Page 2 - 1897-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 143.—1897.

telui Maraviev vede, că ambele state (Aus- Dumineoa treoută a rostit Prinţul
Agitaţia între Germanii BoemieL căci guvernele' sunt treoătâre; poporul ger­
tro-Ungară şi Rusia) stăraeso alături de-a BVederio de Schwarzsnberg un important man şi dreptul seu însă va esista in
se înoheia pacea pe basa stabilită de Europa. discurs în colegiul său eleotoral dela Bud- Am spus, că erl. Duminecă, se aştep­ veci .
44
tau demonstraţiunî din partea Nemţilor în
* weis în Boemia. Acest Prinţ, de origine Sâmbătă sâra o deputaţiă în frunte
' Eger (Boemia), unde fusese convooată ma­
German, faoe parte din aristooraţia feudală cu primarul din Eger a protestat în con­
Foile germane constată, că Sultanul rea adunare germană, oare a fost oprită
a Cehilor şi este deputat în Camera Aus­ tra adnoerii de poliţişti din Praga, dioend,
a adresat şi împăratului Wilhelm o tele­ de autoritatea administrativă. In vederea
gramă, cerendu-i sprijinul pentru intenţiu- triei. Posiţiunea sa socială şi treoutul său acestor demonstraţianl guvernul a pus în oă întrebuinţarea unor poliţişti străini şi
nile Turoiei. împăratul german a răspuns, politic fac, oa cjiarele din Austria să atri- încă oehl, într’un oraş german oa Eger, o
bue disoursului său o deosebită însemnă­ mişcare tote organele de siguranţă pu­ „consideră oa o provooaţiune ; oer deci
44
oă nu să p6te trece nicidecum peste pro­ blică.
punerile făcute de marile puteri. Gazeta tate. Prinţul a deolarat, oă majoritatea par­ Sâmbătă, în presără, multă gendar- imediata lor retragere.
de Colonia spune, oă împăratul Wilhelm lamentară ţine cu sfinţenie la principiul meriâ şi finanţî înarmaţi cu pusol au sosit
în răspunsul său a promis o binevoitdre esami- autonomist, al egalităţii şi al echivalen­ în Eger. După ameijî au sosit din Praga
nare a pretensiunilor turoesol, dâr fără nici ţei tuturor poporelor din Austria. Acâstă
majoritate a’a înjghebat anul acesta spre 36 poliţişti călări. Batalionul de infanteria — 80 Iunie.
o asigurare de sprijinire. Deoă Turcia va fi
a apăra individualitatea şi drepturile regate­ din Eger precum şi 2 batalione de „Land-
încăpăţînată, (Ţoe aoâstă foiă, atunci situa- 44 Recnnoscinţă — săeuiască. Din Tuş-
lor şi a ţărilor pe basa dreptului istoric şi ■wehr au fost consignafce. Au sosit şi mai
ţiunea pdte deveni periculosâ. nad primim o soire fârte caracteristică în
spre a înlătura centralismul politic din con­ mulţi funcţionari politici din Praga, pre­
* cum şi doi ofioerl de gendarmeriă. felul său. Ni-se comunică adecă, că într’una
stituţia Austriei. Noi vrem, dioe prinţul, oa
Din Constantinopole se anunţă cu Tote aceste pregătiri s’au făcut din din flilele săptămânei trecute, d-1 Taohe
punctul central al vieţii publice al popâ-
8
data de 10 Iulie: De oâte-va (j^ circulă cau9ă, că cu totă oprirea adunării s’a au- Stânescu, cunoscutul nostru comerciant din
relor să reside în dietele ţărilor, şi oă de
faime neliniştitore după oarl s'ar aştepta ca tjit, că vor veni din tote părţile Nemţii la Braşov, a voit să predea la oficiul tele-
competenţa Parlamentului central să nu re-
Turcii să facă manifestaţiunl şi chiar atentate Eger. Trenurile separate au fost oprite, grafo-poştal din Tuşnad o telegramă ur­
leveze alte afaoerl deoât acelea, cari în-
în contra ambasadorilor, spre a demonstra dâr ou trenurile obiolnuite veneau fârte gentă pentru Ploesol. Telegrama o trimi­
tr’adevăr sunt comune între deosebitele ţări.
în oontra condiţiilor de pace nefavorabile. mulţî. Afară de acâsta s’a lăţit soirea, că sese prin una din fiioele d-sale şi era scrisă,
Intre Germanii şi Cehii din Boemia
In urma acâsta oâţl-va ambasadori au luat din împrejurime vor veni cjeci de mii de se’nţelege, românesce. Dela oficiul postai
trebue să se facă un aranjament. Dâr e
măsuri de preoauţiune. însă ’i s’a răspuns d-şorei Stănesou, care
imposibil, ca aoest aranjament să fiă re- popor la Eger, mai ales lucrător!. Şi din
strîns numai la Boemia. Şi alte naţiuni Boemia de nord şi de sus au sosit mulţi se duse cu telegrama, că nu se pâte primi
o telegramă scrisă românesce şi oă, dâcă vrâ
pretind aceleaşi drepturi ca Cehii. Prin ur­ înoă de Sâmbătă.
