. 11) Ioan D. Şuţ, şi' 12) Teo-
1
vor fi salutaţi la gară în mod solemnei, pentru împedecarea lor e de lipsă a se recurge ;dor Orlea olericl absolv, pentru aîevii me-
Sâmbătă la amâcjl & sosit împăratul i 1
Germaniei în Petersburg, oare era frumos dbr nu vor looui în palat, nioî la Sohonbrunn, la cele mai radicale măsuri. Faotorii condu seriaşl.
11
împodobit. Pe ambele ţărmuri ale Nevei oi în „Hotel Imperial . In onbrea părechei cători întoldbuna eu desoonsiderat rapor Ssnndaţiile Dunărei în Ungariat Mare
regale române se va da în Sohonbrunn un turile iQspeotorului de şcble şi au arătat
se adunase o imensă mulţime de omeni. parte a Strigoniului este sub apă;' în co
prânz de gală, 6r săra suveranii români în deours de ani de cfil® o indeferenţă atât
La 11 bre s’au zărit din depărtare norii mitatele Pojun, Gyor şi Comorn teritorii
de fum dela esoadra germană şi după un vor visita opera ourţei. La început visita de mare, încât Gestiunea şcolară naţională enorme sunt numai o apă. Comune numă-
ouart de oră, salve de tunuri au salutat aobsta era să se facă la Isohl. In urma a ajunB într’un pericul estrem (sic!) Siposs rose sunt înecate. Din comitatul Pestei de
disposiţiunilor sohimbate îusă, se amână şi Orban văcjând aoum, oă lupta în contra
oorabia de răsboifi. „Hohenzollern" pe care asemenea se vesteso mari esundaţii. In oo-
se afla împăratul. Vaporul ooloniei ger reîntbroerea împăratului dela Viena la Isohl, aoestor stări de luorurl e zadarnică, se re muna Uj-pest de lângă Budapesta au fost
mane din Petersburg era mai aprbpe de oare se va întâmpla la 16 1. o. Dela Ischl, trage din post şi tot-odată prin memoran rupte digurile şi apa a întrat în comună
vasul împărăteso. Sgomotose şi însufleţite împăratul va merge ou împărătbsa în Ti- dul său, — în oare ou date statistioe va făoând devastaţii fbrte mari. Budapesta
rolul sudio. In 31 1. o. împăratul se reîn- 8răta cum se distruge maghiarimea din
aolamaţiunl din partea Germanilor din Pe însu-şl este în mare perioul. Pretutindenea
torce la Viena şi va merge imediat la ma Bihor — va provoca pe miniştrii de resort
tersburg şi ale deputaţiunilor germane din autorităţilor comitatelor şi miliţia desvbltă
nevrele oele mari, mai întâiii la Bistriţă să ia măsuri pentru vindeoarea gravelor
tbtă Rusia au salutat mai întâiă pereohea cea mai înoordată activitate pentru evitarea
împărătesoă germană. (Ungaria) şi apoi la Totis. Dup’aoeia vor neajunsuri". — Dboă sunt adevărate oele perioului. O parte din lucrările de apărare
urma în societatea împăratului Germaniei ce le sorie „Bud. Hirl.“, apoi î n s o u r t t i m p
Când împăratul "Wilheim se arăta pe se fao sub oonduoerea arobiduoelui Frideric.
venătbrele din comitatul Baranya. In 20 avem să ne aşteptăm la răsărirea unui al
bordul oorabiei, tbte vasele de răsboiă .ru
Sept. împăratul sosesoe’n Budapesta. doilea Pituk Bela pe orisontul Bihorului. Esplbslunea dela Ruscink- Despre ne-
sesc! intonară imnul german; salve de tu
Sigur, oă „argumentele" ce le va aduoe norocirea întâmplată la Rusoiuk, se anunţă
nuri şi urale sgomotose însoţeau cântarea Tren „separat" Ia Tnşnad. Biuroul Sipos în memorandul său, nu vor fi cu următbrele amănunte: Nenorooirea s’a în
imnului. din Braşov pentru bilete de drum de fier nimio mai „tari", oa născocirile nenoroci tâmplat Vineri dup’emia(jî în fabrica firmei
Punct 12 bre „Hohenzollern" îşi în al d-nului H. Aronsohn a arangiat erl,
tului de tristă memoriă Pituk. Nu cumva „Fraţii Ivanov", oare face negoţ ou ma
fipse ancora, şi dela Peterhof anunţară Dumineoă, un tren separat pentru Tuşnad.
