Page 118 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 168—1897

nisa an nou parfcid, oonservator-liberal, al cel mai puternic concurs Majestăţii Vâs- înţelegere în cursul negociărilor speoiale clădire în stil modern şi elegant mobilate,
cărui ş°f fu proclamat. tre, în contra tuturor acelora cari ar în- dintre Turcia şi Grecia. Art. 10 conţine o ou aşternut nou mobile nouă, serviciu
Oanovas făcu în timpul acesta mai oeroa să turbure sân să rupă aoâstă pace. reservă a Porţii de a faoe propuneri pen­ prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
multe oampanii politice remarcabile: con­ Beau in sănătatea Majestăţilor Lor a îm­ tru regularea oonvenţiunii din 1881. Art. restaurant şi musioâ mai în fiă-oare cŢ, Se
11
tra sufragiului universal, pentru disoiplina păratului şi împărătesei . 11 şi oel din urmă statornioesoe un ter­ pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
în armâtă, contra politicei radioale a cabi­ Aoeste ultime cuvinte, împăratul Wil­ min peutru aprobarea tratatului de cătră luna, cu săptămâna si oa tjiua, costând
netului Possada şi răuşi să răstârne pe helm le-a pronunţat în limba rusâsoă; toas­ Pârtă. dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe <Ţ*
aoesta, la 18 Ianuarie 1884, oând reluă tul l’a ţinut oa şi împăratul Nicolae pe-al *
preşedinţia consiliului. Dâr în Iunie 1884 său, în limba franoesâ. Se telegrafâză din Oonstantinopole ou Musica orăşenâsoă va oânta, mâne,
trebui să demisioneze pentru că se odu- data de 8 Aug.: MercurI, la 5 6re d. a. pe premoneda de
In timpul prânzului Ţârul Nicolae a oioo- jos, âr sâra va oonoerta la restaurantul
sese la dorinţa tînărului rege Alfonso de a In privinţa articolului 6 al prelimină­
nit paharul ou oanoelarul german printnl Ho- „Erdâlyi**. La oererea mai multora se va
visita provinoia Muroia bântuită de holeră, rilor de pace. P6rta oonsimte să evacueze
henlohe ou secretarul de stat Bulow şi ou 1
De abia în 1890 Canovas reluă frânele pu­ Tesalia în eondiţinnile următâre: Indemni­ oânta piesa: „Traum einer Reservisten *.
ambasadorul german principe Radolin, âr
terii şi de atunci a condus afacerile Spa­ tatea de resbel să se plătâsoă în trei
împăratul Wilhelm a oioonit paharul ou
niei, ou miol întreruperi, în numele parti­ termine la oâte 15 (jile, la fiă-oare plată
oontele Muraview şi ou ministrul de răs­ Scirî din România.
dului oonservator, pănă erl oând glonţele o treime din trupele turnesol va părăsi Te­
boiii Nannovsky. Contele Muraview şi mi­
unui asasin i-au sourtat viâţa. salia. — Plecarea Regelui şi Reginei Ro­
nistrul de finanţe Witte purtau însemnele
Puterile nu aoârdă decât ocuparea li­ mâniei la Viena şi apoi la Ragaz, este
1
ordinului german al „Vulturului Negru *
niei Salambria-Volo şi cer evaouarea ime­ fixată tot pe Jiua de MierourI 30 c. st. v.,
împăratul Wilhelm la Petersburg. oare li-s’a oonferit înainte de masă. diată a terenului ooupat la Sud de aoâstă afară numai dâoă dificultatea oiroulaţiuuei
* linie. — înţelegerea în aoâsta privinţă nu
Sâmbătă sâra s’a dat la Peterhoff în Austria, din oausa desastrelor oausate
Privitor la numirea împăratului ger­ s’a fixat încă. — In cercurile diplomatice de inundaţiunl, nn va neoesita o amânare.
prân4ul de gală în onorea suveranilor ger­
man oa admirai al flotei rusesc! se oomu- se crede, oă se va faoe în cursul acestei
mani. Oând împăratul şi împărătâsa Ger­ — Dumineoă diminâţă au sosit la Si­
nică următârele: săptămâni.
maniei, au mers la prâncj, au fost primiţi naia Marea duoesă de Coburg şi prinoipesa
Imediat după ce împăratul Wilhelm Acjl a fost la Tophane o oonferenţâ
de imensa mulţime cu aclamaţii entusias e. Beatrioe, mama şi sora prinoipesei Maria;
f
a păşit pe Yachtul împărăteso rusesc, îm­ pentru negooiările în privinţa păcii.
