Page 117 - 1897-07
P. 117
MîCliiM. MmisMiîiSit, „6ai:eta“ iese în M-care li.
?i tipografi*. ADonameute pentru Austro-Dagaria:
SîkţeVf piaţa ssare N?, 30, Pe un an 12 fl.. pe şese iunl
6 fl„ pe trei luni 3 fl.
Scvldori net'.'ar.^&ie ţia 33
grfraoiio. — KwvaBC'.viy'Se na mo N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
'•«Wjnfiii Pentru România si străinătate;
HtSERfiTE se primeso la Adml- Pe un an 40 frânei, pe ţ6se
antraţlunoln Braijov ţi la uv* luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
mntfirele Birouri ds anunolurl: N-rii de Duminecă 3 franol.
In Yiena: Jf. Dukw, Mtinrick
ithaick, Rudolf Moli), 1. Onptliks Se prenumără la t6te oficiale
Nachfolgor; infon Opveitk, J. poştale din intru şi din uniră
Dar.tuocr, in Budapeotn: A. P. şi la dd. aoieotorl.
Boldbergerg, Xckitctn Ramat; tn Uwiamgitul pentru BrasoT
Buouxesci: igtnce Iiavat, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
oursale do Ronmanie ţ in Ham târgul Inului Nr. 30 etaeiu
bar^: Karolţ/t Jk Lwbmann, I.: pe an an 10 fl., pe şese
Preţul Imerţlunllor: o senă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Barmond pe e ooionă 8 or. oi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai deso după 3 fl. Un esemplar o or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Reclame pe pagrina a S-a o tele cât şi inserţinnile sunt
■oria 10 cr. adu 30 bani. a se plăti Înainte.
Nr. 168. Braşov, Mercnrî 30 Iulie (11 August) 1897.
Toasturile dela Petersburg. Etă de ce toasturile dela Pe- poliţia din Paris, care a trimis am comis contra lui Canovas. înainte
terhoff, cu t6te manifestaţiunile so basadei spaniole din Paris de repe- cu patru an! anarchiştii au voit să-l
Este fără îndoela cel mai im lemnele, ce le conţin, nu vor pută ţite-orî scrisori, ce le-a prins şi cari omore cu o bombă, der acesta es-
portant eveniment politic al Jilei, înrădăcina în Europa credinţa în- erau îndreptate cătră anarchiştii spa- plodând a omorît pe asasin şi Ca
că cei mai puternici domnitor! ai tr’un imperiu durabil al păcii. niolî, cari au fugit din Francia în novas a scăpat.
Europei îşi dau mâna şi declară so Anglia. In aceste scrisori era vorba Caracteristic este, că şi uciga
lemnei înaintea lumei, că în pute Consecenţe în măsurile despotice. de uciderea lui Canovas. Numai îna şul lui Carnovas este italian, după
s au
rea „legăturilor tradiţionale , cei inte cu câteva (ŢI® ’ găsit la cum au fost italieni şi anarchiştii,
41
unesc, ei vor se fîă bun! amic! şi Sciam dinainte cu siguritate, nisce closete în apropiarea palatului cari au atentat la vieţa lui Carnot,
vor în solidaritate se apere şi se că ministrul de interne Perczel, — Bourbon inscripţiun! ca acâsta: „Jos Crispi şi regele Umberto. Cei doi
scutâscă pacea generală europeană. oare a pus la cale urmărirea frun cu Canovas! Martirii vor fi resbu- din urmă au scăpat cu vieţa, 6r Car
Manifestaţia reciprocă, ce se cu taşilor români, car! astă-tomnă au naţî. Trăescă anarebia! 44 not a căcjut sub loviturile pumna
prinde în toasturile Ţarului şi a îm convocat conferenţele alegătorilor Şi ambasada spaniolă din Paris lului Casserio.
