Page 19 - 1897-07
P. 19
Nr. 147.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
•oomunioă foile unguresc!, a isbutit să mij- Sultanul a dat săbii de onâre lui munoitor Eftimie Netu. nu era înoă gata, ţială, d’abia preotul pronunţase cuvintele
locâsoă dela autorităţile din România, oa Edhem-Kuşdi, aghiotantul lui Edhem-paşa, pentru oă numiţii tot săpând au dat de-o sacramentale uninda-i în legăturile căsăto
apele ardelenesci transportate acolo să nu lui Bifzi-paşa, comandant al corpului din altă pivniţă veohiă, care exhala mirosuri riei, când deodată ginerile strigâ: „Daţi
mai fiă supuse unei analise chemice, de- Epir, la şâpte generali de divizie şi la doi infeote, din oare OBUsă ei au părăsit lucra drumul la frânghii"! şi balonnl se ridioă
bre-oe analisa s’a făout aici din partea au generali de brigadă. Pe aceste săbii sunt rea, punând la gura spărturei nisoe scân în aer luând cu dânsul pe tînera păreche.
torităţilor unguresol. Prin aoâsta proprieta iusoripţiunl, oarl numesc ghazl, pe oei cari duri. De acâstă întâmplare proprietarul a Un vânt puternic sufla în acel moment şi
rii apelor minerale din Ardeal, oarl sunt le-au primit. negligeat să însoiinţeze pe chiriaşii săi, aerostatul fu repede ridioat d’asupra rîului
Unguri şi Săoni, au obţinut un mare favor, O telegramă dela Sabah, cu data de negligenţă căreia se datoresce teribila ne Tenesse. Când aerostatul era la o înălţime
putând transporta în viitor şi mai mari 1 (13) curent, vestesoe oă administraţia ge norocire oe o povestim. In adevăr, când de 20 metri, mirâsa a oăjut în rîu. Din
oantităţî de ape minerale în România, nerală a armatei e transportată dela Larissa tînărul Lazăr a ajuns în josul soărilor hru norocire, pesoarii oarl erau pe ţărm ou băr
având eheltuell mai puţine. Gestiunea nu la Domokos. bei, a ameţit şi a oătjub la pământ; fratele cile legate veniră repede în ajutorul mi-
e încă toomai deplin resolvată, căol toc Din Canea (Creta) se depeşâză: său oare era mai în urmă, spaimântat de resi şi au soos’o din apă înainte oa ea să
mai aourn este trimis la Bucuresol un îm Caracas, şeful insurgenţilor provinoii- aoâsta, a fugit ţipând. Mama lor Ruhala fiă luată de ourentul puternic al apei. In
puternicit al „Kârpâtegylet“-ului. E’oile un- lor orientale, a cerut dela oomandantul voind să vie în ajutorul fiului său, se soo- aoest timp, Roberston îşi oontinuâ ascen
guresoi, vecjl bine, atribue amintitei socie Candiei, desarmarea başibozuoilor, oa oel bâră în pivniţă şi după oâte-va momente siunea şi numai după oe atinse o înălţime
tăţi de maghiarisare mare merit, că a pu mai bnn mijloo de paoificare. cade şi ea mârtă pe cadavrul fiului său de 1000 de metri, desfăcu o umbrelă oo-
tut storoe dela Români acest favor pentru Comandantul a răspuns, că desarma Lazăr. Dâudu-se alarma, poliţia sosesoe la losală de scăpare şi descinse încet, fără
proprietarii unguri ai apelor minerale din rea insurgenţilor Deregulaţl trebue să mârgă faţa locului, de asemenea d-1 procuror cel mai mio incident. Cum ajnnse la pământ,
Ardeal!.. paralel ou a başibozuoilor. Manea şi medicul Monferato. Procurorul prima grije a ginerului fu ca să i-a infor
Mai mulţi insurgenţi vin în Canea să ordonă scâterea oadavrelor şi atunol locui maţii despre soţia sa. Dâmna, îşi scotea
Ungurii la exposiţia din Paris. Comi
vândă produse alimentare. Musulmanii îi torul Ştefan aohi Gh. Măoişanu se faoe forte rochia de mirâsă care era udă, pentru a-şl
sarul guvernial Lukâcs Bâla a pleoat alal-
împiedecă, spunând, oă aceste produse s’au să sootă dînsul cadavrele, dâr abia ajuns îmbrăca o altă toaletă. După oâte-va mi
tăerl la Paris pentru a se înţelege asupra
furat de pe proprietăţile părăsite de Mu în fundul pivniţei i-se face rău şi strigă nute, tinerii soţi au intrat într’un pavilon,
arangiărei unei secţiuni ungurescl la expo
sulmani. Aceştia din urmă au lovit pe după ajutor.r Cu mari precauţiunl este scos splendit decorat, unde au primit felioitările
siţia universală din 1900, şi mai ales pen
unul din coreligionarii lor, când l’au vă- afară, frecat ou oţet peste tot corpul şi în familiei şi a-le prietenilor.
