Page 119 - 1897-07

Nr. 168.—18974 GAZETA TRANSILVANIEI Jfagma a

la alarma dată de lăoătuş, t6tă scâîa a 7 - 800 suflete, storoând laoreml din mulţi V a r i e t a t e . tanţinopolul. Acest stat va sămâna întru
st în pioiâre. Îşi pote închipui orl-cine ochi. multe Greciei, deâreoe pe tron va şedâ
Un non profet. In anul 1883 a apă­
•âză oe-a ouprins pe totl când s’a Jătit M’a pus îu mirare predioa părintelui unul din viţa Paleogolilor. Acâstâ sobim-
rut o oarte de poesii scrisă de un popt
îstea oă un urs furios, scăpat din ooliviă, Pop din Uzon, oare a soiut vorbi, după bare a cbartei Europei, după Zisa profetu­
atenian ou numele Synadinos. Intre poe­
/ea în puterea lui curtea sodlei şi t6te gustul şi pofta inimei mele, atât de fluent, lui, are să fiă gata cu sfârşitul anului 1899.
mele mai mult sâu mai puţin interesante
jpendinţele unde, din prioina oăldurei ve- atât de pătrunzător, îneât am văjut our-
este una din 200 versuri, oare pe aoel
ii, mai t6te uşile erau deschise. Der cu- gând laoreml chiar şi din ochii unor .bă­
timp nioî n’a fost băgată în sâmă. Astăcjî L i t e r a t u r ă .
.jul nu şi l’a pierdut nimeni. Imediat, îu trâni de câte 60 — 70 da ani.
însă, după răsboinl turoo-greoeso, ea a fă-
ijlooul nopţei, o adevărată gână a fost Vrednică de remaroat este ourăţenia Mitologia grâcă şi romană. Iu Tipo­
out, cum sorie „Temps", mare sensaţiă în
rganisată in contra primejdiosei fiare săl- esemplară, oe 'am observat’o atât în bise­ grafia G. A. Lăzăreanu din Buouresoî (Strada
tâtă Grecia. Titula poemei, de oare vor­
atioe. După multe peripeţii însoţite de rică, oare era ca şi an pahar, oât şi la Episcopiei 3) a apărut (jilele aoestea o in­
u
bim, este: „Turcii contra Ateuienilor . In
,arl perioole, ursul a fost gonit din tote credinoioşl, unnl mai bine şi mai curat îm­ teresantă soriere soienţifioă. întitulată: „Mi­
adevăr, oine oetesoe acostă poemă, trebue
krţile, strîmtorat îutr’un ungher al ourţri, brăcat decât oelalalt. Am observat peste tologia grâcă şi romană. Creaţiunea, Cro-
să rămână surprins. T6te câte se petreo
rins şi legat. Imediat fiara a fost iDter- tot la oredinoioşii noştri din Doboiii un nos, Rhea, Zeus, Hera, Apollon, Artemis,
astăcjî în Greoia, tâte crutjimile, ce s’au
ată în oolivia ei. zel religios, ba şi naţional, oare m’a sur­ săvârşit din inoideDtul răsboiului turoo-gre- Hephaistos", de St. Michăileanu. Volumul
Nenorooitul gardian de la secţia chi- prins. I, de 304 pag., ouprindend îu text mai
La aoâstă tristă înmormântare a vred- ceso, poetul Synadinos le profeţesoe în
irgioalâ e într’o stare de plâns. Trupul poema amintită, oare a fost scrisă înainte multe ilustraţiunl. Preţul 2 lei 50 bani.
nioei preotese Raohila, oare ne-a părăsit în » *
a plin de sfâşieturî pricinuite de ghia- ou 14 ani. Este de însemnat, oă poetul
etate abia de Bl ani, am vă(jut şi pe d-na
ale ursului şi aooperit de vânătăi prioi- grec oontinuu condamnă în versurile sale Curs complet de corespondenţa co­
Maria Pruncu năso. George Ioan, mare
uite din isbitunle pe jos şi de păreţi. El oorumperea guvernului grecesc, înouibarea mercială este titlul unei nouă cărţi, ce a
proprietară în loo şi în Iliesol, oare şi-a
fost dus la spital şi nu e mare speranţă, moravurilor rele şi decadenţa sooietăţii din apărut tocmai acum de sub tipar şi al
întrerupt oura, oe o făcea la Vâlcele, şi a
ă va scăpa ou c}ile. Şi chiar de s’ar în- Atena. căreia autor este d-1 I. C. Panţu, profesor
alergat întru mângăiarea mult întristatului
empla aoâstă minune, bietul om va rămâ- Preoum profetul Ieremias deplânge la şcâlele comerciale din Braşov. Cartea
ea beteag din spaimă, smintit şi epileptic, soţ, — lucru, oe asupra tuturor a făcut o parirea tristă a Jerusalimului, tot aşa poe­ este întocmită pentru şcâlele de comerciu
impresiune atât de bună. Intre asistenţi se
îenorooitul e tată de familiă. tul greo deplânge perirea Greoiei. In poemă şi pentru particulari, dându-se în ea t6te
aflau membrii antistiei comunale, marii pro­
se cjioe mai departe: Se înoepe răsboinl. instrucţiunile necesare în corespondenţa
prietari din loo, preotul reformat eto.
