Page 14 - 1897-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 146 —1897,

nat pentru poetul de vioe-preşedinte al oon- ’Ml iau voia a vă comunica, oă ac}I femeia bani slovăoesol ee premiâză cei oe luorâză
secretarul general al ministerului afaoeri-
gresului pe candidatul partidei radioale, Iuliana Sohieferdecker, pensionară în casa pentru desnaţionalisarea Slovaoilor“. lor străine, d-l Mişu, direotorul divisiunei
baron Ioan ZivkovicI, cu tote că liberalii de săraci oatolioă, treoând peste şine a politice din aoelaşl minister, d-l San Marin,
Esplosiă de dmamiiă într’nn castel.
şi-au dat t6tă silinţa să zădărnicâsoă aoâsta. fost apucată de maşina trenului Nr. 18 în şef de cabinet, şi mai multe persone de­
Din oomitatul Treisoaunelor se sorie, că în
Comisiunea verifioătâre a verifioat alegerea strada Yămii şi a fost uşor vulnerată la corate ou iegaţiunea de onâre, între oarl
castelul proprietarului Gerâb iânos din
lui Dr. Maximoviol, a propus însă de altă oap, la mână şi la spinare. Cercetarea oe mulţi militari.
Imeşfalău s’a întâmplat săptămâna trecută
parte să se anuleze alegerea a patru de­ s’a făout neamânat a constatat, că femeia e
o esplosiă de dinamită. Intr’o sobă se afla Faptă nobilă a studenţilor de medicină.
putaţi „conservativi (vrâ să cjioă guverna­ de tot surdă şi prin urmare n’a putut aucţi
14
adecă o bucată de dinamită, oare în urma Pentru a veni în ajutorai familiei regreta­
mentali), ErI, MerourI, la amăc^I s’a deschis sunarea şi strigarea oondnoătorului loco­
unui fulger, oe s’a descăroat pe urloifi, s’a
sinodul episoopeso. motivei, oare după spusa unor martori tului dootor Asador, ou totul lipsită de
* aprins şi a explodat, sdrobiud tâte mobi­ mijlooe, studenţii în medioină au făout o
vredniol de încredere n’a negligeat aoesta,
lele preţiâse, oe se eflau în odaiâ. Tava­ colectă. Pănă aoum s’a adunat deja suma
O interesantă soire aduce „Frankfur­ şi prin armare a fost târîtâ de locomotivă nul şi păreţii încă au fost sdrenţuiţl. Din
ter Ztg.“ din Constantinopol ou data de cam un metru distanţă. Femeia a fost de 1200 de lei, oare se va da mult înoer-
norocire, în odaiă nu s9 afla nimeni îc catei familii.
13 Iulie ou privire la un tratat, ce s’ar fi îndată transportată în spital. Directorul aoel moment.
înoheiat între Tnrcia şi România. Etă tele­ Also. Escursiune de studenţi. Mâne Joi, peste
grama din cuvânt în cuvânt: „In cercurile — Pentru a evita în viitor orl-oe ao- Cunoscuta violonistă lrena de Brenner- 60 de studenţi ai faoultăţei de litere din
informata se asigură, oă erl s’a înoheiat în oidente nenorocite de felul aoesta, repeţim, berg din oraşul nostru a avut marea onor9 Buouresoi vor pleca sub conducerea d-lui
Yldiz-Kiosk între Turcia şi România un nu rămâne alta, deoât ca onor. direcţiune — după oum spune o telegramă sosită profesor Tooilesou în esoursiune soiinţifioă.
tratat, oare să se fi făout cu partioiparea să dea cele mai rigorose ordine, oa înăun­ aiol din Windssor-Oastle — de a concerta
Studenţii esoursioniştl vor visita mănăsti­
unei mari puteri. In tratat s’ar stipula îna­ trul oraşului trenurile să circule încet şi în 13 1. o. la Majestatea Sa Regina Vio- rile Tismana şi Cozia din ţâră, apoi vor
inte de t6te, oa Turciei să i-se dea ajutor ou precauţiune. toria a Eugliterei, secerând mare succes. trece la Belgrad. (Serbia).
