Page 121 - 1897-07

1
Stitctim Affltfflstntiua,
\\ Tipomiii
Bmov, piaţa maro Hr, 30.
Scrisori ntfrancat.n sta 3a
iMfinaouo, — W.auuttoriţ'W as *«
j>srîmas.
iNSERAÎE se primesc Ia Adml-
RlJtraţluneta Braţov ?i la tu-
snătirole Birouri da anunoiurl:
In Viena: Jf. I>uku, Hâiwieh
StkaUk, Rudolf Xom, Â. Oppelikg
Kachfolger; inton Oţjieitk, J.
Danntbcr, In Budapesta: A. 7.
Qoldberţjcrrj, ickstein Btrnat; in
Bucurase!: Igcnct Havas, Suc-
cursaie de Koumauie; In Ham­
bar^: Karoiy\ <t Litbmann,
Preţul Imerţlunllor: o seria
ţarmond pe e ’oolină 8 os. .?i
80or. timbru pentru o publi­
care. Publicări mai dese dusă
karifă si învoială.
Reclame pe pagina a 8-a o
seriă 10 or. său 80 bani.
Nr. 169.
Pace şi învoelă pretutindeni.
In nisce momente, când dela
Petersburg resună cornul răguşit al
păcii universale, nu ni-se pare ni­
mic surprincjetor, că şi în politica
interioră a monarchiei ndstre dua­
liste pacea şi învoirea a devenit lo­
zinca cailei în cercurile oficiale gu­
vernamentale, căci numai aceste cer­
curi sunt şi înafară propoveduitorele
păcii.
După putredul compromis, ce
s’a încheiat între partidele maghiare
din dietă, îşî dă silinţa acum şi gu­ a decis acestă întrunire, decât că
vernul Badeni din Austria se resta-
bilescă printr’un compromis pacea
între Nemţi şi Cehi, ca se-o potă
duce mai departe cu parlamentaris­
mul şi se nu se vadă silit a l u a m e -
surî estreme, cari se fiă lipsite cu
totul de caracterul constituţional.
E vorba acjî de-o nouă încer­
care, ce vrâ s’o facă ministeriul Ba­ nanţe conţin minimul drepturilor de
deni pentru a stabili o înţelegere
asupra regulărei cestiunei limbei. Se
asigură, că contele Badeni are de
gând a concbiăma o conferenţă de
împăcare ceho-germană. Ceea ce va
stabili acestă conferenţă pe cale ex-
tra-parlamentară se se aducă apoi
înaintea dietei provinciale boeme,
care la rendul ei se dea o formă
legală împăeărei, primind proiectele
de lege, ce vor cuprinde punctele
învoelei şi cari apoi vor fi presen-
tate împăratului pentru sancţionare.
Guvernul, se c[ice, a şi pregătit
patru proiecte de lege, după unii
cinci, cari vor fi presentate dietei
boeme conchiămate în Septemvre
în sesiune extra-ordinară. Aceste pro­
iecte sunt: o lege asupra curiilor,
prin care se organisdză curii elec­
torale naţionale pentru comitetul
ţerei, pentru institutele regnicolare
şi pentru comisiunile dietei; o lege
privitdre la schimbarea legei electo-
torale boeme, conform împrejurări­
lor schimbate; o lege asupra lim­
bei autorităţilor autonome, prin care
guvernul speră se delăture nemul-
ţămirea Germanilor causată de or­
donanţele privitdre la limba oficială;
în fine o lege asupra şcdlelor mino­
rităţilor, adecă asupra şcdlelor, ce
vor fi a se înfiinţa pentru minorită­
ţile cehe şi germane din comunele
mixte ale Boemiei.
Conferenţă ceho-germană, după
cum spuse şi un deputat ceh din
Moravia, care a fost iniţiat în se­
cretele guvernului, e proiectată pen­
tru filele ultime ale lunei lui Au­
gust.
