Page 123 - 1897-07

P^Nr. 169.—1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

acum necunoscuţi, au pus de câte-va ori p6te îd apa Sucevei, de-odată ou altt doi lian, despre oare se cjioe, oă e un om fdrte Şerban adresându-se deodată Luţei, îl spune
oietri între şinele, node drumul tramvaiu­ feciori de preoţf, dedreoe băietul său a dis­ tăout. i» oă o iubesoe. Ea ou un zîmbet oinio, ca­
lui se ramifică, causând astfel derailarea părut în aoeeaşî şi cam la aoeeaşî 6ră. Uoîgaşul, la întrebarea judelui de in- racteristic tuturor femeilor de ooudiţia sa,
tramvaiului şi alte pagube. In 8 1. c. nisce T6te oeroetările părintelui său, oare a ou- struotie a răspuns, oă-1 chiamă Miohail An- îl spune: „e zadarnioă dragostea d-tale. Noi
rău făoătorl au pus atâtea petrii între şi­ trierat multe sate, au rămas zadarnioe. D-l geolitto, e de 25 ani, neînsurat, şi născut nu putem avea inimă deoât pentru bani, şi d-ta
nele, unde treoe drumul ţărei peste linia Constantin al Rusoei rogă pe toţi, cari sein în districtul Neapole. ar trebui să ţi îndreptezl în altă parte dra­
44
ferată dela Turcheş şi Satulung, înoât tram- ceva despre băietul său, să binevoâsoă a-i gostea .
vaiul Nr. 10 şi 21 n’ar fi fost ou putinţă oomuuioa aoâsta. E posibil, că bietul se Şerban se sodlă dela masă, pretextând
Scirî din România.
să nu deraileze, dâoă personalul dela tram­ află uude-va în România la vre-un boer un motiv 6re-care şi eşind afară se suie
vai n’ar fi observat la timp petrile puse sâu gospodar, sâu pâte oă s’a aflat mort — Regele Regina au amânat ou oâ- într’o trăsură, dând birjarului adresa în
între şinl, putând astfel să le delăture. Se în apa Suoevei seu în alt loo. Bietul e de te-va cjile pleoarea Lor în străinătate. Ma- strada Primăriei, unde ocupa o oameră
atrage atenţiunea organelor ofioiose oom- 15 ani, la faţă albeneţ şi părul galbăn. jestăţile Lor nu vor părăsi ţâra, decât Sâm­ ou luna.
petente aSupra aoestor inoidente, spre a Adresa părintelui: Constantin al Rusoei, bătă sâu Duminecă după amâdl- Marea Ajungând aci, spune birjarului să aş­
lua măsuri în oontra celor oe comit astfel gospodar în Arborea, Bucovina. Duoesă de Coburg mama A. S. Principe­ tepte ; întră în oasă şi sorie două sorisorl
de atentate asupra siguranţei, ba pote chiar sei Maria, va sta în ţâră la oastelul Peleş, una adresată părinţilor, âr alta prietinului
Aniversarea alegerei prinţului bulgar.
şi a vieţei călătorilor. pănă la întâroerea Majestăţilor Lor, din său. Pe aoâsta din urmă a trimis-o ou
Sâmbătă, a c} ecea aniversare a alegerei străinătate. birjarul, —oăruia îl plăti 3 lei,— la Oaffe-
0 cununiă sensaţională. Din Sigetul Principelui Ferdinand de Coburg oa dom­
obatant, unde se afla prietinul său. In urmă
Marmaţiei se telegrafâzâ, oă aoolo s’a să- nitor al Bulgariei, se vor da la Rusoiuc — Soire dela Bruxella. D-l Petre Gră-
se întârse în oameră, luă revorverul calibru
vîrşit Dumineca treoutâ o oununiă, oare a mari serbări la oarl va asista şi Principele dişteanu, unul din membrii români ai oon-
12, a oărui ţâvă punându-o în tâmpla drâptă
produs mare sensaţiă. Funoţiouarul dela Bulgariei împreună ou toţi miniştrii şi toţi gresului interparlamentar de paoe, oare e dâdufoo. Mârtea a fost instantanee. Glânţele
oăile ferate Ernest Demaroik se bolnăvise demnitarii Statului. La început serbările întrunit acum la Bruxella, a propus oa vii­ a eşit prin tâmpla stângă.
greu şi fu trimis în spitalul orăşenesc. Aoi erau proieotate în stil mare: conoentrarea torul oongres din anul viitor să se ţină în
Una din sorisorile lăsate de sinucis
a fost pus sub îngrijirea unei călugăriţe ou unui întreg corp de armată, ooncentrarea Buouresoî. Propunerea a fost primită de a fost adresată părinţilor, oărora le ceru
numele Paula Rakos, Aoâsta l’a îngrijit cu tuturor primarilor de oraşe, proourorilor şi oongres în unanimitate.