Masa în formă de potoovă era strălucit îm­ de la Predeal oălătoria s’a făcut în tren
păratul Nicolae l’a rugat să-i dea voie să-l
podobită şi avea tacâmuri pentru mai mult special.
numescă admirai al flotei rusesol. Tot-o­
de 100 de persone. In mijloc şedeau cele
dată împăratul Nioolae a predat împăratu­ S C U F I I L E P I L E I . — Sinuciderea din Crăiova. Astă nâpte
2 împărătesc, ia drepta împărătesei Au­
lui german drapelul de admirai lucrat în s’a sinucis aci tînărul Oantaouzino, nepo­
gusta Victoria (a Germaniei) şedea împă­ — 29 Iulie.
mătase, precum şi diploma de admirai. In tul d-lui Gogn Cantacuzino. Causa aoestui
ratul Nicolae ; lângă el şedea marea duoesă Un „Maghiar greco-catolic“ în resboiul
acel moment corăbiile rusesol la porunoa act de disperare este dragostea, pe care
Wladimir şi prinoipele Henrio, la stânga greco-tnrc. Un student dela gimnasiul din
Ţarului Nicolae au făout salutul în onârea nenorocitul o hrănea pentru o cântărâţâ
împărătesei Alexandra Feodorovna (a Ru­ Oradea mare, cu numele Vasiliu Tâmaş,
uou numitului admirai rusesc. dela un cafe chantant, anume Luţa Re-
siei), şedea împăratul Wilhelm şi lângă el fiiul preotului greoo-catolio din Sătmar, s’a
marea duoesă Elisabeta şi marele duce Wla­ reîntors filele aoestea în Budapesta, sosind ceanu.
dimir. — ţliarului L’Indâpendace Roumaine
Din Austria. de pe câmpul de răsboiii greco-turoeso,
împăratul Wilhelm purta uniforma de unde, cum spun foile din Budapesta, s’a i-se oomunioă, oă societatea ungară pentru
Ca dovadă despre gradul cel mare de
admirai rusesc, împăratul Nicolae şi marii distins prin eroismul său, primind opt rane. exploatarea minelor de oărbunl de la Udri-
iritaţiune, ce domnesce între Germanii Şi
duci purtau uniformele regimentelor lor Din Budapesta, tînărul s’a dus la casa pă­ oanî (Transilvania), care e la frontiera ro­
germane. Slavii Austriei, serveso următârele fapte: rinţilor săi în Sătmar. El plecase la răs­ mână, şi-a întins galeriile de extraoţiune
La acest prânc} de gală, Ţarul Nicolae In Eger proouratura confisoă aprâpe cfil- boiii fără soirea părinţilor săi; îndată ce pănă în subsolul teritoriului român, astfel
nio (Ţârele germane de-aoolo. Chiar şi flia-
II a ridicat următorul toast: îşi înciripâ oâţl-va florenl pentru călătoria, că societatea extrage şi exploatâză oârbu-
rul oficial al comunei a fost confiscat din uele de pe teritoriul român.
„Presenţa Majestăţii Vâstre şi a părăsi şoâla şi plecâ cu trenul direct la
oausă, că a publicat manifestaţii de simpa-
Majestăţii Sale împărătesei între noi, Braşov. De aci, neavând paşaport, treou
tiă pentru Germani, piarul „Egerer Naoh- — Scumpirea pânei. Brutarii din ca­
îmi oausâză o viuă sasisfacţiune. Ţin mult peste munţi în România, mergând la Bră­ u
.richten“ a fost oonfisoat pentru-că a publioat pitală au hotărît, (Ţm® „Epooa , ca să scum-
de-a Vă esprima pentru aoâsta mulţumirea ila, unde făcu ounoscinţă cu un comer­
numele a 121 de chiriaşi şi proprietari cehi pâsoă preţul pânei, ou începere dela 1
Mea sinceră. Aoâstă nouă manifestare a le­ ciant greo, ou al căruia ajutor putu să
din Eger (Se soie, că poporaţia germană August, cu ÎDoă oinoî bani. In aoest scop
găturilor tradiţionale, ce Ne uneso, şi-a mârgă la Atena. Aici fu înrolat în legiu­
din Eger demonstrâză în tot ohipul oontra ei s’au înţeles şi cu brutarii din provincie
bunelor relaţiunî stabilite în mod aşa de nea străinilor şi, după o pausă de patru
Cehilor de-aoolo.) „Egerer Ztg.“ asemenea ca să faoă aoelaşl lucru. Primăria capitalei
fericit între oele două imperii ale Nostre cj'le, fu trimis la graniţe pentru a lupte în
a fost oonfisoat Sâmbătă a şeptea-orâ. In aflând despre aoâsta, a ordonat d-lor Se-
vecine este tot-odată o garanţă preţiosă oontra Turoilor. In luptă s’a purtat brav,
urma iritaţiunei, ce domnesce, Nemţii din hendler şi Alberstadt, antreprenorii manu­
pentru susţinerea păcii generale, care for- pănă când în fine la Parsalos fu rănit greu,
Eger au denunţat locuinţele la un număr tanţei comunale, oa dala 1 August să pue
meză obieotul silinţelor nostre constante trebuind să fiă dus îndărăt la Atena, unde
mare de chiriaşi cehi şi au dat afară ser- în vencj&re pe piaţa Buouresoilor 24 mii
şi-a dorinţelor ndstre celor mai fierbinţi. a zăcut bolnav pănă s’a putut reîntârce
vitârele şi luorătorii oehl. Nu puţină irita­ kg. pâne cŢltfio, cu preţul ou oare se vinde
Beau în sănătatea Majestăţei Sale împă­ aea9ă. Dâr nici acasă nu va sta mult, căci
ţiune domnesce şi în Carniolia din causa acum pânea de cătră brutari.
