Page 15 - 1897-07
P. 15
Nr. 146.—1897. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
înerea, că, pământul să nu oedeze presiunei tele s’au primit ou observări şi reoti- 6) Defigerea looului pentru ţinerea proo- românesc, respective confesional româaese,
apei şi atunci acest părău transformat în fioărl. simei adunări generale ordinare a despăr în prima liniă şoâla civilă de fete a „Asooia-
torent ar putea îneca oraşul R.-Yeleea. (? Dintre cele primite astfel aflăm acum, ţământului. 7) Alegerea comitetului pentru ţiunii si şcâla elementară a Reuniunii fe
oă oomisiunea administrativă în şedinţa ul trieniul proxim. 8) Propuneri. 9) Alegerea meilor române din Sibiiu".
Donaţiune. D-l Constantin N. Mihail
timă nu numai că a aprobat observările unei oomisiunl pentru verificarea protoco Cererile pentru aoeste stipendii au să
a donat oomunei Craiova un fond de 30.000
făcute de consiliul munioipal asupra raţio- lului. se înainteze Comitetului Asooiaţiuuii din Si
lei din venitul căruia se vor ajuta fami
oiniului fondului de drum, prin oare s’au La acâstă adunare se învită totl on. biiu (Strada Morii 8) pănă la 15 August a.
liile săraoe în timpul iernei, ou lemne şi
difioultat mai multe spese de călătorii ne membri ai Asooiaţiunei de pe teritoriul c. stilul nou, provă4ute ou următârele do-
îmbrăoăminte.
trebnice în sumă de peste 800 fl., dâr a aoestui despărţământ, preoum şi toţi cei ce oumente:
In afacerea falsificărilor de timbre co mai făcut şi ea unele observări şi a difi doresc progresarea în oultură şi literatură Ad I., II. şi III: a)Atestat de botez;
munică „Adevărul" de MercurI nouă amă oultat şi mai multe spese făcute fără mo a neamului românesc. b) Testimoniul şoolar de pe semestrul din
nunte : La interogatorul ce i-s’a luat, Zâr- tiv şi aşa a dat acel raţiooiniu îndărăt la Abrud, 21 Iunie 1897. urmă al anului şoolar 1896/7; o) Atestat de
noveanu a declarat poliţiei, oă Birnbach a oomisiunea munioipală se-1 mai revadă paupertate eventual de orfan, dâoă poten
Dr. Laurenţiu Pop, Ioan Maior,
voit să-i fure mărcile, spuindu-i că şi alţi odată şi să-şi faoă tâte observările de lipsă. direotor. aotuar. tul este orfan. — Ad. III special: Concu
indivizi au venit la el ou timbre false, dâr Anume s’a trimis din oentru Klosz, revi- rentele, cari vor documenta, că sunt des-
ca s& nu fiă denunţaţi i-leau lăsat lui şi s’a sornl comitatului, şi Gruufeld, oassarul, oa oedente din familia fericitului fundator Dr.
Adunarea generală anuală a despăr
făcut nevâfjuţl. B’rnbach soia deci de falsi să efeptuâsoâ în comune prescrierea dărei Ioan Moga seu a soţiei sale Ana n. Bologa,
ţământului XVI (Selăgean-Chioran) al „Aso-
ficări, der tăoea şi oâud indivizii se presen- de drum. Spesele oausate de ei s’au difi vor fi preferite ceteris paribus la oonferirea
oiaţiuuei Transilvane" se va ţinâ la 2 Aug.
tau la el, le lua timbrele, ca să le între oultat, oăol consorierea datelor pentru pres stipendului.
n. o. 11 ore în comuna Unim&t.
buinţeze el. In cjia*) când Zernoveanu a crierea dărei de drum este datoriă organe Cererile intrate dapă termin nu se
Sunt invitaţi cu tot respeotul a par
reolamat la poliţiă, Birnbaob a pleoat la lor oomunale şi sruncul dărei după pro- vor considera.
ticipa la acâstă adunare nu numai Domnii
R. Sărat, oa să se înteînesoă ou, Weiss şi oente pe basa acelor date are să se facă Sibiiu, din şedinţa comitetului Aso-
membri ai despărţământului, oi toţi aceia,
de-aci la Focşani e£ se întâlnâscâ ou ta la oentru în oancelariă. Apoi i-au mai tri oiatiunii transilvane ţinută la 12 Iulie 1897.
oărora le zace la inimă regenerarea popo
tăl lui Weiss. Din tote aceste să vede, că mes să şi înoasseze ou eseouţiuue darea de
rului român ţăran prin oultură. Şuluţin. Di\ Y. Bologa,
Birnbach ounosoe afaoerea falsifioării de drum restantă, căol este o restanţă de peste secr. II.
