Page 13 - 1897-07
P. 13
AflBiStZtHtltttt, „fiueta" iese îi l-cars di,
ii pornii Abonamente pentrn Anstro-Ungarla:
Braşov, phţa tasro Sfii. 30. Pe un an 12 fl., po şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scriitori ncfranotto» an se
îitlmeio. — M».nu»<ssip4o nu b«j N-rii de Dumlnsoi 2 II. pe an.
*» trimet. Pentru România si străinătate:
INSERATE ea primase ia Adml-
nlstraţluneln Braşov ţi 1» ut- Pe un an 40 franol, pe şăse
laătârele Birouri da ancaolur!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viona: Jt. Duke», Bemrick N-rii de Dumineoă 8 franol.
Bthaiek, Rudolf Urne, A. Opptlflu So prenumără la tăto ofloiele
Naohfoljîer; Anton Oppiiik, J. poştale din Intru şi din atară
Danntbcr, In Budapesta: A. 7, ţi la dd. oolootorl.
Goldbergorg, Jtckjtnn Bemat; In iHamBitul ţentu Brasor
Bucuresoi: Agencs Batiu, 8uc- administraţiunea, piaţa mare,
eursolo de Boumanie; In Ham- târgul Inului Nr. 80 etagiu
buri,: Karoiyt <t Lwbmar.n. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o xsriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
Earmond pe e ooionă 6 or. şi Cn dusul în casă: Pe un an
HOcr. timbru pentru o publi- A U T J L 31. 22. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai deue după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Beolame po padina a S-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
norii 10 or. sdu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 146. Braşov, Vineri 4 (16) Iulie 1897.
saca ; că un Schonerer a fost chiă- a unui Polon şi a unui Ungur cons Turol ale Constantinopolului efi de iji se afi-
44
mat se j6ce rolul principal la Eger tituţia dualistă a monarebiei. şâză plaoate pe păreţi, în oari să protes-
N o u a b o n a m e n t şi ca însemnul aderenţilor lui, cen- Dâr se rămânem de-ocamdată tâză ou multă energiă îu contra unei even
taurea din butonieră, a devenit sem la Badeni. El a fost părăsit pe t6tă tuale evaouărl a Tesaliei. Mulţi au şi fost
la
nul de recunoscere pentru toţi în ora linia de factorii germani, pilele arpstaţl din causa acestor plaoate, dâr în
Gazeta Transilvaniei şul împodobit cu tricolorul german. acestea s’au declarat în contra lui ourend au fost ârăşl liberaţi, deârece din
Cu 1 Iulie 1897 st. v. Da, în adever, Nemţii au arun şi classa aristocraţilor şi marilor anumite semne s’a oonobis, oă autorii as
s’a deschis nou abonament la care cat mănuşa şi au atins o cdrdă, care proprietari germani, aşa numiţi fideli cunşi ai aoestor agitaţiuni ar fi a se căuta
constituţiunei. Ei au făcut o decla- obiar în palatul Yildiz.
invităm pe toţi amicii şi sprijini trebue se pună pe gânduri pe ocâr- raţiă, într’o întrunire a lor ţinută în De altă parte în Tesalia autorităţile
torii fâiei nâstre. muitorii Austriei. Cam de ce na Yiena, care pe lângă t6te reservele turoesol esercâză o putere autoritativâ, oa
tură este impresiunea făcută asu
PfeţsiS abonamentului! lor, mai ales faţă cu curentul pan- şi cum acâstă provinoiă ar fi în stăpânirea
pra acestora de evenimentele din
Pentru Austro-Ungaria: Eger, se p6te deduce şi din faptul, germanist, ce a apucat acuma de-a- lor. In Larissa autorităţile turcesol au prins
pe vua am. .............................. 12 fl. că deja procurorii au inscenat o supra, ia posiţiă hotărîtă în contra mai mulţi supuşi greci de frunte, între cari
pe şese 1-ujq.î, ...................................... © fl. ordonanţelor pentru limbă şi con se află şi Karastargios, primar şi deputat
r
pe trei 1-u.mă ......................................... 3 £L g6nă în contra 4i are l° ) cari au pu-
blicat manifestaţia deputaţilor ger damnă fără cruţare atitudinea gu al Larissei în oamera greoâscă. Faptul aoesta,
Pentru România şi străinătate: vernului faţă cu Germanii. a produs mare agitaţiune la Atena.
pe ■au. an .................... -IO franci mano-boemi, dispunând confisca Cehii, tocmai pe motivul acela Disposiţia puterilor, oare înainte de
pe şese 1-a.m.ă............................. 20 „ rea lor.