ratului şi Begelui Wilhelm şi în sănăta­ în scurt timp are de gând să se reîntâroă
întrunirei demonstrative a Slovenilor şi a
tea Majestăţii Sale împărătesei şi Reginei ârăşl în Greoia pentru a intra în armata — Ursul de la scdla veteriaară. Cetim
altor âspeţl slavi în Cilii, unde reuniunea
precum şi a întregei lor auguste familii *. greoâsoă cu rangul de aspirant de ofioer. în „Drapelul * de Dumineoă: Astă nâpte o
1
1
slovenă naţională înaugurâză o clădire a
Curând după aoâsta şi-a ridicat împă­ — E interesant, că foile unguresol, din grâznică nenorooire s’a întâmplat la scâla
ei. Sunt temeri, oa să nu se întâmple oioo-
ratul Wilhelm paharul rostind următorul oare am reprodus aoâstă soire se laudă cu veterinară din Capitală. Un urs a scăpat
nirl între Nemţi şi Sloveni cu aoâstă ooa-
toast: vitejia acestui „tînăr maghiar *, pe care-1 dintr'o coliviă aşeejată în subsolul soâlei şi
1
siă. Nemţii se plâng, oă foile slovene i-ar
„Mulţumesc Majestăţii Vostre căl­ numeso „Tamâs Lâszlo", fiind silite în ace­ a adus terârea în scâlă. Etă faptele: D.
fi provocat. Slovenii susţin, că ei nu vor
duros tot-odstă şi în numele Majestăţii laşi timp să constate, că el este fiiul preo­ director Loousteanu are obioeiul să ţie în
să provâoe pe nimeni, oi să-şî apere drep­
Sale împărătesei pentru primirea atât de tului greco-catolic din Sătmar. Las, că dâoă subsolul scâlei urşi şi lupi. Astă nopte, pe
e
M
tul lor naţional. „Slovenski Narod cŢ° :
cordială şi grandiosă ce Ni-s’a făcut, şi aoel tînăr, e greco-catolio nu pâte fi Ma­ la 6ra 12, pe oând tâtă lumea dormea, unul
OrI-oât s’ar svîrooli Nemţii pentru a-şl
pentru cuvintele graţiose, ou care Maies­ ghiar, dâr nici nu se potrivesoe Ungurilor din aceşti urşi a reuşit să scape din coliviă
apăra o posiţiă, ce nu le oonpete în Cilii,
tatea V6stră Ne-a bine-ventat în mod să se laude ou vitejia unui tînăr, oare a şi să âsă în ourtea soâlei.
aoesc oraş totuşi va deveni un oraş slo-
atât de simpatic. Tot-odată aşi depune luptat în şirurile Greoilor şi nu ale Tur­ Atras probabil de mirosul sângelui,
vean.