„patrioţii" din Bihor vrbu să se ilustreze terii explozibile. Aioi cartuşele de sistem
salve de tunuri apropierea Văditului împă Cu acest tren au făcut esoursiune erl, tour mai veohiQ au fost curăţite de praf. Din
rătesc „Alexandria , pe oare se aflau îm şi retour, peste 250 de persbne. Esoursiu- prin însoenarea unor nouă soandale? întâmplare a esplodat o oartoşe; clădirea
14
11
păratul şi Smpărătbsa Rusiei. „Alexandria nea în aoeste locuri frumbse, fiind favori- Conferenţa interparlamentară de pace
unde se lucra era mai mult o baraoă, oare
s’a apropiat de „Hohenzollern", er suve sată şi de timp şi fiind bine serviţi dru- din Bruxella s’a deschis Sâmbătă în 7 Au avea numai o intrare. Baraoa se aprinse
ranii ruşi se îmbarcară spre a merge pe marii în urma arangiărei numitului birou, gust n. Representate sunt următbrele state:
şi bmenii dinăuntru au fost perduţî. Iu to
bordul vasului împărăteso german. Când a reeşit fbrte bine. In Tuşnad, în restau Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Franoia,
tal abia au putut soăpa IO persbne. Mulţi
păreohea rusesoâ, se uroâ pe soările coră rantul dela salonul de oură, peste 100 din Italia, Spania, Danemarca, Svedia, Olanda, nenorociţi, oarl au suferit grave vătămări şi
biei germane, împăratul Wilheim le merse tre escursioniştl au mâncat la „table d’hote". România şi Statele-Unite atnerioane. Pre
arsuri în durerea lor nebună au sărit în Du
înainte; ambii împăraţi se îmbrăţişară şi Mânoările au fost bune şi preţul de per- şedintele Camerei belgiana Beernaert a fost
năre şi s’au îneoat. Numărul morţilor încă nu
se sărutară oălduros şi repeţit. împăratul sbnă a fost fbrte moderat. Asemenea şi ales ca preşedinte al congresului. El mul se pbte stabili, căol multe oadavre sunt sfăr-
Wilheim conduse pe Impărătesa Alexan- servioiul a fost bun, oeea ce a contribuit, ţumi pentru alegere şi th > problema
88
dra-Feodorovna la împărătâsa germană. Im- se’nţelege, mult la buna disposiţiă a bspe- conferenţei este să discute oestiunile pri- ticate ’n bucăţi. Prinoipele Bulgariei, oare
părătesele se îmbrăţişară de repeţite-orl în ţilor. vitore la tribunalul de arbitrii şi să afle a sosit dela Sinaia, ou o oră mai târtjiu
de catastrofă în Rusoiuk, a mers la looui
mod cordial. împăraţii sărutară reoiproo I mijlocele potrivite pentru înfiinţarea unui
P. S. Sa părintele episcop N. Popea nenorooirei şi a visitat pe răniţi în spital,
mâna împărăteselor, er împărătesele îi să tribunal de arbitrii internaţional permanent.
a plecat dela Caransebeş ou trenul aooele- însoţit fiind de miniştri oarl erau ou el.
rutară pe frunte. După un ouart de oră, După acesta ministrul de esterne belgian
rat de Marţi diminbţa (22 1. o.) la Carls-
11
toţi trecură pe oorabia „ Alexandria şi a bineventat întrunirea în numele guver Concert; Musioa orăşenâsoă va con
bad — spune „Foia Diecesană".
plecară la Peterhoff, unde au ajuns la orele nului. certa mâne, Marţi 10 August n., în gră
iy . Aici îi aşteptau marii principi şi ma dina otelului „Pomul verde". Inoeputul la
4 Exhumarea Generalului Traian Doda. Cine va continua Marele Etimologic ?
rele prinoipese, miniştri şi demnitarii ţâ Cetim în „Fbia Dieoesană ; Din oausă că 8ore sâra.Se va cânta potpouriul n o u : „Sol-
11
rei, apoi oanoelarul german, principele Ho- cripta familiară din morminţii români dela După ce Academia Română, în sesiunea daten Spiele" de I. F. Wagner.
henlohe şi secretarul de stat „De Biilow". Caransebeş să va reedifioa în mod solid, sa generală din primăvâra trecută, a sistat
La palatul dela Peterhoff a fost un dejun Luni în 2 August st. n. după amâdi la 4 publicarea Marelui Etimologic, în esten- Toasturile tinute în Sinaia
siunea înoepută de d-1 B. P. Haşdeu, mulţi
familiar. bre, s’au desfăout mormântul, sooţându-se se întrebau că cine va continua aoâsta
Cu ocosia primei salutări pe vasul atât sarcofagul de metal al marelui general cu ocasiuiiea visitei prinţului Bulgariei.
