Page 122 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 169—1897

tind a arăta, oă efectul visitei împăratului de Assooiaţiune pănă în pătura oea mai unde nisuesce oorăbierul să debaroe, ţinta gura asistenţa si înflorirea Asociaţiunei tran
Wilhelm este îndreptat direct în oontra de jos a poporului şi să se infltiinţeze comună este farul luminos, cr.re are să o silvane decă ne vom entusiama pentru scopul
Franciei. Numai acâsta pfite fi şi scopul de-a dreptul asupra massei aoeluia. Si una oălăuzâsoă să o ferâsoă de a-şl perde di- măreţ ce'l arc înainte şi vom deştepta in­
următfirei telegrame datate din Petersburg, şi alta nu se p6te ajunge, deoât dâoă adu­ reoţia şi de-a se abate dela cărarea oea teres fată de densa în oerourl tot mai largi
pe care o publioă foile din Berlin: nările se ţin în comune rurale, în mijlboul adevărată. dâoă vom nutri în inimele ndstre iubirea
„La dorinţa farului“, (fio® telegrama, poporului, oare are ooasiă a vedâ pe oăr- Un bun comun trebue să fiă scopul adevărată cătră nămul nostru românesc şi în
„s’a renunţat la marele serbări, pe cari ma­ turarii români ai ţinutului sfătuindu-se des­ aoeeta şi din binefaoerile aceluia să se îm- conlucrarea nfistră vom avea în vedere
gistratul orăşenesc a voit să le arangeze pre binele şi înflorirea ţăranului, prin con­ părtăşâsoă de-o potrivă toţi membrii Asso­ numai aoeea oe influinţâză de-a dreptul
în onorea lui Faure. Tot la dorinţa farului tactul nemijlooit ou olassa inteligentă se oiaţiunei. Şi nici oă se pfite înohipui lu­ asupra massei poporului şi în stăruinţele
s’a omis din program călătoria lui Faure la inouragiază, prinde voiă de a-şl mai ridioa crul altmintrelea; pentru-oă pluralitatea nfistre nu vom faoe salturi, oi acele le vom
Moscva. Mai departe Ţarul a ordonat, oa fruntea şi pe încetul ajunge la deplina con- sâu să i cjioem aşa multiplicitatea ţintelor îudrepta după trebuinţele cele mai -simţite
oraşul Petersburg să nu facă lui Faure un 8oiinţă de sine. are de urmare firâsoă desbinarea puterilor ale poporului. Vom asigura esistenţa şi în­
dar mai preţios, de cum a făcut împăratului Cu buouriă pot constata, oă aduna­ de muuoă şi formarea de grupuri indepen­ florirea Assooiaţiunei, dăcă vom încungiura
u
Wilhelm . dente în sînul societăţii. De altă parte, dâoă chiar şi numai aparinţa, oă am vră să pro­
rea din Sângeorgiu a suooes pe deplin.
Intru oât sunt adevărate aoeste soiri Despre deoursul adunărei vin a vă raporta soopul prefipt ar fi spre binele numai a fităm numai unii dintre noi de foldsele dobân­
şi întru cât nu, se va vede numai după unei părţi a membrilor şi nu a corpului dite cu munca şi jertfa comună.
următfirele :
ce îşi va face şi preşedintele Republioei întreg, sâu de oum-va s’ar faoe ohiar şi Dorind oa aoâsta să fiă oredeul nostru
După oelebrarea servioiului dumne-
franoese închinăciunile sale îuaintea Ţaru­ numai înoeroarea de a esploata emolumin- al tuturora spre binele şi înflorirea scumpei
fleeso în frumfisă biserioă românâsoă, preo­
lui. Din tfite reese însă, oă la Berlin sunt tele şi folfisele, oe le aduce asociarea, sin­ nfistre AssooiaţiunI, Vă salut domnilor şi
tul looal Silviu Sohorca rostesoe o ouvân-
mari nedumeririle faţă de Francesl şi că gur, pentru un rând de fimenî sâu dâoă cjioâudu-Vă un „bine aţi venit", deolar adu­
tare meduosă, în care prin cuvinte alese
pentru moment cel puţin, oea mai mare aoele s’ar distribui numai unora, cu eschi- narea generală de deschisă. —
şi bine simţite, arată însemnătatea tjiiei şi
îngrijire li-o face mult aocentuata solida­ derea, ohiar şi numai tacită a altora, prin Cuvântul pe deschidere a făout ffirte
soopul adunărei. Cuvântarea a fost aooen-
ritate franoo-rusă. aoâsta se înstrăinâză oei neîndreptăţiţl, să bană impresia şi adunarea l’a primit ou
tuată ou viuă atenţiune,
dă ansă la bănuele, la învinuiri, la des- aplause frenetioe.
