Page 19 - 1897-07
P. 19

Nr. 147.—1897.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


             •oomunioă  foile  unguresc!,  a  isbutit  să  mij-   Sultanul  a  dat  săbii  de  onâre  lui  munoitor  Eftimie  Netu.  nu  era  înoă  gata,  ţială,  d’abia  preotul  pronunţase  cuvintele
             locâsoă  dela  autorităţile  din  România,  oa  Edhem-Kuşdi,  aghiotantul  lui  Edhem-paşa,  pentru  oă  numiţii  tot  săpând  au  dat  de-o  sacramentale  uninda-i  în  legăturile  căsăto­
             apele  ardelenesci  transportate  acolo  să  nu  lui  Bifzi-paşa,  comandant  al  corpului  din  altă  pivniţă  veohiă,  care  exhala  mirosuri  riei,  când  deodată  ginerile  strigâ:  „Daţi
             mai  fiă  supuse  unei  analise  chemice,  de-  Epir,  la  şâpte  generali  de  divizie  şi  la  doi  infeote,  din  oare  OBUsă  ei  au  părăsit  lucra­  drumul  la  frânghii"!  şi  balonnl  se  ridioă
             bre-oe  analisa  s’a  făout  aici  din  partea  au­  generali  de  brigadă.  Pe  aceste  săbii  sunt  rea,  punând  la  gura  spărturei  nisoe  scân­  în  aer  luând  cu  dânsul  pe  tînera  păreche.
             torităţilor  unguresol.  Prin  aoâsta  proprieta­  iusoripţiunl,  oarl  numesc  ghazl,  pe  oei  cari  duri.  De  acâstă  întâmplare  proprietarul  a  Un  vânt  puternic  sufla  în  acel  moment  şi
             rii  apelor  minerale  din  Ardeal,  oarl  sunt  le-au primit.                              negligeat  să  însoiinţeze  pe  chiriaşii  săi,  aerostatul  fu  repede  ridioat  d’asupra  rîului
             Unguri  şi  Săoni,  au  obţinut  un  mare  favor,   O  telegramă  dela  Sabah,  cu  data  de  negligenţă  căreia  se  datoresce  teribila  ne­  Tenesse.  Când  aerostatul  era  la  o  înălţime
             putând  transporta  în  viitor  şi  mai  mari  1  (13)  curent,  vestesoe  oă  administraţia  ge­  norocire  oe  o  povestim.  In  adevăr,  când  de  20  metri,  mirâsa  a  oăjut  în  rîu.  Din
             oantităţî  de  ape  minerale  în  România,  nerală  a  armatei  e  transportată  dela  Larissa  tînărul  Lazăr  a  ajuns  în  josul  soărilor  hru­  norocire,  pesoarii  oarl  erau  pe  ţărm  ou  băr­
             având  eheltuell  mai  puţine.  Gestiunea  nu  la Domokos.                                 bei,  a  ameţit  şi  a  oătjub  la  pământ;  fratele  cile  legate  veniră  repede  în  ajutorul  mi-
             e  încă  toomai  deplin  resolvată,  căol  toc­    Din Canea (Creta) se depeşâză:          său  oare  era  mai  în  urmă,  spaimântat  de  resi  şi  au  soos’o  din  apă  înainte  oa  ea  să
             mai  aourn  este  trimis  la  Bucuresol  un  îm­   Caracas,  şeful  insurgenţilor  provinoii-  aoâsta,  a  fugit  ţipând.  Mama  lor  Ruhala  fiă  luată  de  ourentul  puternic  al  apei.  In
             puternicit  al  „Kârpâtegylet“-ului.  E’oile  un-  lor  orientale,  a  cerut  dela  oomandantul  voind  să  vie  în  ajutorul  fiului  său,  se  soo-  aoest  timp,  Roberston  îşi  oontinuâ  ascen­
             guresoi,  vecjl  bine,  atribue  amintitei  socie­  Candiei,  desarmarea  başibozuoilor,  oa  oel  bâră  în  pivniţă  şi  după  oâte-va  momente  siunea  şi  numai  după  oe  atinse  o  înălţime
             tăţi  de  maghiarisare  mare  merit,  că  a  pu­  mai bnn mijloo de paoificare.            cade  şi  ea  mârtă  pe  cadavrul  fiului  său  de  1000  de  metri,  desfăcu  o  umbrelă  oo-
             tut  storoe  dela  Români  acest  favor  pentru    Comandantul  a  răspuns,  că  desarma­  Lazăr.  Dâudu-se  alarma,  poliţia  sosesoe  la  losală  de  scăpare  şi  descinse  încet,  fără