44
pe trei 1-u.mă .............................. IO „ al „prusianismului , ce s’a manifes răsboib şi obiar şi în decursul răsboiului
„Mănuşa aruncată, guvernul tre
Abonarea se pote face mai uşor bue se-o ridice — este cuvântul de tat în afacerea dela Eger, strigă acjî era pentru Turoia, acum este îndreptată în
44
44
prin mandate poştale. ordine al foilor cehice; „guvernul* , în „Narodni Listy : „Acum Austria oontra Turciei. Mai apropiat de Turci par
4
Administraţiunea adaugă ele, „este dator popdrelor pote sci, cine sunt amicii şi cine a fi acum Anglia şi Franoia, întru oât adeoă
„Gazetei Transilvaniei**. negermane din monarchiă s’o facă inimicii sei în ţările cordnei boeme! aoeste două puteri, după cum spune o te
14
acâsta . Cuteza-va contele Badeni Suntem curioşi, cât va învăţa Aus legramă a lui „Times , încă nu s’au pro
44
44
se urmeze acestui apel, ce ’i-l adre- tria prin esperienţa făcută la Eger. nunţat ou privire la ciroulara, ce a fost
Cu alte cuvinte, faţă cu resis- adresată puterilor din partea Porţii. Gu
Ce-o se facă Badeni? seză în consecuenţa logică a eveni tenţa extremă germană, Cehii pre vernul italian a răspuns, ce-i drept, dâr nu
mentelor foile cehice?
tind acum o ânergiă estremă a gu în scris, oi verbal, dând Sultanului sfatul,
Manifestaţiunile şi demonstra- Nimeni nu scie, la ce se mai vernului pentru a delătura piedecile, oa să oumpânâsoă din nou lucrurile bine.
ţiunile dela Eger, în Boemia, au pote aştepta. Badeni se lăuda, ca şi ce se opun paşilor săi întreprinşî De altă parte la botezul din Constan-
produs, precum era de prevecţut, cel Banffy dela noi, cu energia şi dibă pănă acuma în nisuinţa de-a resolva tinopol al priuoesei Taliana, Ţarina mamă,
mai mare resens între Slavii din cia lui. Acum şi unul şi altul se cestiunea boemă. oare, cum se scie, este soră ou regele Gre-
Austria şi cu deosebire între Cehi. află înaintea unei probleme fdrte Cum vor eşi ocârmuitorii Aus oiei, se (fi că a primit fârte reoe pe am
06
Lupta dintre slavism şi germa greu de deslegat şi care, — mai ales triei din acâstă dilemă, este secretul basadorul turoeso dela Petersburg, oare încă
nism a ajuns într’un stadiu decisiv. în vederea imperativului categoric, viitorului. a luat parte la acel botez. Aoâstâ primire
Nemţii, amărîţî şi întărîtaţî din causa ce le impune ambelor guverne ce rece se c}i° oă a făout mare sensaţiă în
e
disposiţiunilor guvernului privitdre rinţa de-a se susţine mecanismul corpul diplomatio.
la dreptul de limbă, — disposiţiunî dualistic şi a nu se sgudui din fun Crisa în Orient. Se vorbesoe mult de o „perfectă în
44
favorabile principiului de deplină dament prin totala zădărnicire a înoi- Nu soim, când şi cam va înoeta odată ţelegere între puteri în ce privesoe oestiu
egală îndreptăţire reclamat de cătră rei pactului, — formâză uu nod crisa în Orient, căci soirile oe soseso de nea orientală. Semnele însă par a vorbi,
Cehi, — i-au aruncat, în sensul strict gordian, oe nu e permis a se tăia acolo, nu numai oă nu sunt liniştitâre, dâr altfel. De-o parte vedem pe Franoia, An
al cuvântului mănuşa, şi printr’asta cu ascuţişul săbiei. indică o oomplieaţiune tot mai mare a lu glia şi Italia, de alta pe Rusia, Austro-
au declarat resboiu şi amintitelor Ce o se facă dâr Badeni? Ce o crurilor. Ungaria şi păte şi pe Germania. Tendinţa
nisuinţe ale Cehilor. se facă Banffy ? Căci e învederat, că Sultanul, oe-i drept, a primit un aver spre o nouă grupare a puterilor pare a se
Cele petrecute la Eger au con nici confiscările foilor germane din tisment destul de aspru dela puteri, dâr manifesta puţin oâte puţin.
