Page 22 - 1897-07

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 148—1897

Numai do curend o f6ie ger­ istorice, că numai turbure nu este rat’o, numai oa să nu fie siliţi a ne da şi sericei române unite, este amenin­
mană din Frankfurt a vorbit de în­ posiţia de drept public a acestei nouă oeva ? ţat a4î şi caracterul naţional al ei
cheierea unui tractat între România şi Metropolii; arată, că independenţa Inzadar ne ameninţă, că şoolile şi bi­ prin uneltirile, ce tind la contopi­
Turcia. Dicea acesta fdie, că Româ­ ei a fost recunoscută de Papa, de sericile nbstre vor sjunge la discreţiunea rea acelei biserici cu biserica ro-
nia s’ar fi îndatorit în tratat se dea monarchul nostru şi de dieta ungu- guvernului, dbcă nu vom întră în autono­ mano-catolică, — atunci ea de si­
Sultanului ajutor militar la cas, când rescă, der „Magyar Allam“ nu vre mia lor. Der bre nu voi aţi pus bisericile gur a avut în vedere şi tristele stări
Bulgaria ar ave planuri de răsboiu, să scie de tdte acestea. şi şoolile vbstre la disoreţiunea guvernu­ de lucruri din Bihor şi Sătmar,
er României în schimb i-ar fi con- După acestea „Unirea conti­ lui, numai oa să le puteţi nimioi pe ale ce le semnalăză corespondenţa de
u
ces Turcia nesce avantage, cari vor nuă astfel: nbstre? Nu aţi votat şi voi artioulul de mai jos.
fi cunoscute mai târcjiu. In legătură Dâr oe se supără foo domnii dela lege XXX, din 1883 despre şoolile medii, Cu tăte acestea, mai sunt încă
r
cu acest pretins tratat s’a cji > că „Magyar Aliem numai pe noi? De oe nu prin care „erstioilor“ li-aţl asigurat drep­ pote şi de aceia, car! mai spereză,
s
14
stă şi decorarea ambasadorului ro­ se desoaroă şi asupra catolicilor latini din turi autonome asupra acestor şcoli, br gim- că se va afla un mijloc, care să îm­
mân din Constantinopol Djuvara, cu nasiile şi şoolile reale susţinute din fondul pace capra cu varza. Pe aceştia îl
Ardeal, cari încă nu au făouc mol o dispo-
44
marele cordon al ordului „Osmanie , oatolio a-1 studiilor, le-aţi dat sub disposi- conjurăm, să cetescă cu totă aten­
siţiune, ca să alâgă deputaţi la congresul
din partea Sultanului. „Kdlnische autonomio reguioolar, şi numai în 10 Au­ ţiunea guvernului, br cele susţinute de die- ţiunea rândurile de mai jos şi, decă
Ztg.“ primesce acum din cerurile gust se vor sfătui, că bre să între în ce8e şi de ordurile religibse catolice li-aţî nu le-ar crede, să mergă să se con­
diplomatice turcescî asigurarea, că autonomia catolică generală, ori ba? De pus nu numai sub inspeoţiunea, oi şi sub vingă înşi-şl despre starea lucrurilor
faima despre încheierea unui tratat conducerea unui guvern fără de oonfesiune, şi apoi să vină şi, decă au consciin-
oe nu se desoaroă aoeştl domni şi asupra
româno-turcesc, n'are nici un temeiu. acelor cetăţeni din Ungaria propriu c^isă, şi aobsta numai pentru oa să-i asiguraţi ţă de Român verde să ne spună,
Faimele neliniştitdre, ce s’au oarl aparţin metropoliei din Zagrab şi cari influinţă hotărîtbre şi asupra gimnasiilor că penttu blidul de linte al câtorva
răspândit în timpul din urmă despre românesol? Nu aţi votat şi voi articulul venituri din fondurile catolice să pot
asemenea nu vor participa la congresul din
purtarea Bulgarilor faţă cu România, care Gestiune? de lege XXVI din 1893, prin care aţi pus ore pune în risic interesele de viâţă
purtare în adevăr în ce privesce în mâna guvernului puterea de a oassa ale bisericei române unite, care este
unele 4i are bulgare, n’a fost nici Răspunsul la aoâstă întrebare îl aflăm şoolile oonfesionale şi de a dispune în pri­ şi trebue să rămână biserică naţio­
decum pretindsă, căci aceste (ji are în dragostea aoeea sălbatică, ou care „Ma­ vinţa denumirii şi disciplinării învăţătorilor nală românâscă?