militar, la cas când Bulgaria ar avea pla­
Principele Bulgariei şi-a schimbat pla­ Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
nuri de răsboifi. Avantagiele, ce i-se asi­ Cerere de anchetă. D-l dr. V. Babeş,
nul de-a merge direct dela Roma la Bu- oele mai bune, mai curate şi mai higienice
gură României vor fi oonoedate din partea directorul institutului de baoteriologie, a
ouresol. El se întâroe întâiă la Sofia şi e odăi la Villa Kertsoh, aflătâre pe prome­
44
Turciei, după oum să comunică din partea cerut 4i° „Drapelul guvernului numirea
e
vorba, oă numai pe la 23 Iulie v. (4 Aug.) nada oea mai mare a oraşului, în nemijlo­
cea mai oompetentă, în timpul cel mai de unei comisiunl de anohetă pentru a se do­
va merge la Sinaia spre a visita curtea cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
aprope, După semnarea preliminară a tra­ vedi, oă direoţiunea n’a avut niol o răs­
română. După sosirea principelui Ferdi- nioT nu trebue b'rje. Odăi multe şi pe ales,
tatului, ce s’a făcut erl, Sultanul a primit pundere în afacerea infeotării nefericitului
nand în capitala bulgară, agentul diplo­ clădire în stil modern şi elegant mobilate,
pe ambasadorul român în audienţă, cu oare dr. Asador. In acelaşi timp ancheta va tre­
matic şi consulul generai al României la cu aşternut nou mobile nouă, servioiu
prilegiu i-a oonferit marele cordon al ordu- prompt, er bacşişuri nu se dau. In grădină bui. să se pronunţe şi asupra stării insti­
Sofia va veni în Bucuresol pentru a sta­
lui Osmanie . restaurant şi musioâ mai în fiă-eare c}i. Se tutului.
14
bili împreună ou ministrul de esterne pro­
Totă soirea aoâsta este aşa de con- pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
gramul de primire a principelui bulgar. Amânarea concentrărilor. Deşi se ho-
fusă, şi ohiar contracjioătore, înoât faoe im- luna, cu săptămâna şi ou (Ţ > oostâad
ua
D-l Ghica-Bragadiru va fi printre aoele tărîse, oa anul aoesta să se concentreze
presiunea, că ori este fârte sohimonosită, dela 1 fi. pănă la 4 fi. pe <Ţ-
persone, cari vor ave însărcinarea să pri- miliţienii aparţinând contingentelor 1885
ori aste trasă numai de păr, ca să se dea
mâsoă la fruntarii pe prinoipele Bulgariei. şi 1887 totuşi din oausa epidemiilor din
o esplioare de mare politică faptului, oă Concert. Musica orăşenâsoă va con­
certa d9 sâră în grădina otelului „Pomul ţâră, ministerul de răsboiă, a amânat aceste
ministrul plenipotenţiar român Djuvara a Aniversarea „unirei Ardealului. In 44 concentrări peDtru anul viitor. Nici un fel
44
primit dela Sultanul decoraţiunea Osmaniei. anul viitor se vor împlini 50 de ani, de verde ou un program ales, eonstătător de oonoentrare na se va faoe anul aoesta.
din 10 puncte. Intre aceste puncte se află
oând Unguri au decretat unirea Ardealului
şi un potpouriu românesc de Ristits.
ou Ţâra ungurâscă. Aniversarea aoâsta voeso Conferenţcle generale ale institutorilor
Ungurii din Cluşiă s’o serbeze ou mare şi învăţătorilor vor dura anul aoesta opt
— fi (15) Iulie. alaiQ. In soopul aoesta oomitetul pentru Sein din România. fiile, dela 16 pănă la 23 August inolusive;
Despărţământ al Asociaţinnei la Gherla. arangiarea serbărilor de 15 Martie încă în aoeste oonferenţe membrii corpului di­
Soim, că la Gherla, centrul unei episcopii de ani de cţile ooleoteză bani. Se va ridica Dela Sinaia. Mica răcâlă, oe şi-a fost dactic primar se vor ocupa în mod exclu­
române, cu aţâţi bărbaţi fruntaşi români, o tablă comemorativă, în care „unirea atras’o prinoipele moştenitor, a dispărut ou siv ou revederea ounosoiuţelor de matema­
14
nu esistă un despărţământ al Asooiaţiunei, Ardealului va fi representată prin figuri desăvârşire. Aerul din Sinaia îi priesoe tici şi limba română, după un Gestionar,
măoarcă oomitetul oentral din Sibiiu a ur- alegorice. Profesorul de desemn dela gim- forte bine principelui, care prinde din <Ţ oe li-se va comunioa la timp, prin revisorii
în 4' mai multă putere.
gitat înfiinţarea lui ni-se pare, oă în dife­ nasiul oatolio din Oradea-mare, Francisc şcolari, de oătră inspectorat.
