Page 17 - 1897-07
P. 17
Micjim Aflmisistntinca, „Bueti" iese- îi flî-care di,
n Tipografii Abonamente neutra Austro-Ungaria:
SfjMţov, yîaţa mar» $?, SC. Pe un an 12 fi.; pe şeeo xnnt
6 fi., pe trei luni' 3 fi.
Sorisod DefriiBoaSa oa ao
pslmeno. — Maivnftsriot-* eh, «c N-rii de Dumlneofi 2 II. pe au.
j rţiciwati. Pentru România si străinătate;
1 lliSEBATE mo primeoo la Adml- Pe un an 40 franot, pe ş6se
RlJtruţluneln Braşov şi la ur-
mătârele Birouri de ammlurî: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Yiena: M. Jhtket, Etmriek N-rii de Dumineoă 8 frnitoi.
Sthalek, Rudoif Haste, 1. Oppeltkt So pronumeră la tdte oficiole
Haobfolgor; Anton Oppeiik, J. poştuao din întru şi din arară
jDannebcr, In Budapesta: Â. V, si la dd- aoiectori.
Solibergerg, Xckstein Bernat; In Ai'i'iameatnl nentru Braşov
Bucuresoi: Agmct Baoas. Saci- administraţiunoa, piaţa mare,
otusaie do Bouinanie; în Ham» târgul Inului Nr. 30 etagiu
bort: Karoiyi di Liibmann. I.: pe un an 10 fi., pe şâse
Preţul Inssrţlunllor: o seriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Starmond ps a ooldnă 6 or, tji Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o pubîi- A ]^T T7L ILiZHZ. 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
oure. Publicări mai deao după 3 fi. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Roolame pe pagina a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 1 4 7 . Braşov, Sâmbătă 5 (17) Iulie 1897.
ajuns la culme prietenia ruso-fran- binetului german. Intre cei doi ri „Peşti Naplo“. Acest articul, întitulat
e^VrtV%\WV"AWWWW\NWVW^^V»WAW//AVAVAV^VW//vWvVWAWVVAVSVAWVvV/A*lWAWWvle
cesă, s’a pregătit reapropiarea între vali, cari ambii se îmbiâ Rusiei cu „Pe socotela statului , ne dă o probă
11
N o u a b o n a m e n t Rusia şi Germania, care esistă a<Ţ amiciţia lor, acăsta găsesce, că unul vădită, că tdtă istoria cu autonomia
de fapt şi se manifestă în înţelegerea este vrednic a fi iubit cu mintea, âr bisericei catolice a' fost mai mult
lSL
diplomatică la Bosfor şi în apro celalalt cu inima. Şi de ce puterni numai o cursă îndreptată în contra
Gazeta Transilvaniei piata călătoria, ce o va întreprinde cul Ţar al tuturor Ruşilor să nu pri- bisericei române unite. Pe cât timp
împăratul Wilhelm la Petersburg, mescă mâna, ce i-o ofer ambele se spera, că Românii se vor lăsa
Ou 1 Iulie 1897 st. v. pentru a căruia primire se fac deja state, cele mai puternice şi înaintate înşelaţi şi prinşi în cursa, ce li-s’a
s’a deschis nou abonament la care acolo mari pregătiri. din Europa, când astfel eo ipso el, întins, tdtă pressa ungurâscă saluta
Invităm pe toţi amicii şi sprijini In aceeaşi lună, capitala rusescă Ţarul, devine arbitrul Europei? cu bucuriă mişcarea pornită pentru
torii fâiei nâstre.
va saluta ca 6speţî pe căpeteniile Mintea dictăză politicei rusescî organisarea autonomiei bisericei ca
FVeţuB afeoBîiamepafEslnsât marelor state continentale din Eu să nu se depărteze de Germania şi tolice maghiare, ba foile guverna
Pentru Âustro-Ungaria: ropa apusănă, care dela 1870—71 să mărgă mână în mână cu ea, care mentale se folosiau şi de acâstă oca
pe •u.xl a,aa. .............................. 12 £L trăesc în cea mai mare încordare şi ocupă la rendul ei, pe lângă Rusia, siune pentru a aduce elogii guver
pe şese 1-u.xlx .............................. S fL. rivalitate, pe împăratul Germaniei şi posiţia cea mai puternică în con nului, care a pus la cale realiaarea
pe txei lia.aa.1 .................................. 3 fL.
pe preşedintele Republicei francese. certul marelor puteri. Acesta este, acestei opere.
