Page 21 - 1897-07
P. 21
i-iffiissîfiţicm, „Baieta" iess in fla-cart di.
si TJŞOErmi ADonameuie pontrR Austro-Uagarla:
Ei'&aov, jlaţfe Eaara Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şG3o xuni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nofouRcat® nvi »a
Vriaioco. — VUxro3B.riî>fs» nu ie N-rii de Dumlnaod 2 fl. pe an.
iotriiaeti. Pentru lomânia si străinătate;
ÎHSEHATE se primase la Adml- Pe un an 40 frunol, pe şăne
Rlstraţlunc în Braşov şi la rar» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri do oriSitiforl: H-rii de Dumineoă 8 fracul.
In Yiena: X. Dliiii, Hiwriai
Bt\aUk, Bttdoif Mostt, X. O&pelăi Se prenumără la tdte oficiale
Nachfolgor; Auroti Oppeiik, J. poştale din întru şi din arară
Danneccr, în Budapesta: X. 7, si la dd. eoieotori.
(faidbergerg, tcKuein Berna:; In A^tiameiitul narau Braşov
Buonre3oi: Xgtnce Sata», Sac- administraţiunea, piaţa mare,
mrreale de Eoumanie; In Kam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burij,: Karoiyt <St Liebmann. I.: pe un an 10 fl., po şese
Preţul Inserţiunllor: o aeviă luni B fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
i»wmond po a colină 8 os. ?i (^T-cL2^CLer d.e XDYajmJLn.ecă, 27) Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra. pentru o puoli- 12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
onro. Publicări mai deoo după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beoiame pe pa(şma a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
eeriă 10 or. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 148.—Anul LX. Braşov, Duminecă 6 (18) Iulie 1897.
tomnă. Acum Nemţii continuă opo- lucrurile acolo, ca numai cu forţa, Demonstraţiile şi inimiciţiile
siţia lor în ţâră, ţinând adunări şi cu baioneta şi cu gendarmii se se acestea ale Nemţilor au prins cea
N o u a b o n a m e n t protestând pretutindeni în contra or- p6tă susţină. N’au putut cu tăte mai mare amărăciune în sinul Slavilor
dinaţiunilor pentru limbă şi contra acestea amintitele foi din Germania în tătă Austria. Cehii se pregătesc
la,
guvernului. Dumineca trecută au fost se aprăbe pe faţă cântarea imnului la o contra-mişcare şi protestare. Con
Gazeta Transilvaniei chiemat ei o mare adunare în ora „Wacht am Rhein". N’a fost bine, gresul cehie, eonehiemat la Praga
ua
Cu 1 Iulie 1397 st. v. şul Eger din Boemia, care e situat cjic unele foi, că Nemţii Boemiei pe 4> de mâne, a fost amânat
s’a deschis nou abonament la care într’un ţinut, unde locuesc Germanii au dat prin asta ocasiune Slavilor deocamdată, dâr el se va întruni de
invităm pe toţi amicii şi sprijini în masse compacte. Administraţia să’i acuse, că sunt necredincioşi Aus sigur curând, ca să ia posiţiă laţă
torii fâiei ndstre. pe motivul, că Nemţii vor se facă triei, ba sunt duşmanii ei, căci co- de agitaţia Nemţilor. De altă parte
demonstrăţiă a oprit adunarea din chetâză cu Germanii din marele im Slovenii vrând se dea un răspuns la
PtpeţsaS afe© îs asm era tu Stas»
Eger. Cu tâtă oprirea însă, Nemţii periu ; ba au desaprobat şi aceea, demonstraţia Nemţilor întruniţi la
Pentru Austro-Ungaria: au alergat din tâte părţile la Eger că mai mulţi German! din imperiu Klagenfurt au hotărît se ţină uu
pe ixzz azi. .............................. 12 fl. şi Duminecă s’au adunat acolo peste au luat parte la demonstraţia din congres al tuturor Slovenilor în Cilii
pe şese 1-u.ziă ................................ © fl.
pe trei li2.zzz .................................... 3 fl.. 10,000 de Nemţi, în frunte cu vre-o Eger. său Klagenfurt. La acest congres
Pentru. România şi străinătate: 50 de deputaţi de ai lor. Aici s’au Foile maghiare vin în ajutor vor participa şi deputaţii croaţi din
pe in.zi. azi. .................... -IO frazzcx încercat se ţină adunarea, der auto Nemţilor din Austria şi critică ca litoral.