             proprietarii  unguri  ai  apelor  minerale  din  rea  insurgenţilor  Deregulaţl  trebue  să  mârgă  faţa  locului,  de  asemenea  d-1  procuror  cel  mai  mio  incident.  Cum  ajnnse  la  pământ,
             Ardeal!..                                     paralel ou a başibozuoilor.                  Manea  şi  medicul  Monferato.  Procurorul  prima  grije  a  ginerului  fu  ca  să  i-a  infor­
                                                                Mai  mulţi  insurgenţi  vin  în  Canea  să  ordonă  scâterea  oadavrelor  şi  atunol  locui­  maţii  despre  soţia  sa.  Dâmna,  îşi  scotea
                   Ungurii  la  exposiţia  din  Paris.  Comi­
                                                           vândă  produse  alimentare.  Musulmanii  îi  torul  Ştefan  aohi  Gh.  Măoişanu  se  faoe  forte  rochia  de  mirâsă  care  era  udă,  pentru  a-şl
             sarul  guvernial  Lukâcs  Bâla  a  pleoat  alal-
                                                           împiedecă,  spunând,  oă  aceste  produse  s’au  să  sootă  dînsul  cadavrele,  dâr  abia  ajuns  îmbrăca  o  altă  toaletă.  După  oâte-va  mi­
             tăerl  la  Paris  pentru  a  se  înţelege  asupra
                                                           furat  de  pe  proprietăţile  părăsite  de  Mu­  în  fundul  pivniţei  i-se  face  rău  şi  strigă  nute,  tinerii  soţi  au  intrat  într’un  pavilon,
             arangiărei  unei  secţiuni  ungurescl  la  expo­
                                                           sulmani.  Aceştia  din  urmă  au  lovit  pe  după  ajutor.r  Cu  mari  precauţiunl  este  scos  splendit  decorat,  unde  au  primit  felioitările
             siţia  universală  din  1900,  şi  mai  ales  pen­
                                                           unul  din  coreligionarii  lor,  când  l’au  vă-  afară,  frecat  ou  oţet  peste  tot  corpul  şi  în  familiei şi a-le prietenilor.
             tru  a  se  informa,  cât  teritoriu  se  va  putâ
                                                           c}ut cumpărând struguri dela un creştin.     sfîrşit  readus  la  viaţă.  Cadavrele  celor  doi
             da Ungariei la expositiune,
                                                                                                        nenorociţi  au  fost  transportate  la  morga      Frumseţea  femeei.  „Din  punot  de  ve­
                  Marele  postelnic  Succi.  Am  fost  amin­                                            spitalului Elisabeta Dâmna.                   dere  estetio,  femeia  nu-i  aşa  bine  formată
                                                                       Scirî din România.                                                             oa  bărbatul,  şi  frumseţea  femeei  e  numai  o
             tit  la  rândul  său,  că  Suoci,  s’a  pus  din  nou
             pe  postite  şi  ca  să  fiă  mai  bina  păzit  a   —  Visita principelui bidgar. Prinoipele          C  o  n  v  o  c a  r e  !         simplă  afirmare  paradoxă.  Femeile  nu  suut
             fost  închis  cu  zid  într’o  căsuliă  în  oraşul  Bulgariei,  a  cărui  sosire  la  Sinaia  este  de­                                  frumose.  Şi  nici  nu  pot  fi".  Cu  aceste  ou-
             Yerona.  Dumineca  trecută,  în  faţa  unui  finitiv  fixată  pentru  cjiua  de  23  Iulie  v.   Adunarea  generală  a  despărţământu­   vinte  atacă  profesorul  dela  facultatea  de
             public  nuinăros  Suoci  a  fost  liberat  din  va  fi  întâmpinat  la  fruntarii  de  d-1  Dim.  lui  al  Xll-lea  al  Asooiaţiunei  tranailvane  medicină  din  Berlin,  Dr.  Larisoh,  frumseţea