Pentru România şi străinătate:
00
P6te că tocmai momentele isto am pută cŢ » convingerea cercuri îndată ce însă Românii uniţi
pe xlxl a,n. .................... -IO franci
pe şese 1-u.nî . . . . . 20 „ rice, ce se vor desfăşura cu acâstă lor oficiale ruseseî. Cu inima însă şî-au spus cuvântul lor, vederile s’au
pe trei l-o.nl ..................... IO „ ocasiune în decursul lunei lui Au Ţarul şi poporul rusesc se simt în schimbat în tabăra adversarilor noş
Abonarea se pote face mai uşor gust a anului curent, vor face lu tru atâta alipiţi de Francia, încât tri. Pressa maghiară a încetat de-a
prin mandate poştale. mină mai mare în situaţiunea încur uită deosebirea esenţială între repu mai vorbi cu aceeaşi însufleţire des
Administraţiunoa cată europănă. blică şi monarchia absolutistă, uită pre autonomia catolică, ba când din-
11
„Gazetei Transilvaniei . Orî-ce s’ar cjice despre „vechiul contrastul dintre autocrat şi preşe tr’o parte, când dintr’alta a început
curs“ rusofil al lui Bismarck şi des dintele ales al unui stat liber con se se dea espresiune unor nedumeriri,
* ; stituţional şi lasă, ca pentru espre- s’a vorbit chiar de intrigi şi dificul
pre „noul curs“ inaugurat prin poli
siunea acestei simpatii să fâlfăe pe tăţi puse în calea realisărei auto
Wilhelm II şi Faure la Petersburg. tica de sine stătătăre a împăratului
Wilhelm, care să fi produs recăla, cetăţuile absolutismului rusesc sute nomiei din partea guvernului, âr as-
De când s’a sguduit aşa <Ţ 1 ce a esistat în anii din urmă între şi mii de stindarde tricolore ale tăcjî vedem, că unele din cjiarele gu
SU
echilibru european prin marile schim Ruşi şi Germani, fapt este şi ră acelei Republice, in mijlocul aclama vernamentale au început se ia po-
bări, ce au urmat în constelaţia ge mâne, că în tot timpul Germania a ţiei însufleţite a poporaţiunei blagos- siţiă făţişă şi botărîtă în contra
nerală politică după resboiul dela emulat cu Francia în nisuinţa de-a lavnice şi în sunetul „Marseilesei**, autonomiei.
1870/71, tot mai neclară şi nesigura susţine cele mai bune relaţiuni cu cu care înaintaşii preşedintelui Faure Ca probă reasumăm aici cu
devine situaţiunea generală şi tot Rusia. Ba Germania n’a încetat au pornit peste graniţe să răstdrne prinsul articulului menţionat al lui
w
mai greu este omului de-a se orienta nici un moment de-a se folosi şi de tronurile. „Peşti Naplo , publicat în fruntea
cu privire la ea. cea mai mică ocasiune spre a do Tdtă parada, ce se va face pe numărului său dela 14 Iulie:
Intr’o vreme se părea, că' se vedi, mai ales prin prevenire • faţă apă şi pe uscat, în Rusia, împăratu F6ia jidano-maghiară începe prin a
ved mai clar conturele grupărei pu cu Rusia în politica ei orientală şi lui Wilhelm al Germaniei, va dis constata, oă din apariţiunile de până acum ale
terilor, ce a resultat în urma trans- asiatică, că ei (Rusiei) nicî-odată pară pe lângă acest moment ne mai mişoârei oatolice pentru autonomiă reese,
formaţiunilor din ultimul pătrar de amiciţia Franciei nu-i va pută fi pomenit în istoriă, care va marca că crearea autonomiei oatolice astfel, ca
secul. Era de*o parte tripla alianţă mai folosităre, decât aceea a Ger curentul politicei neoficiale, conduse 86 fiă îu consonanţă cu interesele şi ou
şi de altă parte înţelegerea ruso- maniei. de simpatiile şi antipatiile masselor. ceroul de drept al statului, „e una din cele
francesă, şi nu de mult acestă gru Astăcjî politica germană stă tot Nici Ţarul Nicolae II, cu tdtă mai grele probleme *. Aut'onomiştii pretind
1
pare a fost consfinţită prin primirea pe acestă basă în ce privesce rapor puterea sa, nu este mai scutit de s6 ia dela stat drepturi de mare însemnă
extra-ordinară, ce au făcut’o Fran- turile cu Rusia: a-o convinge mereu, de ceea ce formeza acjî principala tate politică, s6 ia în stăpânirea lor averi
cesii Ţarului Nicolae II. că interesele ei bine înţelese pretind îngrijire a Sultanului, adecă de cu şi să faoă aprâpe ou totul bisericesc! şod-
Scăpat de îmbrăţişările France- a nu se depărta de vechiul ei amic rentul credinţelor şi a sentimentu lele poporale şi oele medii. Acestea sunt
silor, Nicolae II, care pare mult mai şi aliat. lui poporului seu. pericule, cf'ce foia ungurescă, pe cari ele
flegmatic, de cum îl credea lumea, Şi, ceea ce este mai interesant mentul mirenesc, chiar de-ar fi în majori
s’a dus la rudele sale în G-ermania şi caracteristic, se vede că şi poli In contra autonomiei catolice. tate, e întrebare, dâcă le va pută paralisa,
şi aici a dat din nou mâna cu îm tica Rusiei începe a face, mai ales deâre-oe nu aceea hotăresce, dăoă preo-
păratul 'Wilhelm. Resultatul a fost, de un timp încoce, distineţiunea, ce Avem înaintea nostră un inte ţimea, ori mirenii vor avă puterea prepon
că în momentele, când părea a fi resultă din atitudinea amintită a ca resant articul al fdiei jidano-liberale derentă în organismul autonomie, oi hotă-
EOILETONUL „GAZ. TRANS.* săraci şi lipsiţi a practicat’o el şi mai ’na- Şi acestă trăsătură nobilă a inimei vădând că din nemul lor a răsărit un om,
inte, când era advocat în Hurăş-Oşorheiii. sale milostivitore o avea el chiar şi ca cu care să puteau făli.