tru a se informa, cât teritoriu se va putâ
c}ut cumpărând struguri dela un creştin. sfîrşit readus la viaţă. Cadavrele celor doi
da Ungariei la expositiune,
nenorociţi au fost transportate la morga Frumseţea femeei. „Din punot de ve
Marele postelnic Succi. Am fost amin spitalului Elisabeta Dâmna. dere estetio, femeia nu-i aşa bine formată
Scirî din România. oa bărbatul, şi frumseţea femeei e numai o
tit la rândul său, că Suoci, s’a pus din nou
pe postite şi ca să fiă mai bina păzit a — Visita principelui bidgar. Prinoipele C o n v o c a r e ! simplă afirmare paradoxă. Femeile nu suut
fost închis cu zid într’o căsuliă în oraşul Bulgariei, a cărui sosire la Sinaia este de frumose. Şi nici nu pot fi". Cu aceste ou-
Yerona. Dumineca trecută, în faţa unui finitiv fixată pentru cjiua de 23 Iulie v. Adunarea generală a despărţământu vinte atacă profesorul dela facultatea de
public nuinăros Suoci a fost liberat din va fi întâmpinat la fruntarii de d-1 Dim. lui al Xll-lea al Asooiaţiunei tranailvane medicină din Berlin, Dr. Larisoh, frumseţea
năsuliă. îndată oe’l zări publicul îl întâm Sturdza, primul ministru şi de d-1 general pentru literatura română şi cultura popo femeei. E adevărat, că e oam brutal a afir
pina cu aplause frenetice. Sucoi n’avu alt BerendeiQ, ministru de răsboiîi, preoum şi rului român se va ţinâ în Alba-Iulia la 1 ma aşa oeva tocmai faţă de „sexul frumos",
lucru mai urgent, decât ca îndată după eşi- de oomandantul corpului II de armată. La August n. la 2 ore p. m. în şoâla gr. or. dâr oe să-i faoî! Să mergem mai departe
rea sa din cuşcă sâ încalece pe un oal, şi să fruntarii se vor face Prinoipelui Ferdinand La acâstă adunare sunt rugaţi cu tâtă şi să vedem pe oe îşi basâză numitul doc
facă pe el deprinderi gimnastioe. După cum onoruri militare. onorea a participa toţi membrii Asocia- tor afirmaţinnea sa. Iu numărul mai recent
se scrie din Verona, Suoci va continua a ţiunii şi toţi binevoitorii şi sprijinitorii al revistei „Revue des Revues" dr. Larisoh
— Inspectarea flotilei. D-1 general Mur-
posti pănă Duminecă. aceleia. comunică unele date anatomice, pe basa
gesou, comandantul flotilei, a inspectat 4'- Programul: 1) Deschiderea adunârei. cărora se 'îneârcă a-şl susţinâ oele (fi -
89
Mnsica orăsenescâ v oonoerta de lele acestea vasele române oarl se află în
f a 2) Raportul comitetului şi al oassarului des Observăm aci, oă afirmările aceste nu sunt
seră pe promenada de jos. — Mâne, Sâm portal Constanţa. părţământului. 3) Alegerea unei comisiunl toomai ale doctorului Larisoh. Sohopen-
bătă în 17 1. c. şi Duminecă în 18 1. e.
a
S9
— Samsari şi mijlocitori de falimente. pentru înscrierea membrilor noi şi înoas- hauer cŢ l timpul său despre femei :
va concerta în grădina otelului „Pomul
Primindu-se mai multe denunţări în con sarea tacselor dela membri. 4) Alegerea „Statură mioă, umeri înguştl, şolduri late,
verde".
tra unor samsari şi mijlooitorî de falimente, unei oomisiunî pentru censurarea raportu piciore sourte şi noi cjiaem, .că aoâsta e
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma paroh9tul a făout Marti trei descinderi în lui oassarului. 5) Disertaţiunî eventuale, ce frumosă, deoreoe pasiunea ne orbesoe".