             năsuliă.  îndată  oe’l  zări  publicul  îl  întâm­  Sturdza,  primul  ministru  şi  de  d-1  general  pentru  literatura  română  şi  cultura  popo­  femeei.  E  adevărat,  că  e  oam  brutal  a  afir­
             pina  cu  aplause  frenetice.  Sucoi  n’avu  alt  BerendeiQ,  ministru  de  răsboiîi,  preoum  şi  rului  român  se  va  ţinâ  în  Alba-Iulia  la  1  ma  aşa  oeva  tocmai  faţă  de  „sexul  frumos",
             lucru  mai  urgent,  decât  ca  îndată  după  eşi-  de  oomandantul  corpului  II  de  armată.  La  August n. la 2 ore p. m. în şoâla gr. or.  dâr  oe  să-i  faoî!  Să  mergem  mai  departe
             rea  sa  din  cuşcă  sâ  încalece  pe  un  oal,  şi  să  fruntarii  se  vor  face  Prinoipelui  Ferdinand   La  acâstă  adunare  sunt  rugaţi  cu  tâtă  şi  să  vedem  pe  oe  îşi  basâză  numitul  doc­
            facă  pe  el  deprinderi  gimnastioe.  După  cum  onoruri militare.                         onorea  a  participa  toţi  membrii  Asocia-  tor  afirmaţinnea  sa.  Iu  numărul  mai  recent
             se  scrie  din  Verona,  Suoci  va  continua  a                                            ţiunii  şi  toţi  binevoitorii  şi  sprijinitorii  al  revistei  „Revue  des  Revues"  dr.  Larisoh
                                                                —  Inspectarea flotilei. D-1 general Mur-
             posti pănă Duminecă.                                                                       aceleia.                                      comunică  unele  date  anatomice,  pe  basa
                                                          gesou,  comandantul  flotilei,  a  inspectat  4'-   Programul:  1)  Deschiderea  adunârei.  cărora  se  'îneârcă  a-şl  susţinâ  oele  (fi -
                                                                                                                                                                                               89
                  Mnsica orăsenescâ v  oonoerta de        lele  acestea  vasele  române  oarl  se  află  în
                              f      a                                                                  2)  Raportul  comitetului  şi  al  oassarului  des­  Observăm  aci,  oă  afirmările  aceste  nu  sunt
             seră  pe  promenada  de  jos.  —  Mâne,  Sâm­  portal Constanţa.                           părţământului.  3)  Alegerea  unei  comisiunl  toomai  ale  doctorului  Larisoh.  Sohopen-
             bătă  în  17  1.  c.  şi  Duminecă  în  18  1.  e.
                                                                                                                                                                   a
                                                                                                                                                               S9
                                                                —  Samsari  şi  mijlocitori  de  falimente.  pentru  înscrierea  membrilor  noi  şi  înoas-  hauer  cŢ   l   timpul  său  despre  femei  :
             va  concerta  în  grădina  otelului  „Pomul
                                                          Primindu-se  mai  multe  denunţări  în  con­  sarea  tacselor  dela  membri.  4)  Alegerea  „Statură  mioă,  umeri  înguştl,  şolduri  late,
            verde".
                                                          tra  unor  samsari  şi  mijlooitorî  de  falimente,  unei  oomisiunî  pentru  censurarea  raportu­  piciore  sourte  şi  noi  cjiaem,  .că  aoâsta  e
                  Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma   paroh9tul  a  făout  Marti  trei  descinderi  în  lui  oassarului.  5)  Disertaţiunî  eventuale,  ce  frumosă,  deoreoe  pasiunea  ne  orbesoe".