Prinoipele Leopold de Hohenzollern,
rite rânduri, oestiunea s’a sulevat şi în Lajos, a şi desemnat un plan pentru aoea
tatăl Principelui Ferdinand, a sosit Her- Nouă fabrică de zahar. Consiliul de mi­
adunarea generală dela Sebeş. Acum însă tablă comemorativă. — Anul viitor va fi
aflăm din organul Asooiaţiunei, oă d~nii aşa-derâ ârâşl un an de chefuri şi turbare ourl diminâţă la Sinaia. niştri a acordat d-lui O. G. Vernesou au-
Al. Lemenyi protopop în Gherla, Ioan pentru „patrioţi . In programul „serbări­ Serbarea naţională a Republicai fran­ torisaţia de a înfiinţa o fabrică şi rafinărie
14
44
Sonea preot în Seplac şi Dr, Y. Ramonţai lor va fi de sigur şi spargerea câtorva case. MercurI s’a oficiat la catedrala oato- de zahar, pe moşia sa Brânoenii, din jude­
advocat în Gherla au oomunicat cu data ferestri de ale Românilor!... lioă din capitală un Te-Deum pentru ani­ ţul Teleorman, ou dreptul la o primă de
versarea serbărei naţionale a Republioei fabrioaţiune de 16 bani, la chilogramul de
de 6 Iunie n, o. comitetului oentral, că în
Premii pentru maghiarisarea Slovaci­ francese. Au oficiat monseuiorele Hornstein zahar alb, fabricat din sfecle seu orî-oe
oercul preoţimei şi învăţătorimei române
lor. Comitatul Bars încă din anul 1894 a şi părintele Baud. După Te-Deum miniştrii alte plante cultivate în ţâră.
din jurul Gherlei se manifestă voinţa de*a
pus în budgetul său câte 200 fi. la an pen­ străini aflaţi în Capitală au mers la pala­
reaotiva acel despărţământ, oerând tot-odată „Albina din Teleorman. O nonă so­
14
tru premiarea oelor ce munceso în brazda tul legatiunei francese, unde au esprimat
autorisare de-a convoca o adunare a Ro- cietate de oredit şi economii s’a format în
lui Belzebub. Premii pănă acum nu s’au felioitările lor d-lui oonte d’Aubigny. D-l
mâuilor fruntaşi pentru a se sfătui în pri­ Roşiorii de vede (Teleorman), ou un capi­
împărţit şi astfel suma destinată în aoest general Vlădesou, şeful Casei militare a
vinţa acâsta. Oomitetul, se’nţelege, li-a dat tal de 255.281 lei. Ea pârtă numele de
scop s’a adunat în oursul celor 4 ani din M. S. Regelui, a esprimat d-lui oonte d’Au-
autorisarea oerută, împuternicind ped-1 pro­ „Albina .
41
urmă la 800 fi. Din aceştia s’au pus anul bigDy, felioitările M. S. Regelui. D-l D.
topop Lemenyi ou oonvooarea confereuţei.
aoesta la disposiţia inspeotorului ungureso Sturdza, primul-ministru şi ministru de es­ Călătoria unor dăluri. Din Rîmniou-
Despărţământul va cuprinde comunele din
de şoole pentru a-i împărţi ca premii de terne, a fost primit la legaţiune de d-l Veloea se scrie, că două dâlurl mari din
oeronl pretorial al Gherlei. — Dorim suc­
oâte 50 fi. între acei învăţători, cari s’au conte d’Aubigny, ministrul Franoiei, că­ comuna Cheia au alunecat pănă s’au alipit
ces iniţiatorilor aoestei mişcări!