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena acelaş timp. D-nii jadeoâtorl de instrucţie sunt a se susterne direoţiunei cel puţin ou Aşadâr femeia în oe privesee estetica e mai
i ■ Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de Alexandresou dela cabinetul 5, Vasiliu dela 24 âre înainte de adunare. 6) Raportul puţin perfectă, decât bărbatul. Aceste le
fotografare, articolele sale necesare pentru a fo cabinetul 1 şi Savesou dela cabinetul 2, comisiunei de sub p. 3 şi 4. 7) Alegerea cjioe filosoful şi tot acâsta se silesoe a ar
-tografa, La cerere trimite liste ilustrate conţi
nând preţurile. împreună cu procurorii au făout perchisiţii, a 2 delegaţi la adunarea generală a Aso gumenta şi anatomicul. Unele femei, <jio
la samsarii N. Şapira, Weintraub şi Griin- oiaţiunei din Mediaş a. c. 8) Reconstitui ei, din instinct, altele curat numai din
berg. S’au găsit la ei mai multe registre şi rea subcomitetului despărţământului pe alt punot de vedere estetio, se silesc a S9 îm
Din Turcia.
corespondenţe, oarl au fost secfestrate. period de 3 ani. 9) Alegerea unei oomi- brăca astfel, oa defeotele oorpului, întru
Se telegrafâză din Constanopole ou siunl pentru verifioarea protocolului. cât se pote, să le mai asouudă. Piciârele
Sinuciderea unui soldat, Ioan Tomaziu,
•data de 2 Iulie: Alba-lulia, 12 Iulie 1897. şi-le aooper cu rochii lungi, jumătatea su-
soldat în regimentul de dorobanţi din Do-
Se asigură, oă răspunsurile tuturor Simeon Micu, perioră a trupului şi-l ridioă sus prin strîn-
rohoifi, înoasarmat la 10 Aprilie, s’a sinu
suveranilor dau Sultanului sfatul stăruitor direct, despărţ. gare peste mijloo. Causa principală a îm
cis Joi la orele 4. Legând trăgaciul armei
de a oeda în oestiunea graniţei Tesaliei. brăcămintei, (jic femeile, este eduoaţiunea.
de un şnur şi trăgând şnurul, glontele a
Răspunsul Ţarului ar fi o ameninţare de Sunt poporă însă, cari nu au eduoaţiune,
pătruns în tâmplă, eşind prin partea opusă
reluare a armelor în Anatolia, dâoă Tesa- dâr pentru aoeea femeile totuşi se imbraoă-
şi sfărâmând oompleotamente osele fron
lia n’ar fi evacuată. Sultanul ar fi răspuns Constantinopol, 15 Iulie. Se vor- Cfiusa acesteia e, oă simt lipsa de-a aoo.
tale. Sinuoisul, băiat forte frumos, treoea
oă se va sili să ţină soootâlă de sfatul Ţa beace de-o apropiată crisă ministe peri părţile corpului neproporţionate şi as-
de oult, şi tot timpul se ooupa ou oetirea.
rului ; dâr declină ori-ce răspundere în pri rială şi de mari schimbări în per cuncjend dinaintea bărbaţilor defectele es-
Profitând erî de absenţa soldaţilor, oarl
vinţa urmărilor, pe oarl le-ar putea aduce sonalul diplomatic. P6rta încă nu e tetioe, deştâpă în ei ilnsiunl. — De sigur,
erau duşi la bae, soldatul se sinuoise în
părăsirea Tesaliei atât în armată cât şi în decisă, nu scie ce se facă. E vorba, acest atao nu mult le va gena pe femei.
apropierea corturilor. Din câte-va hârtii,
popor. Deoisiunile ce s’au luat în consiliul că va isbucni o revoluţia militară; Ele ne vor întreba: pentru-ce âre soulptorii
găsite la sinuoisul. resultă admiraţiunea pe
extraordinar de miniştri ţinut ert, du sunt d6câ Sultanul ar ceda pretensiunilor şi piotorii pun oa obiect de admiraţiuue
care o avea pentru Eminesou şi Sobopen-
fnoă cunoscute. marilor puteri. în faţa lamei atâtea figuri de femei mai
hauer. Pe o altă hârtie erau scrise urmă-
t De altă parte se anunţă, că mult sâu mai puţin gole? Peutru-oe publi
torele cuvinte: „Mor din proprie voinţă.