pe şese 1-u.zzz...................... 20 „ rităţile politice le-au declarat, că binetul Badeni. Ungurii sunt mult Incheiăm acâsta revistă asupra
pe trei lixzzz .......................... IO „ nici-decum nu le pot da voie se se în gr ij aţi de sortea dualismului, căcî ei evenimentelor din Austria înregis
Abonamente la numerele cu data sfătuescă. Atunci ei au protestat, şi văd în pornirile cabinetului Badeni, trând scirea, că primarul din Eger
de Duminecă: deputaţii lor au adresat un mani care favorisâză nisuinţele federaliste primesce dela Germanii din tote păr
fest alegătorilor, în care cjic, că nu ale Slavilor, o directă ameniţare a ţile adrese, prin car! ei îi declară
Pentru Austro-Ungaria:
pe un an ..................................... 2 fi. se vor odihni, pănă ce guvernul nu-şî dualismului. „Pentru Austria şi dua simpatia pentru lupta ce au între
pe şese luni . . . . . . . . . 3 ii. va retrage ordonanţele sale. Poporul lism au se vină cţile critice , esclamă prinsă) Nemţii Boemiei. A primit
11
Pentru România: adunat a făcut înse demonstrăţiă. „Peşti Naplo" er „Magyar Hirlap" adrese şi dela reuniuni politice din
pe un an ............................................ 8 franci Oraşul a arborat stindarde tricolore cjice: „Sclipirea baionetelor austriaco Germania.
pe şese luni . . . . . . 4 „
germane şi s’au făcut demonstra în Eger a privit pe German!, dâr Intr’o astfel de adresă din Boe
Abonarea se pote face mai uşor
ţii pan-germaniste, cântându-se „Die armele au rănit dualismul, şi dâcă este mia, se cji între altele:
ce
prin mandate poştale.
Wacht am Rhein", imnul naţional aşa, atunci baionetele din Eger ne pri „Vă felioităm şi felicităm pe toţi Ger
Administraţiunea
ai Nemţilor din împărăţia germană. vesc şi pe noi (Maghiarii), sclipirea lor manii din Austria, cari apără cu atâta în
„Gaxetei TearasîivaraBes .
Es
Gendarmii, poliţiştii şi mai în urmă în luciul sorelui este un fulger pe ori- grijire şi atât de eroic germanismul lor greu
miliţia a căutat să împrăştie mulţi sonkd nostru politic atacat. Şi după ce s’a rupt politicesce Aus
mea şi cu acest prilegiu s’au ivit Foile cehice acusă pe Nemţii tria de imperiul german a rămas un sano-
conflicte seriâse fiind mulţi greu vul boemi, că nu sunt leal! şi credin tuar comun al Germanilor de dinoooe şi
In Austria domnesce, ca nici» neraţi cu sabia şi cu baioneta. cioşi Austriei. „Narodni Listy" 4i° : de dincolo, limba maternă germană, cultura
e
odată în toiul verei, o mare agitaţia Mare bucuria în tabăra Nemţi „De acjî încolo Austria scie, car! germană, sciinţa germană şi arta germană.
a spiritelor din causa mişcării în si lor, că li-a reuşit demonstraţia în sunt amicii şi cari sunt inimicii ei Dăoă veţi continua a apăra tote aceste
nul Nemţilor şi a Cehilor Boemiei. Mai Eger şi că prin asta s’a deşteptat înrădăcinaţi". scumpe bunuri în contra îngâmfării slave,
ales Nemţii sunt fârte iritaţi şi mâh din amorţelă sentimentul naţional Unde vor mai ajunge lucrurile, iuima fiă-cărui German bun va bate pen
niţi pe guvern şi pe Cehi, din causa al tuturor Germanilor din Austria şi dâcă iritaţiunea va cresce tot aşa, tru voi“.
cunoscutelor ordinaţiunî, prin care că în viitor aceştia vor forma o fa nu se pâte sci. Ca se se vadă gra Slavii şi în deosebi Cehii susţin
ministeriul Badeni a declarat egala langă strînsă în apărarea germanis dul de iritaţiune n’avem decât să în faţa acusaţiunilor germane de fe-
îndreptăţire a limbei cehice cu cea mului contra slavismului şi a guver spunem, că în oraşul Eger funcţio liul acesta, că ei nu pretind decât
germană în tote oficiile din Boemia nului Badeni, care vrâ se mâne apa narii politic! şi Cehii, car! trăiesc numai deplina egală îndreptăţire a
şi Moravia. Din causa acâsta Nemţii pe mora Cehilor etc. acolo, sunt ac]i fărte urgisiţi de po- limbei lor cu cea germană şi că prin
au făcut obstrucţiune în camera din Şi efiareie independente din Ger poraţiunea germană. Li-s’au abejis urmare nu păte fi vorba de-o încăl
Yiena, împedecând lucrările acesteia mania sprijineso mişcarea Germani cuartirele de cătră proprietarii de care a dreptului Germanilor în urma
şi silind guvernul se închidă camera lor austriac! şi condamnă guvernul case nemţi şi toţi se feresc de-a în „îngâmfării" Slavilor.