44
începuseră a agita în contra Româ­ gyar Allam ne asigură, că ne va strîuge poporali? Ce alt motiv aţi putut avb fă­ Cu mare mâhnire ne spune co­
că
niei şi a reclama Dobrogea pentru încât să nu putem soăpa, va să (fi când aobsta, dboă nu aoela ca ministrul să respondentul, că la mulţi preoţi şi
Bulgaria — au amuţit decând s’a ne va strivi. Piă însă siguri domnii aoeş- pbtă sugruma şcolile românesc!?... Aţi stat învăţători din Bihor şi Sătmar a aflat
vestit, că prinţul Bulgariei, Ferdinand tia, că noi nu vom fi nici aşa de proşti, alăturea ou şoviniştii şi cu „eretioii numai foi unguresc! politice, şcolare şi li­
44
va vtsita pe regele Garol la Sinaia. Prin­ nici aşa de laşi, cât să ne lăsăm să ne oa să ne puteţi reglementa pe noi! Ore nu terare, a aflat pe „Magyar Allam ,
44
ţul bulgar va sosi în Sinaia, însoţit ombre cu dragostea lor nebună. Inzădar voi prin ţinuta vbstra şovăitbre, prin lipsa care a scris şi acum de curend în
de ministrul-preşedinte Dr. Stoilow ne ameninţă dânşii, că „autonomia bisericii de energie şi unitate aţi lăsat să vină peste spirit atât de duşmănos asupra ni-
şi de ministrul de răsboiu bulgar în oatolioe din Ungaria va fi o instituţie de bisericile creştine desastrul cel mare, cau- suinţelor de egală îndreptăţire bise-
23 Iulie v. (4 August n.) In Româ­ drept publio, de sub oare nici un singur sat prin legile politioo-biserioescl, pentru ricescă ale Românilor, der n’a aflat
nia i-se pregătesce o primire din oatolio nu se pote subtrage“; oâol la înfiin­ ca astfel să se pbtă întări idea de stat, deşi nici o foiă românâscă.
cele mai frumdse şi amicabile. ţarea autonomiei nu va fi hotărîtor numai tocmai prin acesta aţi slăbit’o? Nu vorbim de lupta politică na­
44
După ce va pleca prinţul Bul­ dorul domnilor dela „Magyar Allam , oi După ast-fel de fapte sună prost de ţională, der ce apărători va afla bi­
gariei din Sinaia, regele Carol şi re­ şi voinţa altor factori mai puternici deoât tot în gura vbstră imputarea, oe o faceţi serica naţională în aceşti preoţi şi
gina Elisabeta a României, vor că­ şovinismul maghiar, br mai puternio deoât episcopilor români, că ei au voit să fiă învăţători, cari cetesc foi unguresc!
r
lători erăşî în străinătate pe timp tbtă lumea este adevărul, că în cestiuDÎ mai vârtos Români, decât RomaniYoi şi nu ţin nicî măcar „Unirea“ din
de şese săptămâni. religibse sila, fiă ohiar sanoţionată prin n’aţl fost de loc Romani, ci numai esolu- Blaşiu, ca să vadă dintr’însa, cu ce
legi, nu are niol o putere.
siv Unguri, şi firea aobsta nu o veţi des- hrană spirituală se nutresc ei când
Inzadar ne ameninţă, că clerul nostru brăoa niol după ce veţi fi obţinut autono­ cetesc 4il i° 0 fdiă ca „Magyar
n
Dragostea lui „Magyar Âllam“.
nu va căpăta oongrua, căoî noi soim, că mia, căci năravul din fire nu are lecuire. Allam“?