iertare, spuindu-le, oă a făout pasul acesta
multă atenţiune şi delioateţă, aşa oă în înalţilor demnitari eto. Acum însă, în urma
— Delegaţiunea din Dobrogea.'Lnni s’a din „desperare şi amor . A doua sorisdre
44
scurt timp bolnavul se însănătoşâ. Drept catastrofei de Vineri, s’a hotărît să nu se
presentat la ministerul de domenii o dele- este adresată prietinului său, oăruia îi
reounosoinţă, Demaroik se amoreeâ de tî- concentreze, pentru defilare, deoât şâpte
gaţiune din partea a 250 săteni români spune, oă Luţa e oausa pasului său. „ M a m e
năra călugăriţă, căreia, îndată oe eşi din regimente de infanterie şi două de arti­
din Transilvania, oerând să li-se aoârde lo­ prisat (despreţuit) şi dâoă a avut oeva
spital, îi oeru mâna. Călugăriţa primi mâna lerie.
curi, dedreoe întrâga regiune unde locueso pentru mine, nu sunt în stare să pot fi al
iui Demarcik, ou oare se cununa Dumineoa
Pentru ajutorarea inundaţilor din Ger­ a fost inundată de Duuăre. el, înţelegi oe vrâu să (fio. Nu dispun de
4
treoută, lăsând „oălugăria la pustia *.
44
mania s’a oonstituit ua oomitet sub presi- bani spre a putea fi ferioit lângă ea .
— Convenţia comercială cu Bulgaria.
Apel. Abiturienţii gimnasiului superior diul primarului din Berlin. La disposiţia Eroina aoestei drame se numesoe Luţa
In luna viitâre se vor începe negocierile
din Blaşiu din anul 1879 sunt respectuos oomitetului s’au pus imediat 100,000 de Răoeanu. Ea este de loo din Iaşi. Peripe­
pentru înoheierea unei oonvenţii corner-
rugaţi ea cel mult până în 1 Saptemvre mărol pentru a-le împărţi între cei păgu­ ţiile vieţii, prin oare a treout Luţa Ră­
oiale ou Bulgaria. Guvernul bulgar va nu­
•at. n. a. o. să-şi trimită adresele lor d lui biţi. Comitetul a făcut tot-odată represen- oeanu, sunt multe şi ciudate. A debutat
mi trei delegaţi, cari vor veni în Buou-
loan Stoioa profesor normal în Blaşiu pen­ tanţilor oomunai Berlin propunerea oa suma prin a fi ooristă la teatrul din Iaşi. Aju­
resol să trateze cu delegaţii guvernului
tru a se pută lua disposiţiile necesare pen­ de 500,000 mărol, destinată pentru păgu­ tată de calităţile ei fisioe, fu în ourâud re­
român.
tru realisarea unei conveniri colegiale, pro­ biţi, s’o uroe la un milion. marcată şi cariera ei de femeiă galantă în­
iectată încă la ultima lor despărţire. — — Decorarea unor notabili. Următorii cepu. Eu prietina multor âmenl bogaţi,
Concert. Musioa orăşenâsoă va oon-
Blaşiu, 8 August 1897. — loan Stoica, Şte­ notabili musulmani din Constanţa aa fost oarl au cheltuit ou ea şi cel din urmă bau
certa mâne, Joi 12 Aug. n. în grădina ote­
fan V. Lita, loan Popu de Siarosiu, losif decoraţi ou ooasia cjilei de cjeoe Maifi: Aii şi după urma ei mai sunt de înregistrat
44
lului „Pomul verde . Inoeputul la 8 ore
Lita. Cadir, înaintat la gradul de ofioer al Co- viotime. Luţa Răceauu pâte să fiă de
sâra.
rânei României, d-nii Abtem Beobir Efendi, vre-o 30 de ani, ou tâte astea este încă
Esundările Dunărei. In părţile din sus muftiul judeţului, Cbenal Efendi, primarul frumâsă.
de Budapesta, apele au început să soadă. Asasinarea ministrnlui-preşedinte Medjidiei şi Abudulaoh Hagi Zaid, oonsi- Nu trecuse nici 20 de minute dela să­
BudaDesta încă a trecut pe9te perioul. Aici lier oomunai în Constanţa, numiţi cavaleri vârşirea faptului şi şeful poliţiei looale se
spaniol.
numai insulele şi partea de mâcjă-nopte a ai Cordnei României. şi presentâ inmediat la faţa looului, unde
Budei vechi au fost inundate. Unele oa9e Despre atentat se publică aoum procedă la primele oeroetărl.
