Page 115 - 1897-07

Nr. 167.—1897.1 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

„şi pentru prosperitatea şi m rirea naţiunei în kilograme, a mărfurilor transportate de pentru susţinerea păcii generale. îm­ şi să facă ounosoute (sub-oomandanţilor)
u
„române . vaporele servioiului maritim român — din păratul Wilhelm a răspuns, promi­ voinţele lui . Pănă atunci tobaşul de re­
ft
Ambele toaste au fost aolamate ou România la Constantinopol — în oureul ţând sărbătoresce Ţarului, că-1 va giment era şi el numai un soldat de rând,
orale de persânele presinte, er musioa a anului 1896: sprijini cu tătă puterea în marea fără grade. In anul 1651 tobaşul începe să
r
iotouat, după cuvântarea M. S. Regelui, Vaporul Medea, 15.830,280 kgr.; P e- operă a păcii universale. jooe un rol mai însemnat, având grade; în
imnul naţional bulgar; âr după aoela al A. teor, 3.651,268 kgr.; Cobra, 255,843 kgr.; Madrid, 8 August. Astăiţî un 1775 tobaşul de regiment avea sub po-
44
S. R. Principelui Bulgariei, imnul regal lgn. Florio, 177,463 kgr. Total 19.914,854 anarchist a împuşcat la Santaguendo runoa lui pe „oboiştî şi „olanetaşl“. Pe
român. kgr. — Din Constantinopol în România: timpul aoesta să numea „tambour-general“
asupra ministrului-preşedinte Canovas, care
Medea, 2.473,436 kgr.; Meteor, 3.458,124 a şi murit îndată. Asasinul, cu numele şi purta distinoţiunea de sergent-major. In
kgr ; Cobra, 574,345 kgr.; Ign. Florio, Golii, a fost arestat. Se 4ice, că anul 1790 oolonelul oăpătâ dreptul de a-şî
E c o n o m i a .
14
134.079 kgr. este Neapolitan. alege şi numi însuşi „tambourul general .
Import de grâu din afară. Boemia oum-
Meteorul a încetat cursele la jumăta­ Aoeştia erau aleşi dintre oei mai frumoşi
pără ac}* mult grâu din străinătate, mai ales
tea lui Deoemvre, âr Ignazio Florio a în­ şi mai voinioî feoiorl, precum şi uniforma
din Amerioa. Grâul amerioan roşu de ârnă
ceput la aoâstă dată cursele. S’a exportat D I V E R S E . tambourului era mai pompâsă oa a oelor-
e mai căutat. Iu looul grâului din Ungaria
mai multă făină, în oantitate de 11.705,735 lalţl soldaţi. La 1811 pompa uniformei se
Boemii oumpără în mare parte grâu de 0 ţeră fără hoţi. Lucrul n’ar fi de
kgr. apoi fasole, oereale, scânduri, spirt, mai reduse, dâr pa timpul restaurârei lue­
Kunsas. După probele presentate grâul ame­ crecjut, dâoă nu l’ar afirma o gazetă en-
brâDză, cartofi, pesoe, păcură, fierării, vin, sul în uniforma tambour-ului din nou
rioan e de calitate mulţumitâre. Altă în­ glesă. E vorba de Islanda. Loouitorii aoes-
fruote, vite, eto. S’au importat mai multe vani la modă. Este interesant, că mai în-
trebare însă este dâcă se p6te şi măeina tej ţări sunt după oum se spune de o ones­
materiale de construoţie (marmură şi căr­ tâiu tambour-majorul folosia bastonul oel
aşa bine ca grâul dela noi. titate proverbială. Sentimentul de demni­
buni de pământ) în cantitate de 1.757,656 mare, oe-1 pârtă şi acum, oa să pedepsâsoă
Dâr nu numai grâul amerioan, oi şi tate e aşa de desvoltat la populaţia aces­
kgr. apoi măsline, unt-de-lemn, lămâi, por- ou el pe oei vinovaţi; numai mai târepu
grâul din Saxonia şi Pomerania numit tei ţări înoât nu numai, oă nu se fură la
tooale, mandarine, struguri şi fruote, le­ deveni bastonul un simplu mijloc pentru
u
„LaDdweizen află intrare în Boemia. Chiar dânşii dâr şi moralitatea lor a ajuns la un
gume, pesoe, orez, piper, cafea manufao- comandă.
şi făină străină se aduoe în Boemia, ou grad fârte înalt, la oare nioî una din po-
tură, tutun, smoohine, ourmale, oastane, se­ Clima şi etatea omnluî. Un învăţat
tote oă vama pentru maja metrioă e de minţe uleiâse, uleiuri, bumbăoărie, pielărie, pârele lumei nu se pâte lăuda, oă a ajuns.