Foiabisericescă din Blaşiu, „Uni­ de doue vbourl, afară de oeea oe ne-a dat Dăr să lăsăm să vorbescă co­
44
rea , numesce „dragoste sălbatică graţia regesoâ în contra voinţei lor, ei nu au Un mare pericul. respondentul însu-şî:
44
făţărita simpatiă, cu care 4i aru l ca­ făout nimioa pentru noi, ba ni-ar fi luat şi
tolic unguresc „Magyar Allam îm- aoeea ce avem, deoă ar fi atârnat numai Ca un fulger, ce străbate de­ De lângă Orade, Iulie 1897.
44
brăţişăzâ causabisericei române unite dela ei. Cum vom putb noi spera, că ne odată întunerecul nopţii şi face pe Ştim. D-le Redactor! Umblând eu pe
şi a archiereilor ei. vor da în cadrul autonomiei lor aoeea, ce călătorul nebănuitor să vadă de-o­ la mai mulţi domni preoţi şi învăţători de-ai
„Magyar Âllam“ cu un ton fa­ nu ni-au dat de atâta timp şi au fost so­ dată groznica prăpastiă, lângă care noştri din diecesa unită a Oradei mari, în
riseic 4ice, că „autonomia catolică licitaţi de factorii competenţi să ne dea l se află: aşa trebue că va impresiona comitatul Bihor şi Satmar, m’a cuprins
nu vre să ia drepturile autonome după dreptate? Ore nu soiu dânşii, că sta-* pe mulţi corespondenţa de mai jos, mirarea, că la cei mai mulţi dintre ei n'am
ar
ale Românilor uniţi, ba vră chiar să tul catolic transilvan îndată după înfiinţa­ ce ne vine dela un brav Român, cu dat de nicî un cf românesc, ci numai de
11
le dea şi drepturi, de cari pană acuma rea sa a subtras ajutbrele, ce le căpătau iubire şi cu durere pentru sdrtea foi ungnrescî, ca „Magyar Allam , „Tiszăn-
u
încă n’au avut“. Vioarii noştri foranei din fondul religionar neamului său. tuF, „Peşti Hirlap , „Kăpescsalddi Lapolc*
44
Der nu-i destul cu atâta. „Ma­ transilvan numit şi lusitan, la care şi noi Pentru noi, cari ţinem pază la şi „Nâptanitok Lapok , cărţi românesol să
e
44
gyar Allam mai este, cum 4i° greoo-oatolioii am avut drept pe basa ac­ postul nostru, nu este nou ceea ce se afle în bibliotecile lor nici vorbă, afară
„Unirea , şi perfid, căci ătă ce 4ice : telor emanate dela regii apostolici? Cum ni-se spune în acăstă corespondenţă. de câteva rămase dela moşi, părinţi şi
44
„E turbure posiţia de drept public vom pute deol spera, oă autonomiştii lor, Ne dâre însă amar, că ea ne ves- socri, ca de esemplu „Fenice ; ungurescî
44
maghiar şi prin urmare şi cea de între care vor întră şi bmenl de firea lui tesce o stare de înrăutăţire, nu de însă cu grămada. Şi să nu credeţi, că lipsa
drept bisericesc a Metropoliei înfiin­ Polonyi şi Szemnecz, vor fi mai buni, de­ îmbunătăţire. de mijloce ar fi causa. Mulţi dintre preoţii
44
ţate pe timpul absolutismului . (în­ oât fraţii lor din Transilvania? Corn vom Când, în 29 Iunie trecut, con- amintiţi au parochii forte bune, 6r învă­
ţelegem aici Metropolia română unită putâ aştepta, ca ei să fie mai buni în au­ ferenţa română din Cluşiu şi-a ridi­ ţătorii sunt în posturi bine plătite !
