Page 18 - 1897-07

Pagin a 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 147.—1897.

r esoe spiritul, direcţia şi tendinţele celor „Este o greşală aşa-dâră, când pe oa- Cehilor şi pe oât se pâte vocea oelorlalte parte, că nu se îndoesoa în lealitatea şi
oe vor avâ aoâstă putere, âr puterea o vor toliol vor să-i îndemne a pretinde autono­ popâră slavice să nu fiă copleşită prin stri­ oredinciâsa supunere dovedită de arohiereii
avâ preoţii şi mireni de prinoipiile politice mia pe ouvent, oă nu se pâta tolera, oa ei gătele Germanilor. Nn vedem de ce am tre­ sârbi faţă cu tronul prea înalt şi „sfânta
14
ale lui Ferdinand Zichy şi Msuriciu Es- să aibă mai puţine drepturi, decât compa­ bui să avem o deosebită considermţiă faţă de nâstră biserică .
terhazy. „Dâoă se va continua oa şi pănă j trioţii protestanţi. Protestanţii nu formâză ministerial actual. Singurul pas serios, oe După aoesta luâ cuvântul patriarohul
acum şirul de ficţiuni, cu ajutorul oărora parte constitutivă din nici o biserioă uni­ l’a făcut guvernul Badeni în favârea nâs- Bratiooviol, mulţămind în numele său ca
s’a obiolnuit să se motiveze neoesitatea auto­ tară. Esenţa protestantismului este auto­ tră, adeoă edarea ordonanţelor pentru şi a episcopatului sârbeso pentru graţia
nomiei catolice şi estensiunea cercului de nomia. Fără de acesta nioî n’ar pută esista. limbă, a fost paralisat prin aşa numitele Majestăţii Sale, care a oonoes oonchema-
drept, oe ar vrâ să se dea aoelei autonomii, Catolicismul, din oontră, după firea sa es- ordonanţe privitâre la esecutare, Aoeste mea Sinodului episoopeso a căruia pro­
atunci autonomia catolică ar deveni faţă ou chide în mod necondiţionat autonomia faţă cu ordonanţe de esecutare suot o dovadă, oă blemă va fi de a ooupa scaunul vaoant
puterea de stat constituţional un factor tâte cestiunile bisericescl şi religiâse de im­ puterile ministeriului actual nu-s de ajuns episcopesc din Buda şi de a mai împlini
atât de puternic, oum nu s’a mai pomenit portanţă. spre a aduce sohimbarea spre bine nece­ şi alte agende oe cad în oercul său de ao-
în t6tă lumea. Statul, dăcâ vră să râmând „Din aceste cause mult ponderâse sară în afacerile interne ale acestei jumă­ tivitate. Ambele cuvântări au fost primite
constituţional, nicl-odată nu se va pută învoi provine apariţiunea remaroabilă, oă pănă tăţi a monarohiei. După părerea nâstră a cu viue „Zivio“. — înainte de a începe
cu o asemenea alcătuire“. aoum orl-oe mişcare oatolică autonomioă sosit momentul, în oare nu numai Badeni sinodul sfătuirile sale, publicul, care a fost
După acestea f6ia jidanomaghiară să a nisuit în anumite privinţe să faoă cuce­ trebue să se decidă, dâcă vrea să crâsoă invitat la deschidere, fu poftit să .pără-
apucă şi oombate din punot în punot fic- riri pe soootâla statului. Acăsta este o neîn- pomii germani pănă în oeriu, oi în oare sâscă Bala.
n
u
ţiunile , pe basa cărora catolicii îşi basâză doiosâ proclamare a luptei între stat şi bise­ şi noi şi t6te poporale germane trebue să *
pretensiunile lor autonomioe. Mai întâii! de rică, numei oă în caşul de faţă nu statul ne deoidem, oă ore este cu putinţă să în­ Mare animaţiă a domuit, în Paris la
tâte nu e adevărat, d* 00 0 », că articulai de proclamă răsboiul, ci biserica. Avem încredere, tâmpinăm ou încredere presupusa bunăvo­ serbarea naţională a Francesilor. A fost
lege XX din 1848 ar pretinde înfiinţarea au­ că statul va fl în stare se-şl apere drep­ inţă a guvernului actual, oare guvern a vreme forte frumosă. Ga în toţi anii, Alsa-
tonomiei catolice. Din oontră, § 3 din acest turile sale, căci de n’ar fi în stare să facă mărturisit pe faţă, că fără de liberalii ger­ ţianii au făout peregrinagiu la statuele de
artioul de lege spune, că trebuinţele şcolare acăsta, ar fi pentru el o înfrângere fatală, mani, nu voesce majoritate parlamentară, Strassburg a lut Jeane d’Aro şi a lui Gam­
şi bisericesel ale tuturor confesiunilor re- care ar fi neasămănat mai mare, de cum a şi care nu pote să aducă la resou nici opo- beta. In capitală oa şi în tâte oraşele din
cepte sunt a se aooperi din budgetul sta­ fost câştigul, ce Va avut prin căsătoria civilă . siţiunea germană . provinoiă s’au făcut reviste militare. In Pa­
44
44
tului. Aşa-dâră „în acest paragraf se ou- Soim, oă pe d'ua de 18 Iulie au fost ris o revistă strălucită militară s’a ţinut
prinda implicite secularisarea tuturor ave­ oonchiemaţl toţi representanţii oraşelor ce- după acnecţl îu presenţa preşedintelui Faure.