7 fl. Făina de orz se ofere ou succes de halva, rahat, stridii, eto. Totalul exportului Lucru nemai pomenit în ţări oivilisate, engles a arătat pe basa unor date statis-
tioe, oă loouitorii ţărilor ou olimă mai mo­
cătră morile saxone, prusiaue, silesiane, şi este de: 19.914,854 kgr., âr al importului în Islanda âmenii nici nu-şl închid uşile, derată trăeso mai mult, deoât ceilalţi din
chiar de oătră aoele din Berlin şi Potsdam. — lăcătuşii mor de fâme, fiind-oă n’au de
de 6.639,984 kgr. ţările tropice sâu arotioe. In Germania şi
Preţul argintului a soăcjut de oâte-va luoru. — şi orl-oât nu s’ar închide uşile,
săptămâni oa niol-odată. Reducerea preţu­ — Incendiul din Bucecea. Incendiul nu se pomenesc hoţi. Europenii veniţi pe Britania-mare între 1000 âmenî, 70 ajung
din Bucecea a isbuonit dintr’un magazin etatea de 60 ani, în Dania 84 âmenî, în
lui se datoresoe marelor oantităţl de argint, acolo, s’au interesat forte mult să afle nu
de coloniale a fraţilor Gros din Botoşani Svedia 88; Norvegia 90; în Rusia de co­
ce le-au oferit in lunile diu urmă minele oum-va o fi fost vre-odată vre-un hoţ pe
din causa unui trăsnet. Au ars 18 case. mun locuitorii din ţinuturile nordioe ale
de argint amerioane şi oarî n’au aflat cum­ acolo, şi orl-oât a întrebat, n’eu aflat de
Tîrgul întreg însă era în primejdie. Din ţării trăeso mai mult, deoât oei din părţile
părători. India ostioă în urma fâmetei şi a nici un hoţ; ba erau şi locuitori, cari nici
nurooire o ploie torenţială oăfiând în aoele sudioe. In Austria şi Portugalia din 1000
ciumei a slăbit fârte mult oumpărările sale nu soiau oe-i aceea hoţ. Abia la urmă, dela
momente a potolit furia flaoărilor aşa, că de âmenî numai 71 omeni ajunge etatea
de argint. un moşneag uitat de vreme, au aflat, oă
îndată apoi, inoendiul a fost looalisat. Nici 6 bătrâneţelor. In Spania numai 58; în Gre-
In anul aoesta India nu s’a presentat de vre-o 4 o® veacuri înoâoe, de când soia
una din oasele arse nu era asigurată, afară oia 56; în India ostică 40. In Franoia
oa oumpărător de argint, oi oa cumpărător el istoria ţărei, s’au pomenit doi cari au
de proprietăţile Fraţilor Gros. trăeso âmenii mai mult: din 1000 âmenî,
de aur, cu oare a trebuit să plătâsoă can­ furat. Şi încă şi din aoei doi, unul era un
127 ajung atatea de 60 de ani. După
tităţile mari de oereale procurate în Eu­ — Încercare de sinucidere în faţa li­ Neamţ venit de ourând şi luase dela un Is- aoâsta urmâză Irlanda ou 105. In Anglia,
ropa. Preţul unei Uncie-Standard este acjî brăriei Socec. Individul Petre Kraus, fiind landez un luoru eprâpe neînsemnat. Pentru
după statistica din 1896, 188 de âmenî au
numai de 25.75 d. pe oând de pildă la dat oa desertor, a fost prins scrie „Drap.“ aoâsta nenorooitul fusese condamnat de că­
treout peste etatea de 90 de anî şi 14,
?
1 Ianuarie 1895 era de 27.25 d. acj! de oătră un agent, oare în urma ordi­ tră bătrânii ţărei, la morte, pur şi simplu. oarî au treout peste 100 de ani.
nului ce primise, trebuia să’l duoă la po­ E natural, oa un popor fără hoţi să n’aibâ
C o n v o c a r e . liţia. Petre Kraus locuia în strada Puţu ou nevoe de poliţie în schimb însă Islandezii Fotografia modă nonă. Până aouma
apă rece, Nr. 20, şi când a venit agentul sunt forte hărţuitorl; pentru o vorbă se fiăcine îşi avea rudele fotografiate puse în
On. preoţi şi învăţători gr. oat. din face câte o judecată, oare ţine otl anii, album şi albumul întins pe nlasă. Insă
să’l ia abia cu mare greutate a putut fi
ţinutul Haţegului şi alţt binevoitori ai pănă ce merg la Curtea de apel din Rey- acest sistem de a avâ fotografiat numai
convins, că trebue să mârgă la poliţie.