            A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena   acelaş  timp.  D-nii  jadeoâtorl  de  instrucţie  sunt  a  se  susterne  direoţiunei  cel  puţin  ou  Aşadâr  femeia  în  oe  privesee  estetica  e  mai
      i ■   Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de   Alexandresou  dela  cabinetul  5,  Vasiliu  dela  24  âre  înainte  de  adunare.  6)  Raportul  puţin  perfectă,  decât  bărbatul.  Aceste  le
            fotografare, articolele sale necesare pentru a fo   cabinetul  1  şi  Savesou  dela  cabinetul  2,  comisiunei  de  sub  p.  3  şi  4.  7)  Alegerea  cjioe  filosoful  şi  tot  acâsta  se  silesoe  a  ar­
            -tografa, La cerere trimite liste ilustrate conţi­
            nând preţurile.                               împreună  cu  procurorii  au  făout  perchisiţii,  a  2  delegaţi  la  adunarea  generală  a  Aso­  gumenta  şi  anatomicul.  Unele  femei,  <jio
                                                          la  samsarii  N.  Şapira,  Weintraub  şi  Griin-  oiaţiunei  din  Mediaş  a.  c.  8)  Reconstitui­  ei,  din  instinct,  altele  curat  numai  din
                                                          berg.  S’au  găsit  la  ei  mai  multe  registre  şi  rea  subcomitetului  despărţământului  pe  alt  punot  de  vedere  estetio,  se  silesc  a  S9  îm­
                           Din Turcia.
                                                          corespondenţe, oarl au fost secfestrate.      period  de  3  ani.  9)  Alegerea  unei  oomi-  brăca  astfel,  oa  defeotele  oorpului,  întru
                  Se  telegrafâză  din  Constanopole  ou                                                siunl pentru verifioarea protocolului.       cât  se  pote,  să  le  mai  asouudă.  Piciârele
                                                               Sinuciderea  unui  soldat,  Ioan  Tomaziu,
            •data de 2 Iulie:                                                                                Alba-lulia, 12 Iulie 1897.              şi-le  aooper  cu  rochii  lungi,  jumătatea  su-
                                                          soldat  în  regimentul  de  dorobanţi  din  Do-
                  Se  asigură,  oă  răspunsurile  tuturor                                                                          Simeon Micu,      perioră  a  trupului  şi-l  ridioă  sus  prin  strîn-
                                                          rohoifi,  înoasarmat  la  10  Aprilie,  s’a  sinu­
            suveranilor  dau  Sultanului  sfatul  stăruitor                                                                         direct, despărţ.  gare  peste  mijloo.  Causa  principală  a  îm­
                                                          cis  Joi  la  orele  4.  Legând  trăgaciul  armei
            de  a  oeda  în  oestiunea  graniţei  Tesaliei.                                                                                          brăcămintei,  (jic  femeile,  este  eduoaţiunea.
                                                          de  un  şnur  şi  trăgând  şnurul,  glontele  a
            Răspunsul  Ţarului  ar  fi  o  ameninţare  de                                                                                            Sunt  poporă  însă,  cari  nu  au  eduoaţiune,
                                                          pătruns  în  tâmplă,  eşind  prin  partea  opusă
            reluare  a  armelor  în  Anatolia,  dâoă  Tesa-                                                                                          dâr  pentru  aoeea  femeile  totuşi  se  imbraoă-
                                                          şi  sfărâmând  oompleotamente  osele  fron­
            lia  n’ar  fi  evacuată.  Sultanul  ar  fi  răspuns                                              Constantinopol,  15  Iulie.  Se  vor-   Cfiusa  acesteia  e,  oă  simt  lipsa  de-a  aoo.