4
rilor bisericesc!* . Articulul XX al legei din CRONICA POLITICA. hice din Boemia la o mare întrunire în Mulţimea a aolamat trupele şi pe preşedin-
1848 nu numai că n’a rupt legăturile din­ — 4 (16) Iulie. Praga. Consiliul comunal din Praga a de­ tele Faure.
tre stat 'şi biserică, ci înoă s’a silit să le Şi în Roma ooloniă franoesă a serbat
Despre resultatul, ou care s’a întors ois însă să se amâne acesta întrunire. „Po-
faoă mai strînse. u cţiua de 14 Iulie în mod estraordinar. Am­
br. Banffy dela Viena scriu foile din Pesta litik cjioe, că în legătură ou aoâsta deoi-
„O altă fioţiune şi mai periculâsă, pe basadorul franoes Billot, primind oolonia
de astăcjl. Banffy, ele, nu se arată nioî siuue stă şi călătoria ultimă a primarului
basa oâreia vor să împingă mişcarea auto- franoesă, a ţinut un discurs, în care rea­
decum mulţămit şi vesel. De unde se oon- oraşului Praga, Dr. Podlipny la Viena.
nomică într’o direoţiă ou totul greşită, vor mintind discursul său dela anul nou, în
chide, că n’a putut reuşi ou planurile sale. *
să tindă la directa confiscare a drepturilor oare accentuase îmbunătăţirea raporturilor
Din propunerile ce le-a tăcut corânei să fi
suzerane ale statului, este afirmarea, oă aici Alaltăerl, precum soim, s’a deschis între Francia şi Italia, a tjis» oă susţine oe
fost respinse tote măsurile draconice, cu
ar fi vorba despre aceea, ca „biserica ca­ sinodul episcopesc gr. or. sârbesc în pala­ a cţi® Şi acuma. Opera apropierii înaintâză
oare voia el să combată obstruoţiunea. Cu
tolică maghiară să ajungă în proprietatea tul patriarohului din Carloveţ, înaintea că­ pe oalea sa normală. Am înorederea, în-
tâte aceste se asigură, că br. Banffy a
unor drepturi autonomioe însemnate şi a ruia era aşecjată o oompaniă de onâre cu cbeiâ ambasadorul, că vom ajunge la ţinta
adus înaintea consiliului ministerial cestiu-
unor averi marî“. Biserică catolică maghiară musica. In fundul sălii ocupase loo un pu­ ce ne stă înainte.
nea prelungirei şedinţelor şi a ţinerii de
nu esistă. Biserica esisteută este universală, şedinţe paralele cu soop de a putea mai blic distins. Pe masa sinodală se afla o
va să cjioă. după caracterul ei e numai ro- uşor râsbi ou lucrarea parlamentară în faţa cruce şi o evangeliă. La 11 6re patriar-
mano-catolioâ, âr nu biserică catolică ma­ chul BrancovicI intra în sală însoţit de S O I R I L E O I L E ! .
atitudinei oposiţiunii! Se crede, că deja
ghiară. Organismul unitar şi centralistio al episcopii Miron Nikoliol, Mihail Gruicî, — 4 (16) Iulie.
mâne poimâne unul din membri partidului
catohoismului, oare uiol-odată nu s’a ma­ German Opaoicî şi Gavrilă Ianoviol. În­
guvernamental va fi îusăroinat să facă în Predici. Poimâne (Duminecă în 6 Iu­
nifestat atât de tare oa în timpul de acjl, dată după aoeea sosi comisarul regesc br.
sensul acesta o propunere oamerei. lie v.) va predioa în Biserica Sf. Nicolae
nu sufere formarea de biserici naţionale. Va­ * Niooliol ÎDsoşit de secretarul ministerial din Scheiu părintele Nicolae Fieeşanu, oa-
ticanul nu vrâ nici măcar atât să permită Soirile oe sosesc din Austria vorbesc Pavel Iovanoviol, ambii îmbrăoaţl în haine pelan militar român ortodox în loo.