Planul de împăcare e, cum se
vede, fdrte frumos, numai că în par­
tea austriacă a monarchiei şansele
unei învoelî sunt mult mai slabe,
din simpla causă, că după cum stau
ac}î lucrurile, acolo nici unul din
factorii proiectatului compromis nu
este la putere şi nici nu stă, prin
urmare, sub presiunea unei necesi­
tăţi dictate de interesul de conser­
vare a puterei, cum este în Unga­
ria. In Austria guvernul ocupă, aşa
cjicend, o posiţie, de sine stătătdre
faţă cu amintiţii factori, căci este
Braşov, Joi 31 InUe (12 August)
sciut, că acest guvern până acuma saţiă, precum se asigură, visita neaş­
nu vrâ se se identifice cu majorita­
tea noului parlament şi umblă anume zeranul seu, căreia ’i-se dă o mare
se-şî câştige aderenţi între Germani, importanţă. O depeşe oficială spune,
ca se-şî iormeze o majoritate după că prinţul Ferdinand „a voit se arate
placul lui, nu după cum s’a format Sultanului devotamentul seu şi se
ea de sine stătător în parlament.
Nu se scie încă, ce posiţie vor punere .
lua în cele din urmă deputaţii cehi
din Boemia în faţa nisuinţelor de
împăcare ale guvernului. Dumineca
trecută comitetul lor esecutiv a ţi­
nut în Praga o şedinţă plenară, dâr
nu s’a aflat nimic alta din cele ce
de-ocamdată s’a amânat planul de
a se conchiăma o adunare generală
a tuturor deputaţilor germano-boemî.
In realitate, Germanii stau şi
astăcjî încă morţiş pe lângă postu­ sale, se proclame independenţa Bul­
latul, de-a se desfiinţa ordonanţele
de limbă înainte de-a se începe tra­
tările cu guvernul, er Cehii stau la
rendul lor pe basa, că acele ordo­
limbă, ce li-se pâte concede, şi că,
prin urmare, nu se pot învoi nicî la
o condiţională schimbare a lor.
Yom vedâ acum în curend ce
va mai fi. De-ocamdată putem sem­
nala, ca resultat al compromisului
dintre partidele unguresc!, slăbirea
posiţiei cabinetului Banffy şi de aici
putem cu siguritate conchide, că în
succede a stabili în Boemia măcar
o învoelă provisorică, situaţia cabi­
netului Badeni va fi asemenea sdrun-
cinată.
Sub presiunea atmosferei de
pace, ce apasă înăbuşitor asupra mo­
narchiei nâstre, ca şi asupra în-
tregei Europe, nu este cu neputinţă,
ca se se găsâscă şi în Austria vre-un
espedient momentan pentru a face
posibilă provisorică prelungire a pac­
tului dualist. Inse, precum ne pu­
tem convinge t^ilnic din tâte, acesta
va contribui de fapt mai mult la
încurcarea, decât la clarificarea si-
tuaţiunei interiâre.
Prinţul Bulgariei la Constantinopol.
Tâtă lumea credea, că prin­
ţul Ferdinand de Coburge în Bulga­
ria ; se aştepta, ca prinţul se ia parte
la înmormântarea victimelor explo-
siunii din Rusciuk, der prinţul bul­
gar în timpul acesta era erăşî pe
drum spre Burgas.
Acum o depeşe oficială din Con­
stantinopol surprinde lumea cu soi­
rea, că dela Burgas prinţul Bulga­
riei a plecat cu vaporul separat
„Boris“ la Constantinopol, unde a
sosit Luni la 9y dimineţa, fiind în­ acolo ordin, ca să esprime principelui bul­ din Berlin nu se pdte reţine, de-a nu face
2
soţit numai de-o mică suita.
Pinţul Ferdinand a debarcat în
Dolmabagdce, unde Sultanul a tri­
mis pe mareşalul Şakir-Paşa şi mai
mulţi oficerî superiori.