Inundaţiunile. Dumnec}eu odihuâsoă pe răposata şi Măceluri şi jafuri grâzniee. Sângele curge comercială. Preţul 1 fi. 60 cr. sâu 4 lei.
şiroie, pretutindeni borcote de morte. „Dâr Se pote procura şi dela librăria Ciurou
să mângăe pe întristatul soţ!
piarele austriaca şi unguresol sunt timpul faptelor mari, oare făcu pe Greoia din Braşov.
Un participant, %
dine de soiri despre catastrofele întâmplate
renumită, a treout. Poporul nioî nu e în
o urma inundărilor. stare să se renască. Turoii străbat înainte, In Tipografia Diecesană din Caran­
Bran, Iulie 1897.
Despre aoestea scrie „N. P. Journal": inundâză ţâra...." sebeş a apărut: Manual de tipicul bisericii
3 ărţile ostice ale imperiului german, totă On. Redacţiune! In tote ţinuturile Apoi astfel esolamă poetul: Ei so­ ortodoxe orientale pentru elevii institute­
Austria, şi aoum şi Ungaria au fost şi sunt locuite de Români s’a obicinuit, oa tine­ sesc.... Vă salut! Voi sunteţi salvatorii noş­ lor teologice şi pedagooice, întocmite de
noeroate de inundări, a căror urmări triste rimea română studiâsă la anumite ooasiunl tri! Iârna aspră pregătesoe primăvară ro* Dr. luliu Olariu. — Preţul 40 cr.
iu se pot încă nici pe departe calcula. să dea petreceri publice, serate musioale.
ditâre. Câmpiele nâstre nu se vor vindeca
Iute de 6menî şi-au perdut viâţa, multe teatre, ooncerte eto. împreunate ou joc,
pană atunol, pănă când nu vor fi estermi-
nii şi-au perdut averile şi pagubele mate­ spre a delecta publicul şi totdeodată prin D I V E R S E .
naţl toţi. înainte, Turcilor! Cleon-ii au
riale se urcă la nenumărate miliâne. Nu- aceea a esopera şi anumite ajutore pentru construit drumuri estins9 pentru v o i , Circe-le
nai în regatul Saxoniei se evaluiazâ pier- cutare sâu outare soop filautropio. La t6te vă aştâptăL. Un ourier, îneoându-se spune, Inscripţiunî feniciene pe insula Sumatra.
lerile materiale cu 70 miliâne măroi. In ooasiunile după astfel de petreceri s’a înoă de mai mulţi ani se desooper în Re-
oă barbarii au ocupat Lamia. Fiii grei înar­ jang, pe insula Samatra, mulţime de ins-
riilesia prusiană şi în multe distriote ale obioînuit a se face şi o dare de sâmă pu­
maţi ai Agar-ilor fao atao şi recruţii cad oripţiunl originale fenioiene. Este lucru
Austriei elementul deslănţuit a produs şi blică despre resultatul petreoerei.
în luptă oa plâva. Ofioerii noştri răniţi ounosout, oă în evul veohiu Fenicienii erau
mai mari pagube — şi şi Ungaria are să La noi în Bran, centru loouit numai
în piept se rostogolesc; oorporalii conduc cei mai renumiţi navigatori; ba se mai
sufere în urma lui. Pagubele în ţinuturile de Români — ou escepţiunea oâtorva fa­
trupele". Zioea, oă ei ar fi înounjurat şi pământul.