Maghiarilor greco-oatolicî din Ungaria (adecă tot numai de mişcarea şi agitaţia în sinul de gală unguresc!.
renegaţilor ruteni. — Trad.), oa să folcsâsoă Germanilor. Caracteristic este soirea, oă gu­ Comisarul reg. se uroâ pe scaunul Dela oficiul postai şi telegrafic din
limba maghiară oa limbă liturgică . vernatorul Boemiei, oontele Coudenhove, metropolitan şi spuse în limba maghiară, loc primim următârea înounosoiinţare: „Am
14
onore a aduce la cunosoinţa On. Redao-
14
După acestea, „Peşti Naplo tjice, oă a dat de soire comitetului esposiţiei din oă Majestatea Sa a decis prin resoluţiunea
catolioii din Ungaria nu vor pută niol-odată Bodenbach (Boemia), că între împrejură­ datată dela Viena 23 Iunie 1897, ca sino­ ţiunl, că plângerea cuprinsă în nr. 143 al
să formeze o biserică catolioă naţională, rile date nu pâte urma invitării de a dul episcopesc gr. or. al Sârbilor să se preţuitului D-Vostră d’ar sub titlul „Becu-
u
14
nioî chiar dâcă statul „maghiar i-ar înzes­ merge să desohidă esposiţia. Sub „împre­ ţină paralel ou congresul naţional gr. or. noscinţă săcuăscă am înaintat’o pentru oer-
41
tra ou drepturi publice şi drepturi de avere jurările date este a se înţelege următorul sârbeso şi la numit pe dânsul comisar reg. cetare direoţiunei de poşte şi telegraf din
oa pe o biserioă autonomă maghiară. Ar fapt: Consiliile comunale din Tet9chen şi pentru aoest sfânt sinod. Rescriptul privi­ Gluşiu. — Braşov, 15 Iulie 1897: br. Pur­
ceii Băla, inspeotor superior de poşte şi
trebui ca şi Roma să aprobe organismul Bodenbaoh, au fost deois de a nu saluta tor la aoâsta îl eetesce secretarul. In de­
14
telegr., şef de biurou .
unei biseriol autonome naţionale unguresc!, pe guvernator în caşul când ar visita aceste cursul oetirii, compania de onâre dinaintea
ăr acesta nu o va face nioî-odată. Când oraşe. In urma aoâsta comitetul esposiţiei palatului presenta arma şi între sunetele Ape minerale ardelenesc! în România.
.
Papa prin enoiolicele sale adresate episco- din Bodenbaoh a prevenit pe guvernator imnului poporal răsunară îndatinatele 30 Se soie, că în România se transportă din
pilor din Ungaria a îndemnat mai de mnlte- ca, în faţa disposiţiei iritate a poporaţiuuii, de salve de tun, pe oare le-a dat o jumă­ Ardeal mari oantităţl de ape minerale.
orl pe episcop! să stărue pentru autonomia, să evite de a veni la esposiţiă. tate baterie. După aoeea br. Niooliol s’a Aoeste ape însă în România sunt forte
în tot-dâuna a făcut’o esclusiv în sensul, Viuei activităţi, oe o desvoltă Car- adresat oătră sinod în limba sârbâscă, cj'" soumpe, deâre-ce ele sunt supuse aoolo
a
ca să se separe de cătrâ star.. „Deplină in­ manii îu tabăra lor, „Ndrodni Listy din când că este convins, că atât patriarohul, unei nouă analise ohemice, oare se face
dependenţă faţă ou statul, dâr o mai strînsă Praga se plânge, oă grupurile majorităţii cât şi episcopii diecesanl vor primi cu din partea institutului de obimiă din Bu-
dependenţă faşă de Roma, acesta este sen­ parlamentare nu sunt nici pe departe aşa mulţămire şi cu omagial respeot aoâstă curescl pa cheltuâla oelor oe transpârtă
sul, ca se dă din partea Vaticanului auto­ de active. „E neapărat de lipsă , di fâia nouă dovadă de graţiă a Prea înaltului apele. Aoum însă societatea carpatină de
00
14
44
nomiei catolice . oehieă, „ca în momentul present, vocea domnitor şi rege apostolic. A mai de- magbiarisare („Kârpâtegylet ), după cum
14
tor al tuturor fiiilor vrednici ai nâmului lucruri românescl a avut-o Almăşanu pănă Atâtea ideale, sperărî şi doriri ale Ceara (bucium de). Să unge o bucată