Programul adunărei: 1) La 8 6re a,
timbre. 30 mii florini.
m. oelebrarea oultului divin. 2) Desohiderea
Intr’o scrisâre adresată numitei foi, Der ce are revisorul şi oassarul comi ULTIME SOIRI.
adunărei prin preşedinte. 3) Raportul co
G- T. Zernoveanu, oomptabilul dela R. Să tatului ou astfel de lucrări, oe nu se ţin de
mitetului despre aotivitatea sa în aoest an. Viena, 14 Iulie. Din împreju
rat, un tîner de o cinste esemplară esplică sfera lor de aotivitate? Revisoratul comi 4) Alegerea unei comisiunl pentru însorierea
în modul următor încercarea lui Birnbach tatului nostru nu plătesoe de altfel nici o membrilor noi şi înoassarea tacselor dela rarea, oă şi noul secretar de stat
de ai lua timbrele: oâpă degerată. De revisuirea, ce-o face el, membrii vechi şi noi. 5) Alegerea unei oo- la esterne, Biilow, va petrece pe îm
păratul german în călătoria sa la
„Birnbach, după-ce observa timbrele să te ferâsoă Dumnefieu. Dâră dâoă revi misiunî pentru censurarea raportului comi Petersburg, se conchide în Ger
presentate de mine, înoepe prin a-ml spune sorul a alergat atâta vreme de-a fetea prin
tetului şi a raţiooinului. 6) Raportul oomi- mania, că este deja acum hotărîtă
oă ele sunt false, oă de oâte-va cjfie ee sate, apoi el n’a putut fi mai de loc în
presentă ]a el indivicjl ou astfel de timbre oanoelariă! siunilor de sub p. 3 şi 4. 7) Alegerea oo- retragerea cancelarului principe Ho-
şi oă totl aoeştia, în urma ameninţărilor 0 mitetului şi a funcţionarilor despărţămân henlohe la tomnă. T6te semnele
lui Birnbach, „oă îi va da pe mâna poli De altfel se c^ic , că şi raţiooiniul tului pe 3 ani. 8) Pertraotarea propunerilor arată, că Biilow (fost ambasador
ţiei", se mulţumiau să plece, lăsându-i lui fondului orfanal este în forte mare disor- diverse. 9) Defigerea looului şi timpului german la Roma şi Bucurescî) e des
timbrele. dine cu o diferenţă da mai multe 4©cl de
adunărei generale viitâre. tinat a conduce în viitor politica
„La acestea îi răspund, oă eu nu voi mii de florenl, aşa că încă niol na s’a sub-
Din şedinţa comitetului despărţămân esternă germană. Biilow de pe acuma
face tot astfel şi îl somez să-mi înapoieze şternut şi nu s’a putut censura la timpul
timbrele sâu, în cas oontrar, îl învit să tului XVI al Asooiaţiunei Transilvane a început să se sfătuăscă cu cercu
său de oomisiunea munioipală.
mârgă la poliţie. El însă nu face niol una pentru lit. rom. şi cult. poporului rom. ţi rile dirigente ale statelor aliate cu
niol alta, oi se grăbesce a închide timbrele Oă oe încurcături vor fi, se va arăta nută în Şimleul-Silvaniei la 27 Iunie 1897. G-ermania. A fost în audienţă la îm
•în oassa sa de fier. Yă4end eu acâstă pro- cu timpul; destul atât, oă cu o astfel de păratul Francisc Iosif şi a avut o
oedare şi temându-mă a nu mi-se schimba manipulare defeotuosă, ou un sistem neno Alimpiu Barboloriciu, Augustin Vicaşiu,
timbrele, nu am voit să părăsesc niot un rocit ca cel de »4h de-a protegia rude vicariu for. ep.-pesc. al actuarul despăr- lungă conferenţă cu contele Golu-
moment biroul lui Birnbach, oi l’am ame niile şi ortacii ori şi cât de neputincioşi Silvaniei şi preşedintele ţământului. chowski.