în deosebi mulţumirea Mea cea mai adâncă oilor, pentru cari făouseră Ungurii pro­ ursul şi-a dirijat imediat paşii spre clădirea,
şi cu bucurie simţită la pioiârele Majes- pagandă. unde e aşeejată seoţia chirurgicală. Aoi a
tâţii Vâstre, pentru învoita distincţiune Tratatul de pace greco-turcesc. pătruns în ooridor, în oare dormea liniştit
pentru Mine atât de surprinejâtore, ce încă nn tren separat la Tuşnad. Bi­ gardianul seoţiei. De-odată fiara s’a repefjit
Majestatea Vâstră aţi avut bunătatea Etă sumarul tratatului de pace stabi­ roul orăşeneso pentru bilete de drum de cu furiă asupra gardianului, înfigându-i
a’ml face, prin înrolarea Mea în flota glo- lit de ambasadorii Puterilor în înţelegere fier anunţă, oă la oererea mai multora s’a ghiarele în trup. Gardianul, deşteptat din
riâsă a Majestăţii Vâstre. Este aoâsta o cu Porta otomană : hotărît a arangia în acest seson încă un somn de acest atao neprevăcjnt, a rămas oa
tren separat la Tuşnad, şi anume pe Du-
deosebită cinstire, pe oare o sciu preţui Art. 1 tratâză despre noua linie de de lemn aucjind mormăiturile fiorâse ale
mineoă, în 15 August n. c., subînţelegân-
în totă extinderea ei şi care a distins şi fruntarie şi fixarea ei la faţa locului de ursului şi văcjendu-se ou putere înşfăcat de
du-se, oă pănă Vineri în 13 1. o. se va
marina Mea în mod deosebit. Văd în cătră o oomisiune mixtă. Art. 2 fixâză despre fiară. Bietul om, de atâta spaimă, n’a pu­
anunţa un număr corăspuntjător de âspeţi.
numirea Mea de admirai rusesc, nu numai păgubirea de răsboiii la 4 miliâne lire tur- tut opune nioî cea mai mioă resistenţă, şi
oinstirea persânei Mele, ci şi o nouă do­ oesoî şi institue controlul Puterilor asupra Cununiă. D-l Gavril Precup, profesor ursul a făout ou dânsul oe a vrut. I-a fă­
vadă pentru continuarea relaţiunilor Ndstre vechilor şi nouelor datorii ale Greoiei. Art. gimnasial în Blaşiu, şi d-ra Virgiviu Solo- cut trupul numai răni ou ghiarele, l’a tă­
tradiţionale şi sincere întemeiate pe o basă 3 stabilesoe inviolabilitatea oapitulaţiunilor mon, se vor cununa Joi, 12 August n,, în vălit pe jos, l’a trântit de păreţi pănă oe
nesdruncinabilă, precum şi a relaţiunilor şi hotăresoe, oă modificările jurisdioţiunii biserioa catedrală din Blaşiu. — Felicită­ l’a lăsat oa mort în mijlocul coridorului,
ambelor Nostre imperii. Hotărîrea firmă consulare se vor faoe prin înţelegerea am­ rile nâstre! într’un lac de sânge.
a Maj. Vostre de-a păstra şi în viitor ca şi belor părţi. Art. 4 se ocupă cu definitiva Dâr furia ursului du se potolise. El
Inspectori reg. supremi pentru anul
pân'acum poporului Vostru pacea, întâm­ înoheiare a , păcii. Art. 5 specifică încheia- a eşit prin curte si s’a pornit spre locuinţa
scol. 1897/98 sunt numiţi pentru gimnasiul
pină şi în Mine eooul cel mai vesel, şi rea a trei convenţii speciale între oele două lăcătuşului scolei, căruia i-a sguduit din
din Braşov Kuncz Elek, er pentru comer­
astfel mergând pe aceleaşi cărări Ne vom State. Art. 6 cuprinde principiile modului răsputeri uşa. Bietul lăcătuş, spâriat de
ciale Elischer Joz9ef. Cest din urmă şi pen­
nizui în unire a oonduce desvoltarea oul- de evacuare a Tesaliei cum şi a menţinerii aoeste BguduiturI supra-omeneşti, a amorţit
tru şcolele reale din Braşov şi Brad.
turală a popârelor Nâstre sub bine-cu- ooupaţiunii turcesc! în anumite regiuni până de frică şi n’a îndrăznit să vie pănă la uşă
vântarea păcii. Plin de încredere pot să la plata compleotă a despăgubirii de răs- Ospeţii cari vin la Braşov pot flaa s’o desohidâ şi să vadă oe este. Norooul
reînoesc — oonvins, că am poporul Meu boiti. In art. 7 se stabilesoe reluarea rela­ oele mai bune, mai ourate şi mai higienioe lui a fost. Dâoă desohidea cumva uşa, ur­
întreg după Mine — solemna promisiune ţiunilor între oele două părţi. Art. 8 se odăi la Villa Kertsoh, aflătore pe prome­ sul se precipita de sigur în casă şi am fi
de-a sprijini din t6te puterile Mele pe ooupă de protecţiunea supuşilor elevi pănă nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­ avut de înregistrat numărâse viotime, căci
Majestatea Vostră la aoâstă mare operă, la reînceperea servioiului consular. Art. 9 cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă lăcătuşul are femee şi copii.
de a susţinea pacea poporelor şi de-a da instituie arbitragiul pentru oasurile de ne- I nioî nu trebue birje. Odăi multe şi pe ales, La ţipetele scâse de gordianul a tacat