„Hohenzollern" împăratul Nicolae a îm de pie memorie (rep. în 4/16 înmorm. în operă monumentală? Acum aflăm din f i a Ia (ţiua sosirei prinţului Bulga
părtăşit împăratului Wilheim, că l’a numit 7/19 Iulie 1895), precum şi acela al fratelui rele bucuresoene, că Academia a însărcinat riei în Sinaia, seim că s’a dat în
cu oontinuarea lucrării pe d-1 Al. Filipide,
admirai â-la-suite al flotei rusesol şi ’i-a său a maiorului George Doda (f 1890) a palatul Peleş, în onbrea lui un prân4
gratulat. Er după dejun, corniţele Mura- surorei Maria (1836—1870) şi a nepbtei profesor de limba şi literatura română dela de gală. Cd ocasiunea acâsta s’a ţi
view a predat d-lui de Biilow, în numele Maria Zunea (1849 — 71), depunându-se pro- facultatea de litere din Iaşi. D-1 Filipide a nut toasturile, despre cari raportbză
împăratului marea cruce a ordinului Ale- visorio în o looalitate acomodată din ci- deolaret, oă va termina aoâstă mare lu „Monitorul Oficial" din Bucurescî
0
xandru-Nevski. Tot odată s’au oonferit miteriu. La aoest act au fost presenţl pe crare pănă în oel mult 5 ani de cjil . In cele ce urmbză:
culegerea diferitelor aooepţiunî ale cuvin
înalte decoraţiunl şefului cancelariei impe lângă vioe-căpitanul şi medicul orăşeneso, telor şi expresiunilor, d-nul Filipide se va In timpul prâncjului M. S. Regele,
riale germane Vilmoski şi diferiţilor mem şi sora reposatului Elisa Doda, apoi -P. O. soulându-Se, a ridioat un pahar în sănăta
bri ai ambasadei germane. D. protopresbiter Andreiu Ghidiu, archi- ţine strict de textele tipărite pănă aoum. tea Augustului Său Ospe, rostind următb
* teotul Adrian Diaconviciu, profesorii losif Corone eterne. Din incidentul morţi rele cuvinte:
Bălan şi Enea Hodoş, ş. a. Desfăcându-se prea timpurie, în florea vieţei, a Dbmnei „Cu o vie satisfacţiune a salutat în Al-
Multe dintre foile din Petersburg au
acoperemântul superior al sarcofagului ne preotese Rachila Puianu n. Bucur din Do- „teta Vostră regală pe al doilea principe al
adus portretele împăratului şi a împărăte
uitatului general, s’a putut observa prin al boli inferior, Domna şi Domnul Direotor „ Bulgariei, care vine să Ne visiteze.
sei Germaniei.
doilea acoperemânt de stiolă (oei înohis Valeriu Bologa, în locul unei cununi peri- „Sunt fericit de acăstă plăcută ocasiune,
u
„Novoie Vremia salută repeţit visita
hermetioe) oă aspeotul trupului deoedatului tore pe sicriul regretatei adormite ni-au „pentru a asigura pe Alteţa Vostră Regală
lui Wilheim II oa un gagiu nou puternic
în decurs de doi ani, de când zace în mor trimis 5 fl. drept coronă neperitore, contri- „cât ’Mî sunt de preţiose bunele raporturi cu
pentru pacea europănă.