La debarcader, principele a fost
primit şi de personalul agenturei
bulgare. Pincipele a mers apoi la
palatul Yldiz şi-a fost primit acolo
de Sultanul.
In cercurile politice a făcut sen-
-1
„Saseta iese în M-care di.
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Oumlneoi 2 11. pe an.
Pentrn România si străinătate:
Pe un an 40 franot, pe ţăse
luni 20 fr., pe trei iunl 10 Ir.
N-rii de Dumlneoă 8 franol.
8e prenumără la tăte ofioiele
poţtaie din Intru şi din atară
fi la dd. eoieotori.
AKiamantul pentru BrasoT
administraţiunea, piaţa mare,
târgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
său 15 bani. Atât abonamen­
tele cât şi inserţiunile sunt
a se plăti Înainte.
1897.
Impâratul Germaniei la Petersburg.
teptată a prinţului Bulgariei la su­
u
O deputaţiă a „dumiei (oonsiliul mu-
nioipal) s’a presentat ia palatul de ârnă şi
a oferit pâne şi sare Suveranilor germani.
Preşedintele dumei a urat bună venire
Majestătilor Lor esprimându-le buouria oe
strîngă mai mult legăturile de su- oausâză visita Lor populaţiuaei din Pe-
K
tersburg.
06
Nu se scie, (Ţ »N. F. Presse“, împăratul Wilhelm a răspuns 4*°e d,
n
ce motive l’au putut îndemna pe oâ este fdrte vesel oă face visită Augus­
prinţul Ferdinand se plece tocmai tului Său amio împăratul Rusiei şi oă s’a
acum la Constantinopol. Probabil,
ÎDtărit din nou convingerea sa, că menţi­
că el voesce se dobândâscă dela nerea relaţiunilor amicale şi tradiţionale
Sultan nouă concesiuni în cestiunea între G-ermania şi Rusia, preoum şi între
episcopâscă şi de şcolă bulgaro-ma- cele două dinastii, este necesară în intere­
cedoneană. In Sofia e lăţită faima, sul ambelor imperii a păoei şi a ordinei
că principele voiesce se scuture va­ in Europe.
salitatea şi deja în 14 1. c. cu oca- Împăratul a terminat discursul său,
sia aniversării de 10 anî a domniei 4ioeud că ar dori în mod sincer desvol-
tarea oraşului Petersburg.
gariei. Nu se scie, decă aceste faime Majestăţile Lor germane s’au dus sera
sunt cum-va motivate, de-âre-ce
înse, principatul Bulgariei în starea la Ţarskoe Selo, unde a fost primite de
Ţarul şi Ţarina.
lui actuală, este o creaţiune a pu­ *
terilor semnatare ale tractatului din împăratul Vilhelm şi Ţarul Nioolae
Berlin. Este de lipsă, ca o schim­ s’au dus călare la lagărul militar; oele două
bare atât de radicală cum e trece­ împărăte8e şi marele Ducese urmau în
rea dela vasalitate la independenţă, trăsură.
se aibă afară de aprobarea Sultanu­ Trupele au salutat pe împăratul Yil-
lui ca suzeran şi aprobarea puteri­ helm şi pe Ţar; musieile au intonat imnul
lor semnatare.
german, apoi cântecul Aegir.
înalţii demnitari ai ourţii erau de faţă;
s’a remaroat printre ei contele Muraview.
Retragerea lui Stoilov. Aceştia luaseră loo într’o tribună speoială.