păratului german, rostite la prâncjul noştri cu scop de-a lua posiţiă faţă a primit scrisori de ameninţare. Nisce In Paris, tocmai în c|iua când
de gală din Peterhoff, culmineză în cu alegerile dietale pe temeiul pro anarchiştî spanioli, locuitori în Pa s’a comis atentatul contra lui Cano
asigurarea, că cea mai fierbinte do gramului nostru naţional, —- nu-şî ris, au spus unui (Ţarist, că se pâte vas, s’a ţinut în favârea refugiaţilor
rinţă a domnitorilor marelor împă va desavua uneltele sale politice, ci aştepta un atentat, pentru-că toţi spaniol! o festivitate. Anarchistul
răţii vecine dela mâcjă-nopte este va aproba monstruăsele sentinţe anarchiştii condamnaţi la mârte în Tarriga del Marmol a ţinut un dis
susţinerea păcii şi ărăşî a păcii. aduse pe calea administrativă con Spania au strigat în momentul pier- curs vehement, în care a cerut mor-
împăratul Wilhelm merge în tra unei părţi a acelor fruntaş! pe Jărei: „Resbunaţi-me!“ Anarchiştii tea lui Canovas. Se crede, că el va
toastul său încă un pas şi mai de cuvânt, că ar fi lucrat în contra din Spania primiau mereu şi ajutor fi arestat. In aceeaşi cji s’a ţinut în
parte decât Ţarul şi-i promite ser- unei ordonanţe ministeriale. bănesc dela soţii lor din Francia, teatrul republicei din Paris un mee-
44
bătoresce, că-1 va sprijini din t6te „Tribuna din Sibiiu publică Rusia, Anglia şi Italia. Atentatul, ting de anarchiştî. Când a sosit sci
puterile în nisuinţele sale pentru sus următdrea decisiune, prin care mi care s’a comis în Santo-Agneta, s’a rea despre uciderea lui Canovas, cei
ţinerea păcii, adăugând tărte semni nistrul de interne unguresc aprobă petrecut astfel: mai mulţi dintre participanţi au aler
ficativ, că îi va da sprijin şi contra sentinţa vice-şpanului din Sibiiu : Canovas şedea pe o laviţă în gat acasă, ca so-şl schimbe locuin
tuturor acelora, car! ar încerca să Ministrul reg. ung. de interne. parcul dela băile din acâstă locali ţele de frică, că vor fi călcate de
turbure seu să rupă acâsta pace. Nr. 669 kih. tate. El cetea (Ţâre, când de-odată se poliţiă.
De altmintrelea o depeşă din
E invederat, că împăratul Ger V. b. apropiă de el atentatorul şi trase Madrid afirmă, că asasinul lui Ca
maniei, pronunţând cele din urmă Sentinţa de a II. instanţă a vio&oo- asupră-i trei focuri de revolver. In novas nu are complic! şi că atenta
ar] s u
cuvinte, s’a gândit la poftele de res- mâelui oomitatens, adusă în 11 Ianuarie a. ginerul Aspiazu şi (Ţ * t’ l Torres tul anarchist îl va fi comis Golii de
bunare ale Francesilor şi a voit, ca o. sub numărul 323 kih. în înţelesul căreia, se aruncară asupra criminalului, care capul lui, fără a sta în legătură cu
prin declaraţia sa sărbătorăscă — ou aprobarea sentinţei de primul for, a mai dete două focuri, fără însă a ni alţii. Adevărul se va constata în cu
făcută în legătură cu asigurările so căpitanului de poliţie din Sibiiu, Dr. loan meri pe nimenî. Advocatul Suaretz rând.
lemnele ale Ţarului, că şi acesta liaţiu, advooat, e oondamnat pe basa ordi- reuşi a prinde pe ucigaş, care a fost Lăsăm se urmeze acum unele
doresce pacea şi numai pacea — să naţiunei ministrului de interne din anul predat gendarmilor. Canovas, după date biografice din vieţa ministrului-
pună drugul la părta, prin care ar 1894. numărul 1488 r. sz. la 10 dflle închi- ce glonţele îi străbătură pieptul şi
preşedinte spaniol asasinat :
voi să străbată nisuinţele de revanşă sore şi 70 fl. amendă în bani, în oas de ne- fruntea, căcju la pământ înaintea so
francesă. solvire ia alte cjil© inchisăre, pentru con ţiei sale. El a murit după o oră şi Antonio Canovas del Castillo s’a năs
Interesant e, că peste vre-o cfece vocarea pe 24 Octomvre 1896 a conferen- 35 minute, după ce a fost cumi cut la Malaga îu anul 1824. După oe a
4ile preşedintele Republicei francese ţoi delegaţilor tuturor alegătorilor romani; necat. studiat la Madrid dreptul şi filosofia, îm
va face şi el aceleaşi declaraţiunî mai departe: Dr. Octavian Busu, Dr. Amos Asasinul se numesce Mibail Golii; brăţişa cariera Ţaristicei. La 1852 fu ales
de iubire de pace şi de comună con Frâncu, Dr. Nicolae Vecerdea, O nor iu Idea, el este de 26 an! şi e născut în pro representant al oraşului Malaga în Oortezl.
lucrare cu Rusia amică pentru sus Zacharia Doiu şi Dr. 1. A. de Breda sunt vincia Neapole; Pârtă ochelari. Din După doi ad fu numit însăroiaat de afa
ţinerea ei. condamnaţi tot pe basa ordmaţiunei mi causa unor scrieri revoluţionare socia ceri la Roma. In 1864 deveni ministru de
In astfel de împrejurări am pute nisteriale numite pentru oonvocare pe 23 liste, el a fost condamnat în Lucera interne, apoi ministru de finanţe şi al Co
să credem, că încă de acum încolo Ootomvre 1896 a alegătorilor din cercurile (Italia) la închisâre, din care ia succes loniilor şi propuse chiar ua proiect de lege
are să sosescă împărăţia adevărată Sibiiuiui, Cisuâdiei şi al Nocriohiului, cari se evadeze. De atuncî a trăit cât-va pentru abolirea solavagiului.