— Privitor la catastrofa din Rusciult
şi astărjl sunt încă în apă. Acum însă sunt următdrele amănunte mai exaote: Too-
44
se scrie „Drapelului : Ceea ce trebue să
ameninţate de acelaşi perioul localităţile mai pe când ministrul Canovas voia să
se remaroe e faptul, oă aşa disa „piroteeh-
de din jos de Budapesta. Din Mohaoih se intre în grădina oasei de oură unde pe-
44
nie bulgară nu era ounosoută de consulii
telegrafâzâ, că aoolo Dunărea ameninţă treoea, îi veni înainte un individ, care ULTIME SCIRL
mai ales ai Austro-Ungariei, Turoiei şi Ro­
oraşul cu o mare catastrofă. O parte mai dela o distanţă de 3 metri, trase un Sofia, 11 August, In cercuri di­
mâniei. Pirotechnia funoţiona numai de
din jos a oraşului este deja sub apă, aşa foc de revolver asupra bătrânului diu San- plomatice se vestesce, că pentru ca­
oă loouitorii au trebuit să-şi părăsâsoă lo­ Agueda. Acâstă împuşoătură îl răni pe Ca­ vr’o trei săptămâni şi operaţiunea se făoea şul, când guvernul bulgar ar refusa
cuinţele. E temere, oă va fi inundat şi te­ novas în partea drâptă a franţei, dâr nu-1 sub oea mai oompleotă disoreţiune. Ante- de-a da satisfacţiune Austro-Unga­
prisa obiar a fost dată fără niol o lioitaţie
ritoriul, pe oare are să facă vânătâre la oulcâ la pământ. înainte de-a ’i fi putut riei pentru declaraţiile ofensatdre ale
tomnă împăratul Germaniei. Apele sunt în sări în ajutor cei doi âspeţî şi un servitor, şi omenilor devotaţi guvernului pentru o lui Stoilov, ambasadorul austro-un-
-continuă oresoere şi fac mari dovastaţiunî cari se aflau în apropiere, atentatorul mai şi mai mare siguranţă. Fraţii Iwanoff treo gar ar fi primit ordin de-a părăsi
de cei mai devotaţi partisanl ai actualului
spretutindenl pe unde ajung. dădu 2 focuri; unul din aceste două glonţe Sofia.
guvern şi au averi oolosale făcute îu mare
îi intra în spinare, celalalt nimeri inima şi
Mnmii ale catastrofei dela Reşiţa. Canovas se rostogoli murind la pământ. parte din anteprise oarl le înlesneso câşti­ Paris, 10 August. După soirile
Din Reşiţa se telegrafâzâ, oă în minele de guri enorme. Numai lăoomiei acestor ne­ sosite aici din Madrid, asasinarea
Atentatorul a mai slobocjit apoi a pa­
aoolo s’au aflat abia aoum îuoă patru oa miloşi exploatatori se datoresoe îngrozi- ministrului-preşedinte Canovas a pro­
tra împuşoătură în aer, o împuşoătură de
davre de-ale victimelor ounosoutei catas­ târea catastrofă oare a costat vieţele atâ­ dus o penibilă spaimă în sînul cer­
buourie. Glontele a fost găsit în tavan.
trofe din Decemvre. Cadavrele au înfăţi­ tor nenorooiţl. curilor conducetore. In capitala spa­
Acâstă ultimă împuşoătură au însoţit-o asa­
şarea unor mumii. Jn ele a fost reounosout 44 niolă e generală convingerea, că
sinul ou strigarea „Trăiasoă Spania! — Drama din Craiova. Cetim în „Epooa
44
•chipul nenorociţilor muncitori Martin Bitter- esistă o conjuraţiune anarchistă şi că
La început s’a orecţut, oă Canovas a următârale amănunte privitdre la victima au se urmeze şi alte atentate. In
mann, Ştefan Pleck, Albert Maigut si Ale-
strigat aceste ouviute. Detunăturile a atras aventurilor amordse dela Cafâ-Chatant din astfel de împrejurări e fbrte proba­
saudru Steţiu, cari se prăpădiseră ou ooa-
mulţime de âmenî precum şi pe ofioerul Craiova, despre oBre am amintit deja în
^iunea aoelei oatastrofe fără a se fi dat de bil, că în fruntea guvernului va fi
de gendavml şi pe şeful poliţiei, oărora le numărul de erl:
urma lor până acum. Direcţiunea minelor pus un militar, p6te mareşalul Cam-
era înoredinţată siguranţa iui Canovas. In pos Martinez.