Din Sofia se telegrafâză, că între împăratul 'Wilhelm a făout pe soldaţi
prinoipele Ferdinand al Bulgariei şi între să esecute oâte-va mişoărl, comandând în
ministrul său preşedinte Stoilov s’au ivit limba rusdsoă. ,
diferenţe de vederi, pentru oarl Stoilov şî-a MM. LL. au asistat sdra la o repre-
dat dimisia. Prinoipele a ohiămat la sine sentaţiâ dată la teatrul din Ţarskoe Selo.
pe bătrânul bărbat politic bulgar Cankov, Luni a fost ia Ţarskoe Selo o paradă
oare a recomandat prinoipelui, ca să în­ militară în onorea împăratului Yiihelm.
sărcineze pe Darev cu constituirea noului Unităţile cari au luat parce formau
cabinet, dedrece — să fi 4's el — Stoilov 72 batalione, 43 escadrone, 44 baterii şi
s’a făcut imposibil de-a mai rămână oa rni- un oorp de 1400 oazeol. Cifra totală a tru­
nistru-preşedinte al Bulgariei. pelor se urcă la 34.500 de omeni.
Acăsta se atribue împrejurărei, oâ *
Stoilov a fâout nisoe deolaraţiunl fdrte ve­ împăratul YUheltu a conferit gene­
hemente în oontra Austro-Ungariei înaintea ralului Wannovski, ministru de răsboiu, or­
^ i berlines „Looal
unui raportor al 4 laru a dinul vulturului negru, şi generalului Obru-
u
Anzeiger . In cercurile diplomatice austro- cefw, şeful statului major geDeral, marea
ungare aceste deolaraţiunl au produs mult cruoe a vulturului roşiu cu briliante.
sânge rău. Stoilov, fiind adus în strimtore, Toţi generalii şi toţi comandanţii de
a căutat să soape din încurcătură, dând în­ regimente au primit deooraţiunl.
ţeles mai domol deolaraţionilor sale, dâr
acâsta nu i-a ajutat nimio, deoreoe rapor­ Germanii din Berlin şi toasturile
torul amintitei foi berlinese a declarat din
nou, oâ cele scrise de el şi-le susţine ou dela Peterhoff.
hotărîre oa pe deplin adevărate. Din Berlin se raportdză, că în cerou-
Principele Ferdinand, văzând
oât rile politice de-aoolo au produs o bucuriă
sânge rău au produs deolaraţiunile lui Stoi­ extra-ordinară toasturile dela Peterhoff;
lov, n’a putut să se identifice ou ele şi ast­ oăldura şi intimitatea raporturilor de prie­
fel s’a văcjut silit să demisioneze pe Stoilov. tenia între oei doi domnitori, aşa cum s’a
In total, Bulgaria nu prea stă bine esprimat în acele toasturi, a îutreout, se
niol înaintea celorlalte puteri europene. O 4ioe, şi cele mai outezate aşteptări ale
telegramă din Sofia spune, că însuşi gu­ Berlinesilor.
vernul rusesc a dat ambasadorului său de- Dând espresiune aoestei bucurii, pressa
gar desaprobarea oea mai hotărîtâ pentru alusiunî la Franoia, dând a se înţelege, că
deolaraţiunile făoute de ministrul-preşedinte oausa acestei extra-ordinare bucurii este a
Stoilov in oontra Austro-Ungariei. se atribui în primul loo rivalităţii dintre
Era vorba, că în cjiua de 14 August, Germani şi Francaşi. Faţă cu aoeştia din
Bulgaria să-şi proolame independenţa sa urmă, Germanii se ored a fi de-ooamdatâ
faţă de Sultanul. Faţă ou acâstă scire a îngrădiţi prin manifestaţiile de prieteniă
produs ore-oare sensaţiă visita cu totul ne­ dintre Ţar şi împărat.
aşteptată, pe oare principele Ferdinand a E caraoteristic mai ales, oă foile din
făout’o la Constantinopol în 4‘ de 9 Berlin oaută pe’ntreoute să susţină, oă toas­
ua
August. turile Ţarului şi împăratului au fost mult
mai oăldurose, de oum s’a ore4ut în Fran­
oia. De altă parte răspândesc soiri, cari