                                                          tale.  Sinuoisul,  băiat  forte  frumos,  treoea
            oă  se  va  sili  să  ţină  soootâlă  de  sfatul  Ţa­                                       beace  de-o  apropiată  crisă  ministe­      peri  părţile  corpului  neproporţionate  şi  as-
                                                          de  oult,  şi  tot  timpul  se  ooupa  ou  oetirea.
            rului  ;  dâr  declină  ori-ce  răspundere  în  pri­                                        rială  şi  de  mari  schimbări  în  per­     cuncjend  dinaintea  bărbaţilor  defectele  es-
                                                          Profitând  erî  de  absenţa  soldaţilor,  oarl
            vinţa  urmărilor,  pe  oarl  le-ar  putea  aduce                                            sonalul  diplomatic.  P6rta  încă  nu  e  tetioe,  deştâpă  în  ei  ilnsiunl.  —  De  sigur,
                                                          erau  duşi  la  bae,  soldatul  se  sinuoise  în
            părăsirea  Tesaliei  atât  în  armată  cât  şi  în                                          decisă,  nu  scie  ce  se  facă.  E  vorba,  acest  atao  nu  mult  le  va  gena  pe  femei.
                                                          apropierea  corturilor.  Din  câte-va  hârtii,
            popor.  Deoisiunile  ce  s’au  luat  în  consiliul                                          că  va  isbucni  o  revoluţia  militară;  Ele  ne  vor  întreba:  pentru-ce  âre  soulptorii
                                                          găsite  la  sinuoisul.  resultă  admiraţiunea  pe
            extraordinar  de  miniştri  ţinut  ert,  du  sunt                                           d6câ  Sultanul  ar  ceda  pretensiunilor  şi  piotorii  pun  oa  obiect  de  admiraţiuue
                                                          care  o  avea  pentru  Eminesou  şi  Sobopen-
            fnoă cunoscute.                                                                            marilor puteri.                               în  faţa  lamei  atâtea  figuri  de  femei  mai
                                                          hauer.  Pe  o  altă  hârtie  erau  scrise  urmă-
     t                                                                                                       De  altă  parte  se  anunţă,  că  mult  sâu  mai  puţin  gole?  Peutru-oe  publi­
                                                          torele  cuvinte:  „Mor  din  proprie  voinţă.
                                                                                                       consiliul  de  miniştri  turcesc  ar  fi  cul  nu  le  îutârce  spatele?  Pentru-ce  Venus
                                                          Nimeni  nu  e  vinovat".  Adevărata  oausă  a
                                                                                                       decis  evacuarea  Tesaliei  în  timpul  este  figura  cea  mai  ideaiă  pentru  ori  oe
            pături,  să  se  pue  pe  rană  muşte  pisate  seu  sinuoiderei pare a fi însă după cercetările co­
                                                                                                       cel  mai  seurt.  Fapt  este,  că  cjilnic  sculptor?  Pentru  resolvarea  aoestor  între­
                                            1
            .urină de copil născut de 40 de cjile )       misarului  regal,  neînţelegeri  pe  oarl  solda­
                                                                                                       se  ţin  consilii  ministeriale  la  Yildiz-  bări  se  apelâzăJa  toţi  bărbaţii  şi  în  primuf
                  Viesparul, adeoă locuinţa ce-şî face vies-  tul  le  avea  ou  familia  sa.  Soldaţii  spun,
                                                                                                       Kiosk.                                        rând  la  poeţi.  Estetica  pote  4'"   00   voesoe.
            •pele,  e  bine  să  se  risipâsoă  când  îl  găsesoe  oă  cu  o  (ji  înainte  de  a  se  sinucide,  To-
                                                                                                                                                                                   se
                                                                                                                                                     „Frumseţea  femeei  însă,  4i   Musset,  e
            oine-va,  că  astfel  i  se  risipeso  tâte  răutăţile  msziu  ar  fi  spus  oă  chiar  dâoă  i-s’ar  da
                                                                                                                                                     iubirea năşiră cătră femei“.
            =din  el.  Pentru  boia  rea  la  copii  (epilepsie),  oonoediu, el nu s’ar duoe aoasă la părinţi.