ninţat ou soandal, dâoă nu îmi va pune la despărţământului XVI. Constantinopol, 14 Iulie. Se anunţă
disposiţie un om, prin care să pot anunţa sâu chiar stupid! ar fi, nu se pote ajunge * din isvor competent, că ambasadorii
poliţia, ceea oe Birnbaoh la urmă a tre la altoeva, decât la o totală şi teribilă în Adunarea geuerală ordinară a des
buit să facă. Prin urmare nu Birnbaoh a fundătură, oe în prima liniă se va sparge puterilor au decis în ultima lor reu
părţământului V (Silişte) al Associaţiuuei
anunţat din propria iniţiativă poliţia, oăol şi se va răsbuna tot asupra lor; va fi însă niune, ca pentru caşul, când Porta
«1 s’ar fi mulţumit si chiar m’a rugat să-i păgubitâre şi fatală şi pentru servioiul pu transilv. se va ţinâ anul acesta Dumineoă nu ar voi să cedeze, ei să-i adreseze
las lui timbrele şi să pleo, oi eu am fost blic şi pentru comitat. în 8 August st. n. la 10 6re a. m. în bise un ultimat, provocându-o, ca în câ
acela, oare l’am obligat la aoâsta", — G. rica gr. or. din Tilişca cu următorul teva ore să se declare hotărît, când
T. Zernoveanu. Triste şi destrăbălate stări! Frogram: 1) Desohiderea adunării de
B. voesce să evacueze Tesalia.
cătră preşedintele desp. 2) Apelul nomi
De-ale administraţiunei comitatului nal. 3) Raportul comitetului şi al oassarului Londra, 14 Iulie. Din insula
Creta se anunţă cjiarului „ Times “,
Făgăraş. A p e l . dimpreună ou propunerile şi proeotul de că lângă Candia trupe englese s'au
budget pe anul viitor. 4) Alegerea unei
Făgăraş, 14 Iulie n. 1897. Mediaş, 13 Iul. n. 1897. ciocnit cu basibuzuă tură. Englesii să
oomisiunl pentru însorierea de membri noi,
Cu ooasiunea adunărei generale de Având în vedere timpul apropiat pen pentru înoassarea taxelor dela membri veohl fi pierdut 161 de omem în morţi şi
primăvară a comitatului s’au făcut mai tru adunarea generală a Asooiaţiunei, care si pentru censurarea obiectelor de sub 3. răniţi, er başibozucii să fi avut mulţi
multe observări asupra raţiooiniilor fondu se va ţinâ în 27 August n. o. în Mediaş, 5) Despre morburile infioiâse ou deose morţi. — Admiralii au trimis la
rilor comitatului pentru deosebite neregu- rugăm pe toţi acei domni, cari doresc a bită oonsiderare la tuberoulâsă, de Dr. Candia o corabiă de răsboiu spre a
larităţî. Fiind peste tot în acea adunare partioipa la adunare şi la festivităţile îm Nic. Oalefariu. 6) Raportul oomisiunei de suprima mişcarea mohamedană de
desbaterea tare animată şi interesantă pen preunate cu aoeea, ca să binevoâsoă a se sub 4. 7) Alegerea a 2 representauţl pen acolo.