şoolei, prin aoâsta să convâoă la adunarea
Insă după oe s’a pornit de acasă, a mers kjavik, şi dâoă nioi aoolo nu li-se face chipul ounoscuţilor nu numai oă e ve-
generală a „Reuniunii docenţilor gr. cat. din
cu voe bună, fără să inspire agentului nici dreptate, merg tocmai în Danemarca şi tot ohiu der o să şi âsă din modă în ourând,
ţinutul Haţegului*, ce se va ţină în Haţeg
un fel de bănuială despre cele ce plănuia. nu se opreso ou procesul. Căoî la drept vorbind, ce interes pâte să
la 12 Septemvre st. n. a. c.
Agentul mergea fără nioi o grije lângă Un Sfat. Un (jiar din Germania pu­ mai presinte numai ohipul unei rudenii oât
P r o g r a m : dânsul, oând la un moment dat, Kraus soâte de iubită ar fi ea? Pentru a avâ oeva mai
blică următârele sfaturi, pe oarî le repro­
A ) Participare în oorpore la serviţiu un cuţit de buzunar, pe oare şi-l’a împlân­ ducem recomandând corespondenţilor noş­ mult, şi mai precis, o fotografiă, oare şi
divin în biserica gr. cath, din loo la 9 tat în piept ou tâtă puterea. Aoâsta, în mo­ după mârte să semene ou fotografiata, a
ore a. m. tri, să cetâscă fiă-oare în parte aoeste sfa­ trebuit să viă un doctor amerioan, dooto-
mentul oând trecea prin dreptul librăriei
B) Şedinţa I ou început la 10 a. m. turi şi să caute pe oât e posibil să se con­ rul James Norton, şi să ne dea un sistem
Sooeo. La moment sinucigaşul a oăfiut jos,
1. Cuvântul de deschidere al preşe­ şi sângele a început să-i năvălâsoă din formeze lor. 1) Dâoă vrei să ootnuniol oeva de a fotografia rudele. Aoest sistem constă
dintelui. vre-unei gazete, sorie-o repede fără a sta
rană. In stradă se făouse o aglomeraţie în fotografierea întrâgă — a persânei pe
2. Constatarea membrilor presenţî. mult la îudoâlă, şi trimite-o imediat, oăol care voim să o ţinem veolnio în albumul
3. Raportul comitetului despre acti­ forte mare; publicul se grămădea să afle luoru oare e nou cât îl gândesol, este pâte
vitatea Reuniuii din anul treout. prioina aoestei tentative de sinuoidere. Ime­ peste oâte-va ore prea vechiu. 2) Fii scurt: nostru ou razele Rontgen. Ou aoest sistem
4. Raportul cassarului despre starea diat nenorocitul, a oărui stare e desperată, prin aoâsta îţi eoonomisesol şi ţie şi re­ avem nu numai întregul schelet ci şi par­
oassei. a fost transportat la spitalul Colţea, pen­ dactorului un timp preţios. Prinoipiul tău ticularităţile lui, cu tâte modulaţiile cor­
5. Raportul bibliotecarului. tru a i-se da îngrijirea trebuitâre. pului şi ou tâte defectele şi perfeoţiile lui.
să fiâ: fapte nu frase! 3) Fii olar, nu sorie
(5. Esmiterea a 3 oomisiunl pentru oen- cu creionul, oi numai ou cernâlâ şi sorie Femeea pe oare a fotografiat’o e de 1
surarea rapârtelor de sus. metru 65 în mărime naturală; şi de a şi
NECROLOG. Subsorişii ou inima plină citeţ, mai ales numele proprii şi cifrele; şi
7. Esmiterea unei oomisiunl pentru fost îmbrăoată în timpul fotografiărei, to­
insorierea de membri şi înoassarea de taxe. de durere anunţă, oă soumpa şi neuitata pune mai mult punote deoât virgule. 4) tuşi i-se pot vedâ odată cu osele, şi con­
u
lor soţiă, fiică, soră şi oumnată Rachila Nu sorie niol-odată „erl sâu „acjî" pune
8. Disouţ'e asupva procedurii în causa tururile trupului, oare de altminteri sunt
absenţielor şoolare pre basa regulamentului Pnianu năso. Bucur după o scurtă, dâr data hotărîtâ a Ţilei. 5) Nu corecta nici­ ireproşabile,
comitatens din vigâre. grea suferinţă a răposat în Domnul, astăcjl odată un nume sâu un număr; mai bine
9. Cetirea disertaţiunilor. Sâmbătă, la 9 6re a. m. în anul al 31-lea şterge tot ouvântul şi seriei alăturea din
10. Raportul oomisiunilor esmise. al etăţii şi al 15-lea al fericitei sale oă- nou. 6) Prinoipiul: nu sorie niol-odată pe L i t e r a t u r ă .