mânt, mai oă de fel nu s’a schimbat, mul- buţione la fondul pentru şoolarii români „Bulgaria şi cât Noi dorim să strîngem legă
„Petersburske Vjedomosti“ cjioe: „Ca
ţăraită preparaţiunilor de oonservare ese» săraol. înfiinţat în memoria iubiţilor răpo turile de amiciâ, cari unesc de mult timp am
să fim drepţi, trebue să reounoscem, că
cutate înainte de înmormântare prin D-rii saţi. Se chitâză aoâstă sumă în aoest mod bele Nostre ţări, şi cari au fost consacrate
Împăratul Wilheim a venit în ajutorul Ru
Popasu, Olariu şi Zipris. Faţa generalului şi se arată, oă s’a adaus la numitul fond. ; prin armata Mea pe câmpia de resbel dintre
siei pretutindeni unde a putut fi sprijinită r
era aprbpe tot aşa preoum o văcjurăm în — B r a ş o v , 27 Iulie 1897. — Comitetul „ Dunăre şi Balcani.
politioa esteribră rusbscă. Timpul congre parochial român gr. or. din Cetatea Bra
sului din Berlin aparţine deoî domeniului ainte de doi ani pe catafalc. Tot acele tră „Mullumindu-Vă din tdtă inima pentru.
suri energioe şi resolute, espresiunea carac şovului. „iamicala Vdstră visită, beau în sănătatea Al-
treoutului. Sinceritatea împăratului german e
terului marelui general Doda, der a unei Catecheţl pentru elevii români gr. or. „te\(ei Ydstre Regale, în sănătatea Principesei
în afară de orî-ce îndoălă. Primirea fiă tot
aşa de sinceră . energii, căreia nu-i lipsea semnele oarao- dela şoblele străine şi de meserii din Sibiiu „fi pentru propăşirea Bulgariei, căreia-i ures
11
u
„Misowije Obgoloslci cJioe, salutând teristioe ale nobilităţii de suflet şi a unei au fost numiţi din partea Consistorului ar- „o desvoltare padnică şi un viitor fericit .
u
pe Wilheim II, că acesta a sciut se dea bunătăţi nemărginite de inimă, o espre- chidieoesan, după cum oomunică „Tel. La oare A. S. R. Principele Bulgariei
politicei un nou curs, oare nu se încrucişăză siune atinsă întru oât-va de îutipăriturile Rom." următorii d-nl: 1) Nioolau Ivan, a răspuns prin următorul toast:
cu cursul rusesc. suferinţelor ultime. Bătrânul general pare ppresbiter şi asesor oons. pentru gimnasiul „bă ’Mî dea voe Majestatea Vdstră a’I
u
„St.-Petersburger Zeitung scrie, că în oă voia să dică: „daţi-ml pace voi nemul- superior de stat. 2) Ioan Popovid, diacon „mulţumi pentru cuvintele atât de mişcătdre
trevederea este un moment de însemnătate ţămitorl". Uniforma de gală în oarea s’au şi 3) Dr. Elie Cristea, secretar oons. pen „ce a pronunţat şi de a'I esprima sincera şi
istorică universală pentru ambele popbre şi depus trupul neuitatului nostru fost con- tru gimnasiul iufer. de stat. 4) Dr. Ioan „cordiala Mea recunoscinţă pentru primirea
nouă garanţă a păcii lumei. ducătoriu de odinibră, era intaotă; numai Stroia, prof. sem. pentru gimnasiul şi şco- „aşa de simpatică şi aiectudsă cu care am
u
„Novosh spune, că în ce privesce ornamentarea de aur dela guler şi dela lele reale superibre evangelioe lutherane. „fost întâmpinat de Majestatea Vdstră şi de
tripla alianţă, asistenţa ei nu împiedecă sus mâneci, apoi bumbii şi deooraţiile, şi-au 5) Elie Moga, diaoon, pentru gimn. şi şob „poporul român.
ţinerea de raporturi bune amicabile între Ger oam perdut din luciul lor, şi se presentau lele reale inferibre evangelioe lutherane. „Cu totul fericit de a Mă găsi aci, în
mania şi Rusia. cam mohorîte. După 8 ori 10 cjile gătindu-se 6) Mateiă Votleanu, asesor consist, pentru „sinul naţiunei române, de care ţâra mea e
noua oriptă, rămăşiţele pământesci ale scum şoblele elementare de stat, pedagogia de „strînsă cu atâtea legături, ridic paharul în
pilor deoedaţi să vor depune întrânsa spre fete şi elevele din mănăstirea Misericor- „sănătatea Majestăţei Vostrc, Majestăţei Sale
eterna odihnă. dianeior. 7) Dr. Petru Şpan, prof. eemina- „Regina, Familiei Regale a României, precum