Pe mulţi fii d’ai nemului său, mai copil. „Când vedeam în jocul nostru**, Când mă gândesc la tote aceste în
Un admirabil tip caracteristic: ales pe cei din Alma, din locul nascerei astfel istorisia el, „câte un băet sărac suşiri, cari împodobiau sufletul lui Almă
David Almăşanu sale, i-a ajutat în felurite rânduri şi chipuri şi lipsit, şi de aceştia erau mulţi în satul şanu din tinereţe pănă la adânci bătrâneţe
şi cu deosebire purtându-le procesele gratuit. nostru, mă duceam acasă şi-i tăiam un îmi vine să cred, că idealul moralităţii nu
Schiţă biografică de Ioan Popea.
Ba la unii le plătea şi cheltuelile cu dru codru de pane, şi băâtul dicea atunci: de se pote manifesta mai frumos decât cum
(5) ( U r m a r e ) .
mul făcut din comuna lor pănă la Murăş- n’ar fi fost Almăşanu, muriam de fome. îl representa dânsul în vieţa sa.
Caracterul lui Almăşanu. Oşorheiii! După ce am ajuns în vârstă, veniau aceia Şi acestă trăsătură nobilă a inimei
Apoi, când vedea pe câte un biet om şi-mi spuneau binele, ce li-1 făcusem, că sale l’a făcut să guste o fericire; care n’o
Almăşanu era străbătut în adâncul
inimei sale de cele mai frumose sentimente asuprit şi năpăstuit, Almăşanu păşia cu pote ei nu mai erau astădl în vieţă. De pot ave decât numai cei ce o caută în bi
de iubire, de omenire şi de nămul său ro totă puterea cuvântului şi cu totă energia, aceea înaintea ochilor mei avea preţ tot- nele şi fericirea ce ei o fac altora.
de care era capabil sufletul său, în contra deuna sprijinul celor lipsiţi şi apărarea drep
mânesc. Nu mai puţin ne servesce Almăşanu
călcătorilor de lege. Şi „solgăbirăii** ungu tului celor asupriţi. Şi toţi din satul meu
Era iubitor de adevăr. Cuvântul lui ca model în privinţa virtuţilor sale frumose
1
era sfânt. Avea o inimă curată şi de o bu resc! şi „zapciil* românesc! îl sciau de frică, mă iubiau, pentru că nu lipsiam a le da românescl.
nătate esemplară, plină de îndurare şi mi pentru că puternică era influinţa advoca sfaturi şi a le mulcomi dorinţele de a scăpa Ii crescea inima, când audia de o
lostivire, virtuţi, ce le practica adese-orî tului Almăşanu la conţii şi baronii unguri de jugul iobăgiilor**. faptă frumosâ românescă, şi autorilor lor
(baronii Jozsika şi Petkyj, şi nu mai puţin
cătră cei ce aveau trebuinţă de ajutorul Asta era, ce-1 făcea pe Almăşanu să-şi le păstra un cult sfânt în inima sa.
puternică era influinţa profesorului Almă
său. Pe mulţi tineri şcolari i-a ajutat el: iubâscă locul nascerei sale, căci pretutin „Doi sfinţi am eu**, dicea el, „sfinţii
pe unii cu sfatul său înţelept, pe alţii cu şanu în România la boerii atotputernici deni se vedea întâmpinat, cu dragoste. Er mei însă nu sunt sfinţi nici grecesc! nici
modeste sume de bani, pe alţii primindu-i (Alecu Filipescu Drăjnenu şi verii săi, cari el, când venea acasă, cu dorul în inima sa, muscălesci, ci ai mei sfinţi sunt sfinţi ro
gratuit în quartirul său. Aşa a fost Almă erau miniştri). îi cerceta pe toţi să vadă ce fac, cum tră mânescl, şi sciţi voi, cine sunt sfinţii, la
şanu ca profesor la Valenii-de-Munte şi aşa Almăşanu urma învăţătura evangelică: esc, şi înţelepte sfaturi binevoitore isvorau cari mă închin eu? — unul este Şaguua,
mai târdiu în Braşov. „Alină întâiu durerile altora şi după aceea din gura lui şi din inima sa plină de căl eră celalalt este Şuluţ!**
Der acestă faptă a milosteniei cătră caută să te desfătezl pe tine însu-ţî . dură pentru iubiţii săi. Şi ei să bucurau, Peste tot Almăşanu a fost un adora -
u
t