sfinţit hotărîrea Nemţilor austriac!, Austria, nici simpatia, cu care îm- Turoia îşi păatrâză cu tâte aoeste tempe
de-a nu se astâmpăra pană ce nu brăţişâză foile maghiare demonstra ramentul său fiegmatio în oe privesoe în-
vor fi delăturate faimdsele ordonanţe ţiile schoneriane, nici sfaturile bine- obeiarea pâoei ou Grecia. Pare oă ar vrâ CRONICA POLITICA.
pentru limbă. Nu puţin are se în voitdre, ce le dau foile germane aus să amâne şi cestiunea înobeiărei acestei .. — 3 (16) Iulie.
semneze, că demonstraţiile din ora triaco guvernului unguresc, de-a se păci tocmai aşa, cum a amânat ou eseou- Din Carloveţ se anunţă, că majori
şul german al Boemiei s’au sevîr- împăca cumva cu oposiţia, nu vor tarea reformelor. tatea congresnlni bisericesc serbesc s’a
şit, aşa cficând, sub zodia partidei putâ salva situaţiunea critică, în Cu atât mai mare însă este agitaţiu constituit într’un club, a stabilit prinoipiile
estreme germane, supranumită „pru- care a adus înţelepciunea de stat nea pentru Tesalia. In părţile locuite de sale şi procedarea sa taotioă, şi a desem-
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* Adsistant comites, Queis melius nibil esse potest, Quae nos conciliat superis
claras per saecula reddant. nec pulcbrius usquam. et tollit ad astra.
Ex sulta clare, atque canas Vive diu lectus de coelo
E o m â n e s c e :
bymnos solemnes,
magne sacerdos!
Un admirabil tip caracteristic: Tite, se trăescî mulţi ani, Omentur sacrae valvae Gliscat romanus, Romae
mare preot al muselor, festiva lauro, generosa propago.
David Almăşanu
Sciinţa ta face pe tineri Optatus novus ingreditur
Schiţă, biografică de Ioan Popea. vestiţi şi înţelepţi. tua templa sacerdos. R o m â n e s c e :
Decât care nimic nu pote fi mai bun,
(4) ( D r m a r e ) . Victor Metropolita, Un dar ceresc îţi urăm
nici mai frumos în lume. vir almus, nomine clarus, în un ceas fericit.
ODĂ Căci sufletul, fără cultură, Quem decorat prâeclarus Să trăescî! Tu, care Te întrecl
n’are tărie şi e tîmpit.
adresată lui Titu Maiorescu, rectorul Univer bonos et gratia regis. cu numele în virtuţi strălucite,
Inflorâscă. musele române, Pascat oves, agnos, Decât care nimic nu pote fi mai bun
sităţii române din Bucuresd, . templele Miner vei, quorum est concredita cura. şi mai frumos vre-odată.
Yive diu Tite Pe care Dumne4eu din înălţimea sa Hoc decor iile sui muneris Să trăescî în fericire,
Musarum Magne Sacerdos. să le înalţe la culmea înflorirei. desiderat, atque şi să cânţi imnuri sărbătorescl.
Scisse tuum juvenes Musele să străbată ca ciocârlia Pastorale pedum fiat Cu laur sfânt fie
claros facit et sapientes, pănă la cei mai înalţi nori. memorabile nomen. fruntea ta împodobită!
Queis melius nilul esse solet, Dumnedeu să-ţi fiă în tote bun. Mutuus adsit amor, Un nou preot dorit
nec pulcbrius usquam. Asiste colegii, per se concordia rerum. întră în templele tale.
Quippe animus sine cultura ca să le răspândâscă în toţi secolii. Naţio, firma fides, Victor Mitropolitul,
ignavus est bebesque. divina bumana virescant, om blând, cu nume vestit,
Emineant musae romanae O D Ă Nam summum, pulchrum, Pe care ’l împodobesc onoruri înalte
— templa Minervae — adresată I. P. S. Sale Dr. Mihalyi, din inci atque bonum vere ista vocantur. şi graţiă regescă,
Quae Deus ex alto dentul instalărei Sale ca Metropolit. Gratia praesto adsit Să pască oile şi meii,
florentia reddat ubique coelo demissa supremo. a căror îngrijire ’i e concreclută.
Pireides sumrnas penetrent Excelsum munus Cbristi sancta eclesia Acâstă podobă o doresce el
velut Ardea nubes feliei poscimus bora. luceat omnibus aevis. pentru oficiul său.
Et faciles habeas divos Salve! qui Claris nomen Religio generis lux est, Păstorirea ta să fiă
totumque benignos. virtutibus aequas, et gloria noştri, strălucită.