Publioul se adună apoi în looalul des­ gustare de lucru şi sfîrşitul nu pfite fi al­
Biografia lui Avram Iancu con­ tinat pentru adunare. Aoi la firele ÎO ^ d-1 Se dă oetire apoi raportului oomite-
1
fiscată. Bine soimd, oe g6uă se face din tul, decât disolvarea de sine a asooiârei. tului despre activitatea sa şi despre starea
director al despărţământului Dr. Ioan Pop, Condiţiunea a doua: legătura internă
partea şoviniştilor unguri, mai ales a celor cassei, care spre oensurare se predă unei
desohide adunarea prin următorul ouvânt dintre membrii resultă de sine. Asooiarea
dela administraţia în contra a tot oe e ro­ de deschidere: oomisiunl alese în persfinele d-lor Dr. Ale-
mânesc şi mai ales în oontra literaturei are să ni-se presinte oa un întreg bine în­ &iu Larionessi şi Gerasim Domide. Se alege
Onorată adunare generală! cheiat şi organisat, în care membrii singu­
nbstre naţionale, nu ne va surprinde ceea o altă oomisiune din d-nii: Alesandru Ha-
ce se raportâză „Tribunei" dela băile din Sunt ţinte, la cari nu putem ajunge, ratici oa tot atâtea părţi oonstitutive să se liţâ, prof. gimn., Ioan Issip, protopretore
Vâlcele (Elopatak) despre o bravură a fisol- sunt soopurî, oe nu se pot realisa, sunt pe simţâsoă atraşi oatră daltă, avisaţl la spri­ pens. şi Lasar Avram, preot, pentru in-
urmă probleme, ce nu pot să se deslege, jinire împrumutată să se soie datori a-şl
găbirăului de aoolo, oare a găsit periculosă oassarea de taxe şi înscrierea de mem­
pentru statul unguresc „Biografia lui Avram fără de unirea puterilor sâu a forţelor co­ pune tfită puterea de lucrare în serviciul bri noi.
mune. Despre adevărul acesta se convinge oausei oomune.
Iancu", scrisă şi edată de curând de d-1 La propunerea comisiunei prime adu­
ohemioul în laboratorul sâu, de oâte-orl vrâ Aoâsta nu se pfite ajunge, deoât nu­
Iosif Starea Şuluţiu. Etă amănuntele: narea hotăresoe: Cuvântul de desohidere
să supună la analisă un grup de elemente mai dâoă esistă între membrii o unire spi­
D-1 Ştefan Suciu, fost arendaş al gră- să se alăture la procesul verbal. Raportul
dinei Bâoffy din Oluşiu, âr de present chel­ ooncentrate, — să oonvinge filosoful, vrând rituală, unirea în ougete şi în simţiri, pe Comitetului se ia spre soiinţă ou aprobare,
ner în Văloele, a comandat mai multe esem- să pătrundă în tainele lumei ideale şi să oare o cântă poetul nostru. âr oassarului se dă absolutoriu fiind sooo-
plare din Biografia lui Ianou, edată de Iosif găsescâ legătura firâscă dintre dânsele, — Unirea asta, este legătura oe întă- telile în ordine perfectă.
Şteroa Şuluţiu, ţinând un esemplar pe sâma nu mai puţin are prilegiu să se convingă resoe şi oimentâză societatea, este moto­ Din raportul comisiunei a doua am
sa, âr celelalte vâncjendu-le fispeţilor din despre aoest adevăr naturalistul, oa şi mo­ rul puternic spre lucrare, ce entusiasmâză văflut, oă s’au înoassat taxe dela membrii
România. Nu le vânduse încă tfite, oând ralistul, meoanioul ca şi agricultorul. şi îmbărbâtâză, înalţă spiritele la muuoă, vechi şi noi aprfipe 200 fl., ceea oe a fă­
fiă aoâsta cât de grea şi de anevoifisă.
să pomenesoe ou protopretorul Konya, ou Şi dâoă şi unul şi celalalt e nevoit să out o impresiune forte plăoută asupra pu-
Şi mai puţin e lipsă să insistăm asu­
un gendarm şi un denunţant la oasa sa, aplice în praotioă aoest principiu sâu mac- blioului adunat.