său şi era de părere că „o naţia care nu-şî la cesul morţii. românescului său suflet pentru binele şi de pânză de Olanda şi se faoe din ea un
cinstesce pe omenii săi cei mari, nu este Dovedi vii sunt odele sale, la apusul propăşirea fiilor nemului său în luminarea bucium, adeoă să răsuoesoe în formă de cor­
44
vrednică să trăâscă . vieţei sale.—Aci se inspiră el de idealele Aca­ minţii şi în fapte înălţătore de virtute! net. Ceara să află pe faţa din năuntrul bn-
Dintre poeţii români îl cinstea şi prea- demiei române, pe care o numesce sfântul (Va urma.) oiumului. Când curge oui-va ureohea, îl
măria mai mult pe Alecsandri şi dicea că-i s&re al muselor, care risipesce întunerecul dâre şi no aude, să să ouloe pe o parte cu
place de el, că „are o inimă şi un suflet din calea vieţei nâmului său. urechea în oare îl dâre în sus şi să intro­
44
curat, neaoş şi verde românesc . Aci râgă pe părintele luminei se tri­ Zoologia medicală aţeranului român. ducă în ea un bucium. Cu o mână îl ţine,
Mai erau şi alţi fii vrednici ai nemu­ mită geniul seu poporului de gintă latină, ca âr ou una îl dă foo şi îl lasă să ardă în­
lui său, la ale căror portrete sufletesc! îî musele române să înflorăscă încoronate de lauri De Dr. N. Lcon. cetişor pănă rămâne numai o buoăţioă din
plăcea să zăbovâscă, admirându-le virtuţile ca tinerimea să înveţe a se ridica la cul­ (U r ma r e.) cornet p9 oare îl soâte. înăuntru se află
lor românesc!. mea virtuţii; ca virtutea să strălucăscă între Albina. Apis mellifica. Abeille. Honig- tâte răutăţile şi puroiul pe oare l-a supt
Dâră de nici unul nu-i plăcea să vor- fiii neamului seu. Biene. — Albinele usoate în vată, apoi pi­ buoiumul din urechi.
bescă aşa des şi cu atâta însufleţire şi cu Aci glorifică pe marele preot al mu­ sate bine, să suflă în ochi la vitele care Yiespele. Poporul ounâsoe următârele
atâta evlavie sfântă ca despre Oostache selor — pe Titu Maiorescu, rectorul uni­ ou albeaţă. Mierea e bună de tâte bubele, neamuri de vespe: Viespea. Yespa Yulgaris.
Negri. versităţii, a cărui sciinţă face junimea ro­ fiind-că albinele o adună de pe tot neamul Cuepe. Gemeine Wespe. — Viespea de ste­
u
„Dâcă îmi pare de ceva rău , elicea el, mână înţeleptă şi vestită. de flori; precum şi de durere de gură, la jar. Cynips querous folii. Cynips. Eiohen-
„e că nemul nostru nu scie să preţuâscă în Aci se rogă de părintele cerurilor, să om şi la vite. De asemenea, dâcă sa spală blatte-galleuweepe. — Vespea de rug. Cynips
mod vrednic pe omul cel mai vrednic. Eu nu facă se înflorăscă românescile temple ale Mi- oine-va ou apa în 'care să spală fagurii rosse. Le cynips du'bâdâgauer. Rosen-gall-
sciu să fiă alt Român, care să fi făcut atât nervei şi se se înalţe pănă la ceruri. când să faoe mierea, încă e bună de orl-oe wespe. — Gărgăunii însă sunt oei mai pri-
bine nemului şi ţărei sale ca Costacbe Ne­ Aci preamăresce biserica lui Gbristos boleşniţă. mejdioşî (Vespea orabro. Guepe frelon.
gri, şi de Negri şi-au uitat Românii. Lui şijpe ArcbipăstorI, representanţii ei, şi rogă Lebuzelor e bine să li se dea miere Hornisse). — Ei dau năvală pe om, îl îm­
Negri nu i-au ridicat statuă, cum ar fi me­ pe Dumnecleul puterilor, să facă să 'înflo- rumenită în tigae ou niţel rachiu de droj­ pung şi din oausa veninulni mult ou oare
ritat înaintea tuturor! 14 răscă între fiii nemului românesc mulţumirea dii şi alune pisate, pentru ca să prindă te înţâpă, te umfli şi poţi muri obiar. Tal­
Şi acostă însufleţire pentru persone şi sufletului, concordia cea mai mare şi iubirea. puteri. mudul recomandă, pentru asemenea înţe-