CRONICA POLITICA. mare, o transaoţiune trebue să se facă pe Pe la ore p. m. 9 au arborat pe să fiă primită să telegrafeze în limba ma­
r
— 80 Iunie. o basă generală şi în tote ţările; şi va ne­ câte-va case stegurl cu colorile germane, ghiară. Tâte stăruinţele de-a capaoita pe
persâna, oare se afla atunol în oficiul tele­
In şedinţa dela 10 Iulie a camerei cesita o corectură a actualei constituţiuni, negru-roşu-auriu. De-odată, ca prin farmeo
grafic şi de-ai arăta absurditatea pretensiu-
ungare, deputatul Franoiso Kossuth ârăş! * întreg oraşul a fost decorat ou astfel de
nei sale bu rămas zadarnice, pănă oând în
făcu o interpelare în cestiunea politicei eu­ Telegrame din St.-Peîarsbnrg anunţă, stindarde. Forte mulţi purta şi panglici fine, după o aşteptare de 5—6 âre, venind
ropene în Orient. Kossuth se plânse, oă oă acolo se fac pregătiri extra-ordinare tricolore pe pălării. în oficiu un alt funoţionar, aoesta se „mi­
14
„naţiunea maghiară e desconsiderată ori La 6 6re sera a sosit eu trenul dela 44
pentru primirea preşedintelui Republicai lostivi să primescă în oele din urmă tele­
de oâte-orl e vorba de politica esternă, francese Faure. Edifioiile mai alese vor fi Viena, oonduoătorul Germanilor naţionali grama. Dâr fiindoă era de urgenţă, prin
aşa oă numai din cjiare pote să ia infor- împodobite cu stindarde francese. Din Var­ estreml, Schouerer. El a fost primit la întârcjiarea acesta telegrama îşi pierduse
maţiunl despre acţiunile diplomatice şi des­ şovia au fost aduse pentru aoest soop pa­ gară de aderenţii săi ca însufleţire. Sâra a forte mult din soopul său. — Nu soim şi
pre desvoltarea evenimentelor esteriore. tru vagone încărcate cu stindarde francese, fost conferenţă a deputaţilor tuturor par­ n’arn aucfit nimio, oa funcţionarul, care a
Diplomaţia în Orient n’a fost norooosă, cari au fost oomandate de mai mulţi ca­ tidelor germane cu scop, oa să se sfătuiască refusat espedarea telegramei, să fi fost tras
dise el; a voit să împedeoe răsboiul şi cu pitalişti din capitala rusă. E de observat, ce tactioă să observe în cjiua următore. S’a la răspundere pentru şovinismul său prost
tâte astea răsboiul a isbucnit; a voit să oă pănă aoum la niol o ooasiune festivă decis ca în diminâţa următore să se facă o şi călcarea îndatoririlor sale. Ne putem
curme turburările din Creta şi cu t6te
guvernul rusesc n’a permis să se arboreze încercare de a ţină o adunare, âr de nu deci aştepta şi în viitor la asemeni oasurl
acestea turburările esistă şi acjl; a voit să
şi alte stindarde, afară d-3 cele naţionale va suocede au opinat mulţî că va fi bine în Tuşnad, — oa adecă un cetăţean din
încheiă paoea şi nu i-a suooes, ba soirile rusesc!. Când a fost împăratul Wilhelm L să se facă manifestaţiunl de stradă Dumi­ România, ori un Pranoes său German, oare
mai nouă precjio isbucnirea unor nouă tur- al germaniei la Petersburg şi împăratul necă după arnâcjL Deputaţii progresişti au s’ar rătăci pe la băile aceste, să fiă somat
burărl. La Con3tantinopol luoreză astăcjl Franoiso Iosif, nu s’a vădut în Petersburg declarat ÎDsă, că la manifestaţiunile de a corăsponda telegrafic cu ai săi de acasă
în primul loo infiuinţa Rusiei, pe oând niol măcar un stindard german, ori austriac. stradă nu vor lua parte. S’au unit apoi numai în limba ungurâscă. Şi să nu se
vorbitorul n’are încredere în sinoeritatea Esoepţiune se faoe esclusiv numai faţă de- toţi deputaţii germani din Boemia, oa să uite, că aoâsta i s’a întâmplat la Tuşnad
Rusiei şi e de convingerea, că rolul oon- preşedintele Bepublicci francese, din care dea un M a n i f e s t cătră alegătorii ger­ tocmai d-lui Toche Stănesou, oare a jertfit
ducător ar trebui să-l aibă în Orient Aus- oausă se şi dă mare însemnătate aoestui mani. atâtea 4 d® mi i de florenî pentru în-
60î
tro-Ungaria. întrebă: deoă e apleoat gu­ fapt, In Petersburg sa cjioe, că a făcut eu- M a n i f e s t u l se plânge, că~ deşi s’au frumseţarea aoestui stabiliment balnear al
vernul a arăta, în ce direcţiă luorâză riosă impresiune hotărîrea lui Faure, de-a observat tote prescrierile legii, totuşi s’au Secuilor. Aoesta este reounosoinţa săcuâscă !