pra oondiţiunei ultime a unei assooiaţiunî,
cari îl intrâbă oum de îndrăsnesos dânsul simă, cu atâta mai ales trebue să o faoă Dintre oslelalte hotărîrl mai amin-
să cetâsoă o carte despre Avram Ianou, şi acâsta societatea omenâsoă în genera şi în de vreme ce e luoru de sine înţeles oă fără teso, că la propouerea oomitetului, aduna­
să o mai dee şi altora să o cetâsoă? D-1 particular orl-oare popor oonsciu de sine, mijlfioe de lipsă şi potrivite nimica nu se rea a hotărît a se da un premiu de 2 gal-
Suciu le răspunde, că esemplarele din bio­ de aspiraţiunile şi de datorinţele sale. pfite ajunge, după cjioala stăbună „qui vuit binî pentru cea mai bună disertaţiune po­
finem, debet velle etiam media ad dnem" —
grafia lui Iancu au sosit t6te ou adevărat Unirea şi asociarea puterilor de munoă porală din sfera agronomiei ou referinţă la
pe numele său, dâr nu sunt tfite ale sale, pentru ajungerea unui soop prefipt este un Să aplioăm aouma aoeste la Asooia- împrejurările looale, oare se va oeti în
ţiunea transilvană.
oi în mare parte ale fispeţilor, oarl le-au postulat al înaintărei şi desvoltării pe ori adunarea proximă, oe se va ţinâ în Teloiu.
oomandat prin mijlooirea sa. Energicul şi oare teren al aotivităţii vieţii sooiale. şi Onorată adunare generală! Mă simt dator a releva înoă, oă la
protopretor caută atunci şi găsesoe două eu oât aoest postulat să validitâză mai Statutele Assooiaţiunei Transilvane adunare au luat parte mulţi profesori,
esemplare la d-1 Suciu, pe cari le oonfisoă mult în sînul unui popor, ou atâta se po- precisâză soopul comun, preoum şi raij- preoţi, învăţători din ţinutul aoesta, preoum
imediat, âr pe criminalistul, în proprietatea tenţâză voinţa aoelui popor de a-şl asigura lfioele, de cari avem să ne folosim la ajun­ şi fispeţii români dela băile Sângiorgiului,
căruia s’au aflat ele, îl duce ou gendarmul un mers liniştit şi stăruitor oătră mărire şi gerea aceluia. între oarl am văcjut pe protopopii: Ciril
de-a lungul Văloelelor până la cancelaria prosperitate şi în legătură ou acâsta esis- Scopul, cătră care ţintim este nobilitarea Deac (Şieu), Ioan Vele (Deşiu), Ioan Pa-
d-lui protopretor, unde s’a luat un protocol tenţa sa etnioă. în spirit şi în inimă a poporului român piriu (Periceiâ), Profesorii: Haliţă, Moisil,
lung, pe oare d-1 Suoiu a trebuit să-l isoă- Călăuzit de acâstâ idee poporul român prin cultură, este a-1 eduoa, a-i forma ca­ Pop, Frătilă din România, profesorii Dr.
lâscă fără a soi, oă oe conţine. din patrie e hotărît a-şl oonoentra puterile lităţile sale spirituale şi morale, oa lumi­ Spân şi Fabian dela Beiuş etc.
’l-s’a dat apoi aspră ordinaţiune, oă în Assooiaţia transilvană, în oare oa şi în- nat ou mintea să se pfită avânta la locul Ne-am depărtat dela adunare pe de­
din pământ să adune tote celelalte esem­ tr’o oglindă are să se reflecteze voinţa firmă oe i-se ouvine după originea sa şi după plin mulţămitl ou suooesele ei. Sâra s’a
plare vândute fispeţilor şi să le depună la de a se nobilita prin oultura românâsoă şi aspiraţiunile sale legitime. Vrem, oa sub aus­ arangiat petrecere ou dans în favorul des­
pretură, oă altoum va fi trimis între puştile de a se îmbogăţi ou productele literaturei piciile Assooiaţiunei, să desgropăm tesaurii părţământului nostru, oare a întruuit aprfipe
gendarmilor la OşorheiG. Inzadar a fost române. ascunşi în sinul poporului româneso, oa tot oe are mai ales valea superifiră a So­
t6tă apărarea d-lui Suoiu, oă broşura nu Glasul acestei AssooiaţiunI a ohemat vă(jându-i nâmurile străine să se simţă dă- meşului, şi a ţinut pănă a doua di dimi-
supără pe nime, nu conţine decât fapte pre membrii şi pre binevoitorii ei de pe tfire a-1 respecta, şi a nu-i pune pedeol în nâta. Mă restrîng a constata numai, oă re-
adevărate, istorice, căoî denunţaDtul, oare teritoriul despărţământului XXI (Năsăud) oalea desvoltărei sale. Vrem, oa ou armele sultatul material al petreoerei a fost pesta
din neferioire e primarul comunal, uu Ro­ la adunarea de astâcţl. culturei şi ale oivilisaţiuuei, de-alungul tfită aşteptarea de bun, a adus un venit
mân renegat, fiind pus din partea proto- Reluând firul ideilor desvoltate în mo­ graniţelor pănă unde răsună glasul dulce ourat de peste 60 fl.
