Page 12 - 1897-07
P. 12
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 145—1897.
i
Cursul la bursa din Viena. Nr. 10013—1897 gipsul 1 sg§F-
R
Din 13 Iulie 1897. P u b l i c a ţ i u n e
Renta ung. de aur 4% . . . . 122.75 „ARDELEANA 44
Renta de corbne ung. 4°/° . . . 100.15 Budgetul anual asupra Intrate
Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / %. 123.50 lor şi eşitelor oraşului Braşov pro
1
2 1898 dimpreună cu referitbrele a- 1 INSTITUT DE CREDIT Şl ECONOMIÎ, SOCIETATE PE ACŢIÎ ÎN OREŞTIE.
Impr. căii. fer. ung. în argint 4Y °/o 101.35
2
Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.90 clude se află la comptabilitatea oră- i
Bonuri rurale nngare 4% • • • 98.— şenescă, (Strada porţii Nr. 63) con i Fomtari proprii: II. 350,©©#. Depuneri: TOO,
Bonuri rurale oroate-slavone . . 97.75 Circulaţie anuală,: 3.090,990.
form §. 125 al art. de lege XXII
Imprum. ong. cu premii . . . 153.— 1 Institutul face următdrele operaţiuni, la cari recomandă
0
LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.— din 1886 în decursul a 15 (ţii ) ŞÎ 1 serviciile sale:
Renta de hârtie austr........................ 102 10 anume din 10 pănă încl. 24 Iulie a. c. 1) acordă împrumuturi cu interese 4) cumperă şi vinde mărfuri şi pro
Renta de argint austr............................ 102.25 în decursul orelor de oficiu dela 1 de 8%; ducte;
Renta de aur a u s t r . . . . . . 123.20 8—12 6re înainte de prân4 spre 1 2) primeşce depuneri, dela particu 5) arendeză şi exarendeză realităţi;
LosurI din 1860 ................................ 146.—
examinare ganerală. lari cu & şi cu 5Yî > dela 6) cumperă şi vinde efecte publice;
Aoţii de-ale Bâncei austro-ungară. 952.— i
Fiă-cărui solvent de dare ’i stă corporaţiunl culturale cu 6%; 7) mijlocesce operaţiuni, specificate
Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 397.— 3) cumperă şi vinde realităţi; sub 3, 4, 5.
Aoţii de-aleBănoei austr. de credit. 369.25 în drept de a-şî ascerne pănă în
Napoleondorî.......................................... 9.52Y 2 24 a 1. c. eventualele observaţiunî I La institut se mai află 500 a c ţ i i 3» r e p r i i
Mărol imperiale germane . . . 58.67Y 2 acestui magistrat. puse în v i n d e r e conform Prospectului staverit de
London vista........................................... 119.50 Direcţiunea institutului sub Ni* 68—1397.
B r a ş o v , 6 Iulie 1897. 1
Paris vista................................................ 47.60 Orî-ce afacere se p6te resolva şi informaţiunî se pot lua
Rente de corbne austr. 4% • • 101,20 1322.1-1 Magistratul orăşenesc. verbal în biroul institutului, br’ în scris prin corespondenţă.
Note italiene............................................ 45.55 O r e ş t i e , în Maiu 1897.
k
Cursul pieţei Braşov. Nr. 92 0 6—1897. 1284,10-12 D i r e c ţ i u n e a .
Din 14 Iulie 1897. PUBLICAŢIUNE. sm
Bancnote rom. Cump. 9.46 Vend. 9.48
Argint român. Oump. 9.43 Vând. 9.45 Oraşul Braşov intenţionbză, că
Napoleon-d’ori. 0 mp. 9.51 Vând. 9.53 pe realitatea sa Praviţiu lângă
Galbeni Oump. 5.60 Vând. 5.65 Vlădenî se eSătlesc» o casă
Ruble Rusesc! Oump. 126.- Vend. —.— mir. gjertleBe de dantele
solidă forestîerală.
Mărci gemane Cump. 58.50 Vând. ,, covore de traver
Se determină spre acest scop o
Lire turoesel Oump. 10.60 Vând. — sat odaia . . .
Scris. fonc. Albina&Y 100.75 Vând. 101.75 licitaţiune în 20 Iulie a. c. înainte de OetoBi . . . .
0
prânij la 10 ore în biroul oficiului
«xxxxxxxxxxxxxxx^ forestierei orăşenesc. Cu preţuri reduse v e n d t i t o t e
Se recere un vadiu de 5% din
suma preliminată cu 1801 fi. 39 cr. Cret6nele, Satinele şi stofele
institut de credit şi de economii, so Licitaţiunea purcede astfel, că ofe-
cietate pe acţii în Turela. renţii au se scadă procente din de rochii.
Primesce depuneri, cari nu amintita sumă.
se r i d i c ă în decursul unui an, Elaboratul de clădit şi condi- GEORGE KIMEL
ţiunile se află la oficiul forestieral
pre lângă 6°| . în decursul orelor de birou dela 8— B R A Ş O V , Strada Hirscher 7.
0
T u r d a , 24 Iunie 1897. 12 bre spre examinare.
1311, —6 Direcţiunea. B r a ş o v , 2 Iulie 1897.