                                                                                                                  L  i t e  r a  t u  r ă  .
            să  fierbe  viesparul  şi  se  bea  apa  (baba
                                                               Pod  nou  peste  Jiu.  Joi  s’a  făout  la
            Reveioa, Stefeşt.i).                                                                             Pentru cei ce voiesc sâ jăce teatru am
                                                          T.-Jiu  inaugurarea  podului  oe  s’a  construit   scos în broşură separată frumosa comediă   Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
                  Cu  Viermuşii  de  gogoşi  de  rug  (Larvele
                                                          peste  Jiu  şi  oare  este  o  lucrare  de  artă.   în trei acte Săpătorol de bauî, localisată
            de  oynips  rosss)  să  vindecă  boia  copiilor.                                                                                          Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
                                                          La  acâstă  serbare  au  luat  parte  d-nii  D.   de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă,
            Când le  picneşte  dinţii,  să striveso  nouă vier-
                                                          Sturdza,  primul  ministru,  d-1  Ionel  Bră-   uşoră şi fârte potrivită pentru popor. Bro­
            muşî  şi  se  beau  ou  vin  sâu  ou  rachiu.  Să
                                                          tianu, precum şi autorităţile locale.        şura conţme 42 pagine şi se află de vân-
            mai  vindecă  epilepsia,  dâoă  să  duoe  bolna­
                                                                                                       dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­        Pfiltra fiMtoril de ţigări!
                                                                                                                                      u
            vul  unde  este  un  rug  (trandafir),  să  despică   —  O  nenorocire  la  Galaţi.  Dumineca                                            '<!
            tulpina  de  jos  în  sus  atâta  de  tare,  cât  să   trecută  un  groznio  aocident  s’a  petreout   şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin   El       CMJB                    K
                                                                                                                                                                                               i—i
                                                                                                                                                     HH
            potă  înoăpea  bolnavul  prin  ea  şi  îl  treoe                                           postă 14 cr.                                                                            ►3
                                                          pe  strada  Covurlui  Nr.  30  din  Galaţi.  Aci                                              este cea mai curată, subţire şi totuşi tare  O
            de  nouă  ori.  De  fiă-care  dată  îngropă  oâte   stătea  ou  chirie,  la  Penu  Ţonea,  oăruţaş,                                              Hărtiă de ţigări,                 +3
            un  oovrig,  o  luminare  şi  un  pitao,  şi  apoi   evreul  Chivu  Yilder.  Fiul  aoestuia  Lazăr,                                                      fără gliceriuă.
            îl  dă  să  bea  apă  cu  viermuşl  din  gugOaşă.                                                        D I V E R S E .
                                                          în  etate  de  21  de  ani,  un  bun  elev  al  li­                                           Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
            Dâoă  rugul  oresoe  frumos,  să  vindeoâ;  dâoă                                                                                         E-+                                       O
                                                          ceului  gălăţean,  întoroându-se  dela  împăr­     0  căsătoria  în  balon.  —  La  Hill  City,
            pănă  peste  o  lună  sân  două  rugul  să  usoă,                                                                                        <u     Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
                                                          ţirea  premiilor,  a  luat  o  stiolă  mare  ou  apă  un  cartier  din  Chattanooga,  s’a  celebrat          C  L  U  B  .           W
             bolnavul nu are leac.                                                                                                                   I—I
                                                          şi,  însoţit  de  fratele  său  iosif,  în  vârstă  de  cjilele  trecute  o  căsătoria  unioă  în  felul  ei.
                                             (Va urma.)                                                                                              3              Yemjare en gros la
                                                          12  ani,  se  coborî  într’o  hrubă  de  curând  Viitorii  soţi,  d-ra  Cynitha  Kenna  şi  d.  “Wil-
                                                        î                                                                                                       lulius îVSuller Nachfolger,
                  ’)  L.  Lewosohn.  Die  Zoologie  des  Talmuds   făoută,  spre  a  pune  stiola  să  se  răoâsoă.   iam  Roberston,  erau  aşecjaţl  în  nacela  unui   (19)   Braşov.   ;
            .pag. 304                                     Acâstă  hrubă,  luorată  de  Penu  şi  de  un  balon  pentru  a  primi  benedioţiunea  nup­
                                                                                                                                     I
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24