tru gravele observări făcute, şedinţa a ţi insinua de timpuriu pentru a ne putâ în tru adunarea generală a Asociaţiunei din
nut — oa nioî-odată — pănă târ4iu cătră griji de-o încuartirare oorăspundâtore. Ob ăst an. 8) Propuneri eventuale. 9) Alege
11 âre noptea. Unele raţiooinii s’au dat servăm oă avem destule ouartire, dorim rea noului comitet pe un alt period de
îndărăt spre cercetare şi întregire, er al- însă a asigura oomoditate deplină atât pen 3 ani. Tunuri mute. Foile militare franoese
tru persâne singuratice, oât şi pentru fa La aoâstă adunare, pe lângă onoraţii sorin, oă oolonelului Hnmbert din armata
milii ou mai mulţi membri. francesă i-asuooes a inventa un mijloc, prin
membri ai Asooiaţiunei de pe teritorul des
Insinuările pentru înouartirare, pre oare tunul, când se desoaroă, nu faoe niol
E L E G I E părţământului, sunt invitaţi toţi Românii
la mormentul fratelui sSu, protopresvi- cum şi alte oorespondeuţe sunt a se adresa doritori de înaintarea Asoo. transilv. şi în un sgomot. Colonelul făou astfel de încer
terul Ioan Almăşanu*) la D-l Dionisiu Boman, oandidat de advo genere de progresul poporului nostru. cări oa tunurile ou repetiţia în faţa mai
cat în Mediaş, preşedinte al biroului de în multor oficerl şi esperimentele i-au suooes
Heu quam cuncta abeunt Din şedinţa comitetului desp.. tinută
celeri mortali-a cursu! ouartirare şi corespondenţe. în Sălişte (oom. Sibiiului) la 14 Iunie 1897. de minune. Humbert voi însă să-şi ^câştige
Horrida mors scindit sine luctu Pentru comitetul de aranjare: patentă şi pentru armata Germaniei, când
Stamina vitae. Dr. Liviu de Lemâny, Dumitrn Banciu, oolo oe să ve4î, un Elveţian ou numele
Nil Lachesis sinit esse diu, Ioan Moldovan, Dr. Ioan Ivan, director. actuar. Rasohen 4’se, oă el deja a obţinut toomai
vana omuia reddit. preşed. secretar. i aoeea patentă în Germania înoă în 1896.
Accipe fraternum ad tumulum Stipendii dela Asociaţiune.
manantem fletum. C o n v o c ă r i . Aşa dâr în viitor răsboiul oohii beligeran
Dormi, moliter ossa cubant C O N C U R S . ţilor nu mai vor fi orbiţi de fum şi niol
frater, usque resurges. Adunarea generală ordinară a despăr ureoh'l asurfiite de bubuiturile tunurilor.
Est longaevus somnus ţământului XIII (Abrud) al Asooiaţiunei Dela „ABOoiaţiunea transilvană pentru
morţiş ianua coeli. transilvane, se va ţinâ în anul aoesta Du- literatura română şi cultura poporului ro | p g p - Domnii abonenţi, cari încă
E o m â n e s c e : mineoă îu 22 August st. n., înoeputul la mân", ou începutul anului şcolar 1897/8 nu si-au reînoit abonamentul, s6
"Vai, cât de repede se sfîrşesc 10 âre a. m. în biserica gr. or. din Câm sunt de conferit următârele stipendii:
dilele muritorului. peni, pe lângă următorul I. Un stipendiu de 60 fl. pe an din binevoi^scă a-1 reînoi neamânat,
Infiorătorea morte taie fără milă Frogram: 1) Desohiderea şedinţei din fundaţiunea „Marmoricl* pentru studenţi ca s6 nu li-se întrerupă regulata
firele vieţei. români de gimnasiu ori şoâlă reală de a-
Nimic nu sufere Lachesa (mortea), partea directorului. 2) Raportul: a) se espedare a diarului.
tote le zădărnicesce. cretarului ; b) al cassarului şi stabilirea oeeaşl oategOriă.
Primesce lacrămile frăţesc! budgetului. 3) Esmiterea unei oomisiunl II. Un stipendiu de 40 fl. pe an din
vărsate la mormentul tău. pentru înoassarea taoselor dela membri fundaţiunea „Badu M. Biureanu“ pentru L i t e r a t u r ă .
Dormi în pace, frate, veohl şi înscrierea de membri noi. 4) Ce studenţi români de gimnasiu ori şoâlă reală. Musică. pilele acestea a apărut 10
fiă-ţl ţărâna uşoră pănă la înviere.
Somnul lung al morţii tirea disertaţiunilor insinuate direotorului III. Un stipendiu de 40 fl. pe an din cântări poporale românesc!, oulese şi aran-
este uşa cerului. (V urma.) ou 24 6re mai înainte. 5) Alegerea a doi fundaţiunea „Dr. Ioan Moga şi sofia Anna giate pentru pian de V. Şorban, dedicaţia
a
u
delegaţi pentru adunarea generală ordinară n. Bologa pentru eleve „cari frecuentâză d-nei Yiorioa V. Mihali.
+) Versurile acestea le-a compus şi mi le-a
•dictat Almăşanu, zăcând greu bolnav. a Asooiaţiunei, oe se va ţinâ în Mediaş. vre-o şcâlă de fete cu oaraoter naţional