11. Statorirea şi votarea bugetului sătorii. amândouă feţele hârtiei. O sută de rânduri 44
pre anul viitor. In tipografia „A. Mureşianu din
Rămăşilele pământesol ale scumpei de­ pe o pagină, pot fi tăiate, date la oules şi Braşov a apărut: „David Almiişanu, sohiţe
12. Statorirea terminului şi looului
11
pentru aduuarea generală viitâre. cedate se vor depune spre veclnicul ră- culese în oâteva minute, pe oând dâoă ar­ biografice de Ioan Popea, profesor . Asu­
13. Eventuale propuneri. paus în oimiterinl biserioei române gr or. ticolul e soris pe amândouă feţele hâr.tiei, pra aoestei broşuri, atât de bine sorise,
Din şedinţa comitetului central ţinută din loo Luni în 28 Iulie (9 August n.) trebue să stea câte două cjils la aoelaşl lu- care presentă şi multe momente de însem­
în Haţeg la 28 Iunie 1895. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria bine­ otrător pănă îl oulege, şi abia a treia c)' nătate istorioă, atragem atenţiunea mai
cuvântată : vine la gazetă. 7) Dă, totdâuna când sorii ales a număroşilor elevi de odinioră ai re­
N. Nest or, N. Trimbitoniu, Stef. Ţarina,
preşed. notsr I. notar II. D o b o l i i n f e r i o r , 26 Iulie (7 Au­ redaoţiei, adresa ta esaotă şi numele tău gretatului David Almăşauu, „Nestorul pro­
14
Aoâstă oonvocare publioă să se oon- gust) 1897. adevărat, căol scrisori anonime nu pot fi fesorilor români , al căruia portret se află
sidere şi oa învitare specială. Nioolae Puianu preot român ortodox, luate în sâmă de redacţie. pe pagina primă a broşurei. Un esemplar
ca soţ. Văd. Maria G. Bucur născ. Vasilie, Povestea tobei. ţfiarul „Gaulois pu­ oostă 30 or. şi se pâte prooura dela ad­
44
Scirî din România. oa mamă. Maria Bucur măritată Făroaş, blioă în numărul său mai recent un articul ministraţia c^iarului nostru.
Iuliana Buour măritată Şoşu oa surori. interesant despre povestea tobă şi a tam- *
— La congresul medical din Moscva.
I6n ^Făroaş şi Ioan Şoşu, proprietari, oa bour-major-ului. Despre tobă se face
Toţi medicii şi t6te celelalte persâne din In tipografia H. Uhrmaun din Timi-
cumnaţi. amintire şi într’un imn grecesc oătră Oybele,
BuourescI, delegate a participa la congre­ şora a apărut: „Lilian“, roman original de
din oare se pâte deduce, oă încă Evreii
sul medioal din Moscva, vor sosi la 1 Au­ Aurelia Pâcăţian-Rubenescu. Format 8° plă­
gust în Iaşi spre a-şl continua drumul prin ULTIME SOIRI. din vechime cunosoeau toba. In armata cut de 85 pagine. Se pâte prooura dela
franoesă toba a fost introdusă de regele
Unghenl. Din Iaşi vor pleoa dd. profesori: autâră în Comloşul-mare (N. Komlos, oo-
Petersburg, 8 August. La prân- Franoiso I. Pentru fiă-oare regiment dis­
L. Russ, E. Puşoariu şi Z. Zamfiresou, de­ mitatul Torontal) pentru preţul de 30 or.
4ul de gală în Peterhoff, Ţarul a puse un tobaş, şi pentru întrâgă armata
legaţi ai facultăţei, şi d-rii N. Vicol şi (plus 3 cr. porto).
toastat în sănătatea împăratului Wil- unul mai mare peste tobaşl. Du Bellay
Imervol.
helm cjicend, că noua manifestare a într’o lucrare a sa, sorisă la anul 1549; face
Proprietar: Bir. Aurel Mureşianu.
14
— Marina comercială română. Etă un legăturilor tradiţionale dintre Rusia amintire despre „tambour maiour , a oărui
tablou statistio ofioial, oare indică calitatea şi Germania este o garanţă preţiosă datorinţă- era a fi- totdâuna lâDgă colonel Redactor responsaliil: fîregoriu Maior.