-XXXXXXXXXXXXXXXK- 1319,2-2 Magistratul orăşenesc. OOOOOOOQ&:
ii
O specialitate naturală nepreţuibllă
Sosirea si ilacarea troiariior fla stal rai. ins. îi Braşov.
este apa minerală alcalin-accidă hicarhonată
Valabil disi f Maia» st. n. 1897.
Isvorul „MATILD“ de Bodok,
Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov :
l)ela Budapesta Ia Braşov: Dela Braşov la Budapesta :
care după experienţele făcute sau dovedit ca o apă medi
;
I. Trenul acoelerat (peste Arad) sosesoe I. Trenul m xt la 5 bre 8 mia. diminbţa cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: la COlitiarDai'i
la 5 bre 7 min. diminbţa. (aoest tren merge până la Cluşiu oa W
II. Trenul de persbne la 8 ore dim. tren mixt, br de acolo mai departe de mistuire, mafiadieie stomacului, a rmiehf- X
III. Tr. aooe). peste Cluşiu la 2 6. 9 m. p. m. oa tren de persâne). lor, a fieşiciâ udului şi ale organelor a*esgura-
IY. Trenul mixt la 10 ore 25 min. sera II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la 2 b. 45 m. p. m. tore etc.
(acesta dela Budapesta pănă laOluşiu III. Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sbra.
e tren de persbne, tr dela Cluşiu pănă IV. Tr. acoel. (peste Arad) la 10 bre 26 mm. PT B©e*wlz de ps®Imaai IM I
aiol tren mixt) *). sbra. care prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma
l)ela Bucurescî la Braşov: Dela Braşov la Bucurescî: re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă
I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persbne la 3 bre 55 min. d. cut şi binefăcător—va îndeplini chiar şi pretensiunile cele 8
i
dela Predeal, la 7 ore 8 min. dim. II. Trenul acoelerat (ce vine dela Arad) mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.
II. Trenul aocel. la 2 bre 18 min. p. m. la 5 bre 14 min. dim. DEPOSIT PROPRIU în SSraşov: strada Căidărarilor Nr. 68, în I
II. Trenul mixt, la 5 ora 20 min. p. m. III. Trenul mixt la 11 bre a. m. $ibiiu, SigSiişora şi în Alba-Julia: la D-l I. B. Wisselbacher
IV. Trenul ds pers., la 9 bre 8 min. sbra. IV. Trenul acoelerat (oe vine pe la Oradia- sen., în Ouj: la Segesvâry es târsai, în I>eva: la Balog Gyula, ui
V. Trenul aocel. la 10 bre 19 min. sbra. Cluşiu) la 2 bre 19 min. p. m.
în Oreştie: la Nemeth Jânos. I
Dela Kezdi-Oşorliein la Braşoy: Dela Braşov la Jîezdi-Oşorheiu : Cu t6tă stima:
I. Trenul de persbne la 8 bre 25 m. d., I. Trenul de persbne la 5 bre 19 min. 1025,86 -100 Administraţiunea isvorahii
(are legătura în St.-GeorgI cu Ciuc- dim. (are legătură ou Tuşnad-Ciuo- „M A T fi Ii X) A. 44
Szerda). Szereda).
II. Trenul de persbne la 1 bră 51 m. p. m. JOSEP O r ir
(dela prima Iulie păn’ la 31 August II. Trenul mixt la 8 6re 50 min. a. m. (comit. Hâromszek). B o d o k . ( T r a n s i l v a n i a ) .
va avb şi acest tren legătura cu St.- III. Trenul de pers. la 2 bre 55 m. p. m.
M iigoooooodooogl
Georgi ou Tuşnadul). (are legătură cu linia Tuşnad-Ciuc-
III. Trenul mixt, la 7 bre 8 min. sbra, (are Szereda. i
legătură ou Ciuo-Szereda).
Dela Zernesci la Braşov (G. Bartolomein). Dela Braşov la Zernesci (G. Bartolomein). v i s I
I. Trenul mixt 6 bre 24 min. dim. I. Trenul mixt la 9 bre şi 5 min. a. m.
II. Trenul mixt la 1 bră 4 min. p. m. II. Trenul mixt la 3 bre 18 min. p. m. Prenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se pottl face şi reîn
III. Trenul mixt la 8 bre 6 min. sbra. III. Tren mixt la 9 bre 15 min. sbra. ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cârei luni.
Dela Sinaia la Braşov **): Dela Braşov la Sinaia **) :
Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voie
Trenul de persbne la 7 bre 40 min. dim. Trenul de persbne la 6 bre 40 min. sbrâ.
ca espedarea se li-se facă după stilul nou.
*) V. Un alt tren mixt, care circulă numai Vinerea dela Augustin (Agoston- Domnii, ce se aboneză din non s6 binevoiască a scrie adre
falva) la 7 bre 4 min. diminbţa.
lămurit şi sS arate şi posta ultimă.
**) Acest tren începând circulaţia dela prima Iulie în fiă-oare Duminecă şi sărbă
torea precum şi în fiâ-oare Joi. Administraţ. „Gaz. Trans.
Tipografia A. Muresianu, Braşov.