pretorului să traduoă oeva din broşură i-a destul ouvânt de deschidere al adunărei al limbei românesol să ridicăm un zid pu­
spus, oă: „niol densul nu înţelege prea frumfise din anul treout, oe am ţinnt’o în ternic îndărătul căruia să ne putem scuti Nu pot retăoâ înoă uu luoru îmbuou-
bine oe se cfio® în carte, der trebuo oă e Rodna-veohe, îmi iau voia d-lor, a Vă ruga, individualitatea nfistră, limba străbună mo­ rător: tot în fliua adunărei câţl-va fruntaşi
ai ţinutului au luat iniţiativa pentru înfiin­
oeva forte grozav mai ales, că e scris şi să-mî iertaţi oa cu ooasiunea aoâsta să în- ravurile nfistre caste şi să ne apărăm drep­
nemţeşte!" şi de aceea protopretorul va cero a răspunde la o întrebare, la între­ turile avitioe. ţarea unei reuniuni agricole în comitatul
trimite aoum oartea la proouratură, oa să barea : „Cum putem noi fire mai cu efeot Unde este sufletul curat româneso, Bistriţa-Năsăud. E bine să se soie şi nu­
mele acelora: Dr. Ioan Pop, vicar; Gera­
fiâ tradusă în ungureşte. să asigurăm reuşirea causei Assooiaţiunei oare aprins de fooul unui entusiasm sânt
nfistre şi oum putem înlesni Assooiaţiunei să nu să înohine înaintea aoestui scop şi sim Domide preot, Dr. Constantin Moisil
deslegarea problemei de a ridioa poporul să nu ofere tfite puterile sale oa Asoc’a- prof. gimn., Petru Vertio, preot. Alesandru
Adunarea despărţementului Năsâud român priu cultură adevărată" ? întrebarea ţiunea mereu, tot mereu să le pfită întrupa? Haliţă, prof. gimn., Dr. Alesiu Larionessi,
acâsta mi-o impune nu numai importanţa Unde este Românul verde, oare să nu advocat,; Virgil Şotropa prof. gimn., Dr.
al „Associaţiunei Transilvane". Paul Tanco, prof. gimn.
oausei, oi şi împrejurarea, oă răspunsul la să înroleze de bună voe sub stâgul acestei
Sângeorgiul român, August 1897. ea ored că ne va şi entusiasma la munoă sooietăţl şi ou voe să lipsâsoă din gloriosul Raportorul.
In 8 August n. 1897 s’a ţinut în co­ şi ne va îndemna şi la mai viuă interesare loc, unde doresoe ca să vadă strânşi ps
muna nfistră adunarea anuală a despărţă­ pentru înflorirea Assooiaţiunei nfistre. toţi Românii din patrie? S C S î t l L E P I L E I .
mântului XXI (Năsăud) al „Assooiaţiuuei Noţiunea Assooiaţiunei invfilvă în oon- Eră legătura, ce are să ne unăscâ pe
— 30 Iulie.
transilvane pentru literatura română şi cul­ oeptul său trei lucruri: toţi ca membrii ai Assooiaţiunei este iu­
tura poporului român". Adunarea frumfisă a) Unirea mai multora ou gândul de birea de neam, care ou adevărat numai aşa Visita regală română amânată. Foile
d'n Viena, oe ne-au sosit astâcjl oomunioă,
şi deplin reuşită din anul treout, ţinută în a ajunge la un scop comun. ne va strânge rândurile, dâcă nu va rămânâ
oă vizita păreohei regale române în Viena,
Rodna veohiă, ne este în prfispetă memo b) Legătura trainică internă dintre o iubire platonică, oi se va arăta prin fapte
a fost amânată până în Septemvre, pentru
riă; înoă atunol s’a putut oâştiga convin­ membrii şi pe urmă şi dâoă nu o vom socoti drept numai de
oa împăratul să nu trebue să-şi întrerupă
gerea, oă Comitetul despărţământului ur- c) Aplicarea de mijloce comune din par­ mijloc spre a ne făli înaintea altora, sâu
din nou petreoerea sa de reoreare îu Isohl.
mâză o direoţiă sânătosâ în convocarea tea tuturora. oa să sprijinim interese particulare sâu
adunărilor. Scopul acestor adunări este Scopul comun pentru o assooiaţiune egoistioe. Direcţiunea tramwaiului din loo ne co­
mai ales, oa să se deştepte intereeare faţă este chiar aoeea, oe e un port de mare, Drept ce On. ad. generală! vom asi­ munică următfirele: Nisoo răufăcători, până