dunărene sunt deja enorme; în fiă-oare milii de amploiaţi UDgurI, — unde este o
Este interesant, că profeţia aoâsta Ce-i drept, aoest luoru nu se pote constata,
3ea8 pot să sosâsoă soiri despre o nouă inteligenţă destul de frumâsă şi un număr
din urmă în adevăr s’a realisat în luptele dâr monumentele aflate prin Africa şi aoum
catastrofă, de-aceea este imposibilul să dăm destul de mare de tineri, oarl studiâz;ă pe
de pe oâmpiele Tesaliei şi ale Epirului. pe insula Sumatra adevereso navigatiunea
-u-e-o ioână despre cela pafcreoute; în to- la gimnasii şi diferite universităţi, încă s’au
Mai târejiu întrâbă poetul: unda sunt avuţii, estinsă în tâte părţile a Fenioienilor. în­
,al însă, tabloul este atât de înspăimântă- \ dat în toţi anii pănă aoum astfel de pe-
unde sunt voluntarii aristocraţi ? Pentru oe văţaţii voeso să constate aoum, oând a
tor, încât putem să vorbim de-o miseriă treceri din partea tinerime! brănene, chiar
produsă priu inuudaţiunl. Anul 1897 şi aşa şi de oâte două ori pe an şi totdâuna re­ nu vin să învingă pe duşmani? Nioî urma sosit întâiaşl-dată Fenicienii pe insula Su­
nu li-o pot! vedâ; printre trupe nu vecjl, matra. Organul sooietăţii geografi.ee din
este an rău; reoolta a fost relativ rea. Mij- sultatul atât moral, oât şi material al pe­
deoât pulverea ţării: păstori, meseriaşi, fiii Londra într’un număr mai recent Zioe, oă
lâcele de hrană se scumpesc; se soumpesoe trecerilor a fost satisfăcător, âr despre de-
poporului. Aristocraţii rămân acasă, se tem, acâsta s’ar fi întâmplat pe timpul lui Aleo-
pânea şi oelelalte articole. La aoâstă cala­ ourgerea petrecerilor, pănă înainte cu vre-o
oa nu cumva fumul prafului de puşoă să sandru Marele, sigur însă nu se soie. Is­
mitate a soumpetei se mai adaugă şi catas­ patru ani deşi nu regulat, der totuşi se
le negrâsoă feţele alba. — Aoâstă profeţiă toricii ZiOi pe timpul oând Alexandru
trofa multor mii de indivizi. dedea şi câte-o dare de sâmă publică
s’a împlinit din ouvânt în ouvânt cu ooa- Marele > se opri în oalea sa viotoriâsă la
Numita fâie doresoe ca eventualele din partea aranjorilor. siuunea răsboiului. rîul Judus, demandâ comandanţilor flotei
înoeroărl ale bugetului, oe-ar fi de lipsă De prin anul 1894 înoă pănă aoum, In 13 Iulie o telegramă din Atena fenioiene, Nearobos şi Quesiroitos, să na­
pentru a veni în ajutorul nenorociţilor să deşi în fiă-oare an s’au dat câta 1 — 2 pe­ anunţa, oă între reserviştii trupelor gre- vigheze pe rîu îu jos şi apoi să între în
nu se ia din darea oe-o plăteso cei mai treceri şi totdâuna ou destinaţia, oa venitul oescl e mare neîndestulirea. Ei au pre­ sînul Persio. După aoâsta nu se mai aude
lipsiţi — adeoă clasele mai săraoe — la ourat să-l întrebuinţeze spre scopuri cultu­
tins, că şi avuţii şi aristocraţii să prindă nimio despre numiţii navigatori; abia ou
fie-oare buoătură de pf.ne, de carne, la rale, şi deşi, după oum sciu, totdâuna au arma. câteva Z^ înainte de mârtea lui Alexan­
6
fie-care înghiţitură de băutură, ci să se ia incurs la oassă sume de multe-orl neaştep­ După aoeea oontinuă poetul astfel: dru Marele, Nearobos se arată prin Susa.
din mijlâee, oe se pot prooura în alt tat de fruooâse şi petreoerile au fost cer­ Un ourier vine oa fulgerul de oătră Tbâbe Plutarohos şi Qaintus-Carbius spun, oă atunol
mod. cetate bine de inteligenţa şi poporul ro­ şi anunfă, că Taroii au făcut morminte Nearohos ar fi istorisit oălătoria miraoulâsă
mân din oomunele Brănene, totuşi nu s’a
eroilor dela Platea... Şi musioa trupelor a regelui. Pănă aoum credinţa generală
dat în publio nioî o dare de sâmă despre
Corespondenţa «Casetei Trans.“ resultatul petrecerilor, aşa oă publicul şi inimice, oa şi oând ar voi să ne batjo- era, oă Nearcbos ar fi enarat în Susa nu­
ourâsoă, oântă imnuri de învingrre gre- mai reîntâi’oerea sa aoasă; dâr e fârte pro­
Doboiu, 10 Aug. n. 1897. oontribuenţii nu au fost puşi în ounosoinţă, oeacl.
oă anume oât a inours, oe venit curat au babil, oă oălătoria lui prin sânul Persio n’a
Dela înmormântarea preotesei Bachila Poetul Synadinos astfel profeţesoe bu­ durat atâta şi Nearobos dela Gedosia, ală-
avut petreoerile şi spre oe soop s’a între­
Puianu. Am asistat în viâţa mea de peste letinul de răsboiă: Edhem paşa în fruntea turându-se la navigatorii arabi, a fost con­
buinţat.