a păcii pentru Europa şi că Liga stau pe basa programului dela 1881, în timp în Barcelona, unde sta în re- Răsturnat dela guvern de cătră Nar-
păcii o formeza acuma tote puterile, scopul alegerii delegaţilor pentru confereoţa laţiă cu redacţiunea (Ţarului „Cien- vaez şi Conzales Bravo, fu unul din oei
44
car! stau în legături strînse de-o parte convocată de Dr. loan Baflu, — la câte 3 cia Social . Mai târcŢu făcu Golii din urmă care apăra în CortezI ideile libe
cu Germania, de altă parte cu Rusia. elite inchisăre şi 25 fl. amendă în bani, în oas călătorii în Francia, Belgia şi An rale conciliate ou mouarchia constituţio
împăratul Wilhelm a mai ac de uesoivire la alte 3 c}tie înohisore, şi toţi glia; îa începutul lui Iulie se afla nală şi fu exilat puţin timp înaintea revo-
centuat şi binefacerile, ce le va ave împreună la piâtirea speselor de exeouţiune în Madrid. iuţiunei din Septemvre 1868, la oare nu
pacea pentru desvoltarea culturală şi de întreţinere: Duminecă a fost consiliu de mi luâ parte.
a popărelor. Astfel a indicat un ideal In urma ,apelaţiunei insinuate din niştri în Madrid. S’a decis a se pu După ce combătâ în Camera consti
frumos al unei păci îndelungate, partea celor condamnaţi, supusă fiind unei blica în fâia oficială numirea minis tuantă, din care fâou parte proieotele de
care ar face să revină epoca de suprarevisiunl, cu acăsta se aprobă pe basa trului de răsboiu Azkarrapioa ca Constituţie democratică, Canovas del Cas
aur, ce o descrie poetul străbun, motivelor aduse. ministru-preşedinte interimal şi lui tillo se ocupă şi luptă pentru a prepara
decă tunurile Krupp şi puscile per Despre ce se înounosoiinţăză muni Canovas, care va fi înmormântat as- restaurarea Bourbonilor. El fu unul din
fecţionate de t6te sistemele nu ar cipiul pentru uiteriăra disposiţiune, pe tăcjî, Marţ!, se ’i-se facă cele mai şefii mişcărei, oare aduse pe tron pe Al-
forma un protest viu, real, în con lângă retrimiterea actelor înainte aiol cu mar! onoruri militare. fons XII.
tra unei sstfel de stări ideale de raportul vioe-oouiitelui, din 21 Februarie, Cele dintâiu telegrame sosite După pronunciamentul lui Martinez
păcînică emulaţiune a poporelor în numărul 30 kih. despre atentat spuneau, că ultimele Campos, la 31 Decemvre 1874, el primi
opera progresului şi a culturei. Budapesta 30 Iunie 1897. Din însăr cuvinte ale lui Canovas au fost: „Se preşedinţa ministeriului de regenţă. In 1875
Şi 6re nisuinţele de pace ar cinarea ministrului: Dr. Szăll m. p., con trăâscă Spania! Scirea despre aten se retrase, dăr fu chemat la preşedinţie în
44
pute să-şî asigure vre-odată un suc silier ministerial. tat a produs mare iritaţiune în Ma Deoemvre acelaşi an şi fu însâroinat a di-
ces durabil in Europa, fără ca mai drid. Bărbaţii de frunte politic! au rigea primele alegeri legislative ale noului
înainte să se aplaneze inimiciţiile din făcut manifestaţiun! în favorul gu regim. In 1876 fu ales în Cameră de oâ-
tre Francesî şi Germani? Asasinarea ministrului-preşedinte vernului. Sagasta a telegrafat guver tră oraşul Madrid. El avu să reprimeze
Nu-i vorbă, Germania p6te să spaniol. nului, esprimându-şî adânca durere atunoî a doua tentativă de răsboiu civil a
spereze mult dela razimul Rusiei, asupra atentatului şi declarând, că Carliştilor şi prima râsoblă din Cuba. La
pe câtă vreme interesele acesteia Anarchiştii au dat erăşî un semn se pune la disposiţia reginei-regente 3 Martie 1879, Canovas reda puterea lui
vor milita pentru susţinerea păcii. de viaţă printr’un atentat scelerat şi a guvernului, şi că marea majo Martinez Campos şi o relua la 10 De
Dăr cine pete garanta în Rusia, asupra vieţii lui Canovas del Cas- ritate a liberalilor ofere guvernului oemvre acelaşi an, când trebui să repri
unde totul se concentreză în omni tillo, a ministrului-preşedinte spaniol. serviciile lor. Asemenea şi Selvela a meze o a doua răsoolă din Cuba. Dăr
potenţa Ţarului, că nisuinţele şi do Omorîrea lui Canovas a fost de arătat guvernului condolenţele şi i-a oombătut cu înverşunare de Castelar, Sa
rinţele lui vor fi tot-dăuna favorabile mult plănuită de anarchiştî. Despre oferit serviciile sale. gasta şi generalul Martinez, îşi dete de
susţinerii păcii? acest plan a căpătat soire mai întâiu Nu este acesta primul atentat misia îu Februarie 1881. Atunci el orga-