diplomaţia europână la Constantinopol şi petrece numai trei dţile în Petersburg, de- oprit adunarea chiă mată la Eger protes-
Atena; care ar fi condiţiile de pace, orece Ţarul a petrecut mai mult timp în tâză în contrs acestei măsuri şi termină A Vis! Se atrage atenţiunea publicului
pe care le-ar accepta marile puteri şi Franoia. Se speră, că vor îndupleca pe astfel: din Braşov şi împrejurime, că Mercurea
sunt aoestea hotărîte de-a împedeca eu preşedintele Republicei de-a prolungi tim­ „Germani ai Austriei! Noi perseve­ viitâre, în 14 Iulie n. miliţia din garni-
orl-oe preţ continuarea răsboiului? Apli­ pul petreoerei sale în Rusia. — După o răm, şi pe câtă vreme vor rămâne în vi- sona Braşov va face în Foiană eserciţii de
cat este guvernul ungureso de-a stărui, oa informaţiune a lui „Gaulois , Ţarul să fi g6re ordonanţele de limbă siluitore, vom puşcat cu cartuşe. Umblarea pe aoel loo şi
44
paoea turco-grâcă să se încheiă cât mai deolarat Maiestăţii Sale împăratului Fran­ continua resisteaţa cea mai energioă de prin împrejurime va fi deci în aceea (Ţ
curând şi să se garanteze autonomia Cre­ oiso Iosif ou ocasiunea petreoerei sale la pănă aouma în contra guvernului. Suntem fârte perioulosă şi strict oprită. Publioul
tei? etc. Cum se vede, Kossuth e p’aci să Petersburg, că a promis lui Faure de-a oonvinşl, că poporul german, oare simte se se ferescă de-a merge Mercurea viitore în
crâdă, oă sârtea Europei se află astăcjl în Foiană!
mai oeroeta îcoă-odată Franoia, însă incog­ cu noi va înţelege şi va aproba şi de aci
manile lui Banfîy şi a guvernului său! nito. Astfel se aşteptă, că înoă la tomnă încolo aoâstă purtare. De ar cere lupta Episcopul Majlath la Blaşiu. Noul epis-
Naivi mai sunt domnialor! părechia imperială rusă să viziteze din nou jertfe cât de mari şi grele, în cele din oop romano-oatolio din Alba-lulia, August
i Fruncia. urmă ea totuşi trebue să ducă la victorie, Majlath, a fost Marţi, în săptămâna treoută,

fu denumit de profesor la Vălenii-de-Munte, luni. Salar avea Almăşanu 350 lei vechi cându-se toţi orăşenii fruntaşi, care de care deja de veste domnului său Filipescu, că