76 ani la multe şi diferite înmormântări, armatei înaintâză spre Lamia. Soldaţii, dus de aoeştia şi astfel ar fi treout peste
Nu voeso a trage la îndoâlă ooreoti-
dâr ordinea şi preoisiunea, ou oare s’a ce­ aprinşi de dorul de luptă, râgă pe ooman- insula Sumatra. Fârte multe împrejurări
tatsa nimănui. Fapt este, oă după cât sciu
lebrat înmormântarea preotesei Bachila Pu­ dant să-i lase la luptă contra inimioului. sunt, oari confirmă tot mai mult aoâstă pă­
ea nu s’a administrat niol-odată nimio la
ianu nâsc. Bucur rar am mai văcjut’o, ceea Apoi musioa Turcilor a început din nou rere. Astfel insoripţiunile aflate la Rejang
nioî un fond cultural româneso din Bran,—
oe trebue să constat spre onârea clerului un imn de răsboiii grecesc întitulat: „îna­ (ins. Sumatra) sunt reminiscenţe de ale Fe­
afară de o singură petrecere, oând se 4ioe, oă
român ortodox din Săouime. inte în oontra Thermopylelor ! oare este nioienilor de prin vâoul al IV-lea înainte
u
s’ar fi dat oeva în favorul înfiiaţâudei Reu­
înmormântarea s’a săvîrşit de d-1 pro­ oompns din diferite oâuteoe poporale şi de Cbristos şi au unele proprietăţi, din oarl
niuni de femei române din Bran, însă fără
topop Coltofeanu dela Breţou ou asistenţa imnuri greoesol. Soldaţii turci aucjind aoest se pâte oonobide la influenţe greoesol. Aşa
nioî o dare de sâmă publioă. Dâr totuşi
preoţilor I. Pop din Uzon şi M. Greceanu aşi dori şi cred, oă ou mine împreună pu- imn, oa nebuni, strigară: „Trăâsoă răsbo- de esemplu insoripţiunile se ceteso dela
din Chichiş, toţi îmbrăoaţî în ornate nouă iul 1 Trăâscă rosboiul 1“ ca şi când ar fi stânga la drâpta, ca şi în limba grâoă, pe
bliool Brânean şi domnii oontribuenţl înoă
negre, învrâstate ou alb. Atât ecteniile şi voit să-şi bată joo de noi (Greoii). oând îa limba originală fenioiană se oetesoe
ar dori, oă domnii aranjerl ai petrecerilor
celelalte rugăciuni sfinte rostite din partea Mai interesant este sfârşitul poesiei, dela drâpta la stânga, toomai oa sorisârea
pentru liniştirea publicului şi evitarea ori­
preoţilor, oât şi răspunsurile dela strană oare în trăsuri scurte descrie întrâga orisâ arabă sâu jidovâsoă. De altă parte între
căror nedumeriri, măoar acum să dea sâmă
prin ox’ganul învăţătorilor Zosim Butnar despre resultatul petrecerilor din urmă, âr europână. Răsboiul turoo-greoeso, se (j' poporul din insula Java şi la cel din Su­
oe
din Braşov şi N, Bădoiu din Doboifi, au în viitor să-şi ţină de datorinţă oa după în numita poesiă, duoe la oouparea Con- matra se vorbe8oe şi aoum despre aoeea
decurs într’o ord’ne esemplară şi ou o pie­ stantinopolului do câtrâ Ruşi. Dâr aoest călătoria. Intr’adevăr, spun, ei că „Alexan­
petrecere fără amânare să o facă acesta
tate rară. spre inourajarea publicului brănean iubitor fapt mare se întâmplă numai după un răs­ dru Marele au coustruit un pod peste
Oraţiunea protopopului Ooltofeanu fu de progres, oare totdâuna şl-a dat silinţa, boiii austro-ungaro-ruseso, care se va sfârşi Mare"; aoâsta nu pâte avea alt sens decât,
cât se p6te de nimerită, er iartăoiunile, oe oa să oontribue ou obolul său la prospe- ou pustiirea Austriei. Apoi se compune oă corăbiile lui au trecut peste Ooean, pănă
le cjise şi îa unguresoe— din causâ oă po- rarea şt înaintarea oulturei românesol, şi ooaliţiunea marilor puteri, ca să alunge pe au ajuna la Sumatra.
p^ul acestei comune, durere, şi-a uitat oare totdâuna a sprijinit şi sprijinesoe ti­ Ruşi afară din Oonstantinopol. După răs­
limba strămoşâsoă şi numai credinţa orto­ nerimea în întreprinderile sale bune şi fo- boiul fioros se împarte Turoia. Grecia şi Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
doxă ii mai ţiue legaţi da viţa română — lositâre nemului nostru. Creta vor fi ţerl independente sub inspeo-
mişcară inimeie asistenţilor, în număr de Un participant. ţiunea unei mari puteri ou oapitala Cocs- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.