44
„distins mai mult în deoursul anului şco­ ruia i-a esprimat felicitările guvernului. oprind astfel oursnl părăului Cheia. Intre
Direcţiunea tramwayului din loc ne lar trecut în „propunerea şi promovarea Asemenea pentru acelaşi scop au fost la aceste dealuri s’a adunat o imensă cantitate
comunică cu data de 13 1. o. următorele: limbei maghiare printre Slovaci . Adeoâ ou legaţiune toţi d-nii miniştri, d-l D. Ghioa, de apă formâud un lac între munţi. E te-
44
Domnâscă dragoste reciprocă Summe pedum coelo împăratul ceresc a voit Nubes diffugiant,
şi bună înţelegere în tote. demissum, Magne sacerdos! să-ţi încredinţeze cârma bisericei aer sit ubique serenus.
Naţiunea, credinţa tare, Pasce gregem Christi, [Sale. Regina Elisabetha seges
cele dumnedeescî şi cele omenescl Sint grex agnique beati! Te felicitez, să se pogore din cer longissime vivat
[să ’nflorâscă. Gratus eris, nomenque tuum balsamul vindecător. Atque canat regis Romani
Căci acestea sunt ce e înalt, immortale futurum. Inflorâscă mulţămirea sufletului, gesta tropaea.
ce este frumos si bun. concordia cea mai mare şi iubirea.
Să se reverse darul binecuvântărei Summi mens regis fuit Primesce dorinţa, ce o rostesce R o m â n e s c e : * )
ut suae templa gubernes!
din înălţimile ceresc!. o inimă curată. Maiestatea Sa Carol
Biserica sfântă a lui Chrxstos Gratulor ergo tibi, să trăâscă anii lui Nestor!
descendat ab aethere panax.
să strălucâscă în toţi vecii. ODĂ E o muncă uriaşă de a pune temeliile
Religia este lumina Pax animi gliscat, la adresa Maiestăţii Sale Carol I, Regele Ro­ gintei romane!**)
şi gloria nâmului nostru. concordia maxima amorque. Fiă numele Tău prea mărit
Care ne împacă cu Dumnedeu Accipe, quod votum tibi fundit mâniei (manuscript).*) de miile fiilor nâmului românesc!
şi ne înalţă la stele. mens animusque. Carolus Augustus, Rex, vivat Sub auspiciile Tale înfloresce România.
Să trăescl ani mulţi, Nestoris annos! Portă cârma peste regatul, ale cărui
mare părinte ales de ceruri.' R o m â n e s c e : Est labor immensus [temelii
Să ’nflorescă Românul, Romanam condere gentem.**) puternic Te sdrăduescl a le pune.
odrasla generosă a Romei. Salutare, iubitul nostru bărbat, Mile per ora virum Spiritul sfânt al Dumnedeirei
de trei ori demn de onore; să domnâscă în lume.***)
fiat lăudabile nomen!
ODĂ Se trăiţi mulţi ani; Auspiciis cuius Romania Imprăscie-se norii,
adresată episcopului Popea, cu ocasiunea ţî-ai împodobit numele cu virtuţi maxime floret. fiă pretutindeni aerul senin.
[strălucite!
instalărei solemne în scaunul archieresc Deci îţi onorăm talentul Teneat imperium, Trăiască ani mulţi şi fericiţi
al eparcliiei Caransebeşului. şi fermul caracter. quod strenue condere studet. Regina Elisabeta,
Spiritus iile dei sanctus Şi să cânte isbândile
Salve vir noster, Ia toiagul trimis din cer, dominetur in orbe.***) regelui Român!
nostro ter dignus honore; mare Păstor.
Yive din Claris Pasce turma lui Christos, *) Aceste versuri le-a compus Almăşanu 2 *) Aceste versuri le-a compus şi mi le-a
nomen virtutibus ornas! fiă turma şi meii ferice. săptămâni înainte de mdrte. dictat Almăşanu, zăcend în pat greu bolnav.
Idcirco ingenium Vei fi plăcut şi numele tău **) Ad Istrum. **) la Dunăre.
moresque tuos veneremur. în veci Ya fi nemuritor. **<''■) in regno Romaniae. ***) în regatul României.