10 August 1837. pe lună, quartir, lemne, plată pentru servi­ să-l aibă ca âspe la masă. După ce ter­ vine „profesorul".
Tocma în anul, acesta fură înfiinţate tor etc. mina cu şcâla, seu se ducea la casină, unde Un moment sărbătoresc era pentru
scâlele în Ţâra Românâscă de Alexandru Supraveghetor peste scâla sa şi a ce­ cetia şi esplica, îu felul său, cum numai Almăşanu, când se’ntâmpla să mai fiă şi
Ghica. lor din judeţul Săcueuilor era un comitet, el se pricepea, conţinutul jurnalelor frun­ alţi âspeţl la curtea lui Filipescu. Şi de
Almăşanu avea tote scolele din jude­ compus din ocârmuitorul seu prefectul dis­ taşilor Vălenenl, cari se făceau toţi râtă îm- aceştia se aflau totdeuna în timpul verei
ţul Săcueuilor sub inspecţiunea sa. Se du­ trictului Arcusa, şi din 2 membri aleşi din­ jirejurul lui şi ’l rugau să le spună din şi tâmnei. Aşa d. e. se găsiau adeseori la
ceau la dânsul, la Yălenî, cântăreţii şi fe­ tre omenii de sciinţă şi cari erau: Alexandru gazete**), seu se ducea la preumblare cu Drajna ca ospeţl vestiţii boerl mari: Bă-
44
ciorii popilor ca să ’i înveţe cum să pro­ Filipescu Drăjneanul, „baş jboer , marele Mîrzescii şi Cerăşenii***) şi alţi tineri de lenil, Câmpinenil, vărul său Costache Fili­
pună băeţilor din comunele lor. Era acesta logofăt bisericesc şi deputat al obşteştei sema sa printre grădinile şi viile din apro­ pescu, ministru de culte şi instrucţiune*),
un fel de scâlă pedagogică. Sistemul de adunări, şi un alt domn, cu numele Zănescu. pierea oraşului, seu la scăldat, vara, la Iancu Filipescu, fost ministru de esterne**)
instruire era cel lancasterian*). Elevii ră­ Iu Yalenii-de-Munte şi-a avut Almă­ rîul Telejenului, seu încăleca şi se ducea etc. etc. Ba se întâmpla uneori, că era
mâneau la şcâlă pănă erau în stare să pro­ şanu epoca de aur a vieţei sale, de care la Drajna, la curtea marelui boer Alecu chiar vodă Bibescu cu familia sa la Drajna,
pună şi ei. Unii tot anul, âr cei bine de­ cu drag îşi aducea adese-orl aminte. „Par’ Filipescu Drăjneanu. Nici nu ajungea unde dâmna cu 2 copii rămase odată preste
44
prinşi şi mai talentaţi numai câte 2—3 că a fost un vis , dicea bătrânul, „der un bine în curtea cea mare, încungiurată de vară pănă tomna târdiu după culesul
44
vis strălucitor cu raze de aur . tote părţile cu viă, cu pomi şi cu straturi viilor.
*) Lancaster (cetesce : Lengkestr) Iosif unul Om hasliu*), vesel, talentat, înzestrat de flori, şi ’i eşia înainte îndată spre în­ Şi Almăşanu prietinul de casă*) al
dintre inventatorii şi respânditorii sistemului de in­
struire reciprocă (de a se învăţa băieţii unul pe dela fire cu o dosă bună de inspiraţiă tâmpinare administratorul moşiei, Fâcamp, lui Filipescu, care ’l poftise odată pentru
altul), născ. în anul 1778 în Londra, deschise în poetică, Almăşanu era iubit, stimat şi bine un Frances din Normandia, care îi dase totdeuna la masă, era în societatea acestor
a. 1798 în unul din districtele sărace ale Londrei vădut în societatea tuturor orăşenilor din
o şcolă elementară gratuită şi introduse întrensa Văleni şi departe preste marginile Văle­ **) Singurele jurnale la casina din Văleni *) Soţia lui Costache Filipescu era o fată,
metodul instruirei reciproce. Ajutat şi încurajat 44 erau: „Curierul românesc al lui Eliad şi „Gazeta din familia Balş, cea mai vestită din Moldova pe
44
de protectori bogaţi, în frunte cu regele George III nilor să dusese faima despre „profesorul Transilvaniei împreună cu „Foea pentru minte, timpul acela.
44
întocmi localuri de şcdlă şi în a. 1805 puse temeiul Almăşanu. Rare-orî prândia acasă, între- inimă şi literatură , redactate de George Bariţiu şi **) Acesta a fost dis odată, când eraţi Nemţii
44
unei şcole normale (pedagogice) pentru formarea Andreiu Mureşianu. Erau 10 orăşeni abonaţi la în 1856 în România şi venise vorba despre orga-
învăţătorilor. Făcu apoi călătorii prin totă ţâra, *) Caracterul acesta ’l făcea plăcut şi şco­ aceste jurnale : neguţători şi funcţionari, în frunte nisaţia ţărei: „Nu ne trebue organisaţia vostră;
44
ţină prelegeri despre principiile noului învăţământ larilor săi. Pote că nu este profesor, al cărui por­ cu Alecu Eilipescu, care mai avea jurnale franţu­ avem noi mai bună organisaţiă decât a vostră .
44
şi sub influenţa sa se fundară sute de şcoli lan- tret sufletesc, şcolarii să şi-l fi însemnat aşa de zesc! şi nemţesc!, între cari şi „Allgemeine Zeitung . *) Filipescu ’l poftise pe Almăşanu odată
casteriane în tote părţile Britaniei şi în alte ţări bine, şi despre care ei să aibă plăcere a spune ***) Două familii de frunte din Vălenii-de- pentru tot-deuna ca âspe la masa sa şi ca să
ale Europei şi Americei. atâtea istorii baslil, ca despre David Almăşanu. Munte. n’aibă causă a să scusa, că nu pote merge, fiind