consiliul de miniştri turcesc ar fi cul nu le îutârce spatele? Pentru-ce Venus
Nimeni nu e vinovat". Adevărata oausă a
decis evacuarea Tesaliei în timpul este figura cea mai ideaiă pentru ori oe
pături, să se pue pe rană muşte pisate seu sinuoiderei pare a fi însă după cercetările co
cel mai seurt. Fapt este, că cjilnic sculptor? Pentru resolvarea aoestor între
1
.urină de copil născut de 40 de cjile ) misarului regal, neînţelegeri pe oarl solda
se ţin consilii ministeriale la Yildiz- bări se apelâzăJa toţi bărbaţii şi în primuf
Viesparul, adeoă locuinţa ce-şî face vies- tul le avea ou familia sa. Soldaţii spun,
Kiosk. rând la poeţi. Estetica pote 4'" 00 voesoe.
•pele, e bine să se risipâsoă când îl găsesoe oă cu o (ji înainte de a se sinucide, To-
se
„Frumseţea femeei însă, 4i Musset, e
oine-va, că astfel i se risipeso tâte răutăţile msziu ar fi spus oă chiar dâoă i-s’ar da
iubirea năşiră cătră femei“.
=din el. Pentru boia rea la copii (epilepsie), oonoediu, el nu s’ar duoe aoasă la părinţi.
L i t e r a t u r ă .
să fierbe viesparul şi se bea apa (baba
Pod nou peste Jiu. Joi s’a făout la
Reveioa, Stefeşt.i). Pentru cei ce voiesc sâ jăce teatru am
T.-Jiu inaugurarea podului oe s’a construit scos în broşură separată frumosa comediă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Cu Viermuşii de gogoşi de rug (Larvele
peste Jiu şi oare este o lucrare de artă. în trei acte Săpătorol de bauî, localisată
de oynips rosss) să vindecă boia copiilor. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
La acâstă serbare au luat parte d-nii D. de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
Când le picneşte dinţii, să striveso nouă vier-
Sturdza, primul ministru, d-1 Ionel Bră- uşoră şi fârte potrivită pentru popor. Bro
muşî şi se beau ou vin sâu ou rachiu. Să
tianu, precum şi autorităţile locale. şura conţme 42 pagine şi se află de vân-
mai vindecă epilepsia, dâoă să duoe bolna
dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra Pfiltra fiMtoril de ţigări!
u
vul unde este un rug (trandafir), să despică — O nenorocire la Galaţi. Dumineca '<!
tulpina de jos în sus atâta de tare, cât să trecută un groznio aocident s’a petreout şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin El CMJB K
i—i
HH
potă înoăpea bolnavul prin ea şi îl treoe postă 14 cr. ►3
pe strada Covurlui Nr. 30 din Galaţi. Aci este cea mai curată, subţire şi totuşi tare O
de nouă ori. De fiă-care dată îngropă oâte stătea ou chirie, la Penu Ţonea, oăruţaş, Hărtiă de ţigări, +3
un oovrig, o luminare şi un pitao, şi apoi evreul Chivu Yilder. Fiul aoestuia Lazăr, fără gliceriuă.
îl dă să bea apă cu viermuşl din gugOaşă. D I V E R S E .
în etate de 21 de ani, un bun elev al li Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
Dâoă rugul oresoe frumos, să vindeoâ; dâoă E-+ O
ceului gălăţean, întoroându-se dela împăr 0 căsătoria în balon. — La Hill City,
pănă peste o lună sân două rugul să usoă, <u Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
ţirea premiilor, a luat o stiolă mare ou apă un cartier din Chattanooga, s’a celebrat C L U B . W
bolnavul nu are leac. I—I
şi, însoţit de fratele său iosif, în vârstă de cjilele trecute o căsătoria unioă în felul ei.
(Va urma.) 3 Yemjare en gros la
12 ani, se coborî într’o hrubă de curând Viitorii soţi, d-ra Cynitha Kenna şi d. “Wil-
î lulius îVSuller Nachfolger,
’) L. Lewosohn. Die Zoologie des Talmuds făoută, spre a pune stiola să se răoâsoă. iam Roberston, erau aşecjaţl în nacela unui (19) Braşov. ;
.pag. 304 Acâstă hrubă, luorată de Penu şi de un balon pentru a primi benedioţiunea nup
I