a luat măsuri pentru a li-se faoe o înmor­ O sinucidere întâmplată în nesoe îm­
urma sgomotului oe s’a produs a veuit şi
mântare pompâsă. prejurări sensaţionale, a emoţionat întrâga Se vorbesce chiar, că cel puţin
dâmna Canovas la locul nenorooirei. Ea
Craiova. Tînăral Şerban Cantaouzino, fiul în oraşele mai mari ale Spaniei se
Lume jidovescă. Pe da 24 şi se arunoâ peste corpul soţului ei, care era
d-lui N. Cantaouzino, advocat, s’a sinuois va proclama starea de asediu, în Ma-
'25 August este oonvoontă în Comorn o lungit pe pământ. l
Dumineoă pe la 6rele 'd/ ndptea trăgân- drit înse ea sigur va fi proclamată.
2
adunare a tuturor rabinilor din Ungaria După-oe d-na Canovas văcţu grozni- du-şî un foo de revolver în tâmpla drâptă. Guvernul spaniol e deplin con­
ou soop, ca să înfiinţeze o reuniune regDi- oul efect al atentatului, ea se repeeji în
-oolară, oare să cuprindă în sine pe toţi ra­ Neferioitul tânăr nu avea deoât 21 de ani. vins, că comitetul din Cuba stă în legă­
marea ei durere asupra ucigaşului, strigând: De o statură înaltă, brunet, simpatio, el turi de alianţă cu anarchiştii.
binii din ţâră. Sigur, oă soopul reuniunei „Miserabile uoigaş! şi-l lovi ou evanta- făoea ferioirea părinţilor săi, care îşi pusese
44
nu va putâ fi altul, daoât promovarea in­ liul în faţă. Uoîgaşul îşi luâ în mod oinio în el t6te speranţele şi buonria lor. Pe
tereselor specifice de rassă ale Jidanilor, pălăria din cap şi cjise rîcjend: lângă o fată deja măritată, d-l Cantaouzino L i t e r a t u r ă .
dâr tot atât de sigur este şi aceea, oă gu­
„Nu sunt uoigaş, madame. Mi-am r&s- nu mai avea nici un alt copil afară de
vernul şi organele sale nu vor avâ curajul Următorele oărţl nouă se pot prooura
bunat fraţii anarohiştl; nu mai am nimio Şerban. Drama s’a săvârşit în următârele
să oprâscă, ori să disolve o asemenea adu­ prin Administraţia fâiei nostre :
ou D-v6stră, madame! 14 împrejurări:
nare, oum atât de des se întâmplă cu adu­ Carte de cetire pentru anii din urmă
Atentatorul se opuse energic poliţiş­ Dumineoă pe la 1 ndptea Şerban în
nările altor neamuri, cari nu fao parte din­ ai şcâlelor poporale şi de repetiţiune de
tilor, cari voiau să-i lege mânile. In oele soţit de pretinul său, se duse la Caffeul-
u
tre „fiii aleşl ai lui Arpad ori Israil... Dom. Dogariu şi Nicolau Pilţia. Preţul bro-
din urmă fu legat şi dus într’o odaie a obatant „Pomul verde unde se instală la
44
şurat 70 cr., legat 85 cr. (10 cr. porto).
Un gimnasist român dispărut. „Patria biuroului telegrafio, unde l’au ţinut pănă o masă, chemând aoolo şi pe o fată anume
14
scrie, oă în 8 Iulie n. diminâţa a dispărut a sosit judeo&torul de instruoţie. Canovas Luţa, (oântărâţa dela aceea cafenea) oare, Manual de limba germană pentru
şcolele pop. şi capitale rom. de I. Dorea»
•dela gszda sa din Sucâva Gheorge a lui pe uoigaş încă cu mai multe cjile înainte a juoat un rol atât de trist, în desfăşurarea
Preţul legat 30 cr.
Constantin a Ruscei din Arborea, student şi-a întrebat pe seoretarul său odată, dâoâ aoestei teribile drame. Şerban a comandat
din clasa a treia gimnasială, Pănă adl nu nu ounosoe oum-va pe aoel âspe de oură apoi mâncare şi băutură. — In timpul cât Geografia Ungariei şi elementele din
’i s’a putut da de urmă. Desperatul său ciudat, oare întot-dâuna salută ou atâta our- a stat la masă el nu a pronunţat un singur geografia generală pentru şcolele poporale
părinte se teme, oă şi băietul lui s’a înecat toasie. Seoretarul răspunse, oă este un Ita­ cuvânt, ci numai fuma. La un moment dat de Dr. Nicolau Pop. Preţul 25 cr.