şi se amâne desbaterile pănă la din Yiena, pentru că a lăsat să ajungă tră în atingere cu ei. *
IOILETONUL „GAZ. TRANS/ te-i dator omul, dâr biata mumă-sa, în loc bun, că prea om supărat şi tenise nimic, cu Oana nu căpătase
ce amarul ei s’a sci face, acum la super pe Dumnecjeu sfântul cu vas nimic, că fetele cu 4 tre se mărită
es
s r
bătrâneţe, fără sprijin, fără ajutor, tele mele, dâr ce se fac? Nu pot se şi ele după fecior! cu 4© t e» Aşa
C U S C K E L E . fără nimic în lume? Cine săi care nu plâng, nu pot se nu mă dăolesc, se legase Marcu cu Oana de lume,
ei lemne şi apă, cine să-i înseme că numai un copil mi-a dat Dumne- amândoi sărac!, amândoi dela slugit
Aşa! A slujit pe unul şi pe al bucate, cine se aibă grijă de ea în 4eu, în care aveam tâtă nădejdea, şi-şî luară dela un creştin o cămă
tul pănă a crescut mare, apoi a slăbia şi neputinţa ei, ca Florea era mi-a arătat că-i om de omeniă, mi-a ruţă, în care trăiră sărac!, der fe
slujit pe împăratul, a fost prin bătăi, pentru ea şi mare şi mic, Florea-i arătat că-i copil de trâbă, dâr nu riciţi doi an! de 4de. Amândoi lu
ua
şi a scăpat acasă sănătos; apoi s’a era şi fată şi fecior, Florea-i era mai mi-l’a arătat, cum areţî la prunc! crau pe la cei bogaţi tâtă 4i > 6r
dus în Ţâră, a muncit verde, de şi-a tâtă nădejdea, dâr Florea e acum ceva, şi apoi mi-l’a luat. Atunci mai sera trăgeau ca dâue paseri la cui-
făcut vre-o doi bănişorî şi şi-a cum colo sub gliă, nu-i aude vaietele, nu-i bine nu mi-l’ar fi dat, or! de mi-l’a cuibul lor, pentru care făceau stă
părat un petec de grădină, apoi âră vede năcasurile, nu-i pâte ajuta eu dat şi a avut de gând se mi-1 iee, pânului casei 8 4de de sapă şi 4 de
a mers în Ţâră de şi-a făcut ban! nimic! să-l fi făcut rău, să nu-mî pară rău secere.
să-şi clădâscă casa, în urmă — Şi plânge lelea Os na, prescură- după el; dâr a fost bun, bun ca Dâr după doi an! de 4ile, Marcu
după ce fu şi casa gata — muri, râsa satului, plânge nemângăiată <Ţ pânea cea bună, bun eâ vremea cea că4u în aprindere de plumân! şi muri.
dâr muri din chiar senin. L’a durut şi nâpte, afară şi-n casă şi în tâtă bună, de care nu te mai satur!; da, De-atunc! lelea Oana nu mai avu
capul câte-va 4de şi într’o bună di- cjiua sue dealul pănă-n cimiter, pe a fost, dâr acum nu mai este............... “ nici o bucuriă afară de micul Flo
minâţă numai aucjim clopotele bise- vreme bună or! pe vreme rea, şi se * rea, care, ve4î bine, nu avea da
ricei sunând în dor! de cjL tinghi- culcă, pe mormântul odoruli ei şi unde cunosce pe tată-so, că acela
linghi-linghi! tinghi, linghi, linghi! plânge şi se dăolesce şi numai pe Oana Marcului rămase de soţul murise când el era numai de un an.
Ore cine a murit? — El, Florea ’nserate merge acasă. Plângând se ei, de Marcu, cu un copil ca de un In cămăruţa aceea a trăit cu copi
Oanii Marcului! Săracul fecior, ce culcă plângând se scolă, cu lacremî an, cu numele Florea. Atâta era laşul pănă se făcu mărişor de putea
i-a fost împărţită! Se mâră june, îşî spală faţa; nu bea, nu mănâncă; tâtă averea, ce-i rămase după băr purta băticuţa şi a griji nisce viţei,
după ce scăpase de-asupra năcasului, spun vecinii, că nic! fum n’au vecjut bat; nic! tu casă, nic! moşiă, nici ori miei, atunci îl băgă sluga şi din
acum, când avea căsuţa lui, când eşind dela casa ei, de când i-a mu vite, nici nimic, dâr chiar nimic nu-i minuta aceea-i era de ajutor.
numai cu muiere îi mai era dator rit feciorul. rămase după el. Că Marcu, fia ertat, Din minuta aceea nu numai ca
Dumnecjeu! „Nu cred se merg în loc bun om de ameniă a fost, om harnic a nu trebuia să se îngrijâscă de sus
Aşa a fost se se întâmple! El nic! în ceea lume", cji biata lelea fost, dâr sărac încă a fost, sărac li ţinerea lui, dâr avea şi ajutor dela
ce
s’a odihni, săracul, că tot c’o mor Oană fără nădejde, „nu pot merge pit pământului. Dela părinţi nu moş el, că era băiat aşe4at şi cruţător;