de Alba-fulia). tonomie, deoât au fost fără autonomie, când cat vocea ei în faţa marelui pericul, Indignat de atâta nepăsare faţă de
Foia din Blaşiu arată cu dove4î nici dotaţiunea clerului lor nu au arnelio- de care, pe lângă independenţa bi- cliaristica şi literatura nostră românâscă,

simbria nu şî-o scdtea să o risipescă la îngropăciune, la toţi le era jele Dumne4©u singur scie, că 6me- de Duminecă pănă Miercuri dimi-
pe nimicuri, ci lăsa să o scătă mu- de supărarea lelei Oana, toţi plân­ nii, ca ei, multe 4*°) multe poves­ nâţa, când a încetat din viâţă, er
mă-sa să-şî cumpere cele trebuin- geau de mila ei, pe toţi îi au4iai tesc, păte c’or mai fi drepte unele Vineri l’au dus la grâpă.
cidse. Că bine 4i° omul, că la o 4icend : N’a putut muri cela şi cela, din ele, der păte că multe din ele Atâta scie să spună lelea Oana,
e
gură singură ce i mai trebue? Der că-i un becisnic beutor, de a murit sunt şi scornituri. mama lui Florea, der în un sat de
nu-i aşa! La o gură şi de-i numai drag de fecior harnic şi de omenia Lelea Oana spune, că într’o omeni sunt mai mulţi, decât o muere
singură, îi trebue mâncare şi a4i şi ca ăsta? Duminecă diminăţa s’a gătat Florea singură şi ce nu scie o muere sin­
ua
mâne şi n tdtă 4i i er decă omul Da-i trecută, mdrtea nu întrebă să mergă la biserică şi când să plece, gură, nu-i modru să nu scie cineva
n’are nimic, cu greu pdte însăma pe nime bun e ori rău, bogat ori a 4is num’atâta: Vai, mamă, ce mă din sat, că vai mare i satul!
e
din două mâni t6te cele de lipsă. sărac, harnic ori lenios ; înaintea ei dăre capul! Şi lelea Oana să fi 4is: Hăi, hăi, 4i° baba Frăsina,
Că pe lângă gură mai este şi tru­ toţi suntem de-o potrivă, vorba cân­ Ţî-a trece, dragul mamii, merg! nu­ descântătârea cea vestită. Hăi, hăi!
pul, care trebue îmbrăcat şi încăl­ tecului : mai la biserică, te răgă la Dumne- Frumos mire are Ileana Todorichii!
zit şi-i trebue un cuib de casă cât 4eu şi te bagă la daruri, că ţî-a Sciam eu că ea n’a rămâne fără
de cât, că şi paserile cerului au De-ar fi omul ca o flore, trece. Şi a ascultat Florea, a mers mire!
cuiburi şi fiarăle pădurei au vizunii, Când îi vine vremea more! la biserică, s’a suit în cor şi a cân­ Numai atâta a spus baba Fră­
De-ar fi omul cât un zid,
der omul să nu aibă o cociubă de tat cu dascălul şi cu celalalt tine­ sina atunci Miercuri dimineţa, când
Ceasul decă i-a venit
casă cât de cât? ret, şi s’a rugat la Dumne4eu, der a au4it, că-i mort Florea Oanii Ma­
Şi lelea Cana Marcului om era Cu lumea a isprăvit; la daruri nu s’a băgat; i-a fost ru­ rcului, — şi cele câteva mueri, ce
De-ar fi omul cât un brad,
şi este, der ea n’a avut nici atâta, şine să se bage el la daruri ca ba­ o au4iră, se şi nâdăiră, că încătrău
cât au paserile cerului şi fiarăle pă­ Ceasul dbcă i-a sunat bele. Cu greu a mers apoi dela bi­ bate baba cu vorba. Hăi! der pănă-n
durei; ea n’a avut cuibul ei, ci şe­ El cu lumea a gătat. serică pănă acasă şi s’a trâutit pe seră şi pănă-n altă seră, din aceste
dea în cămăruţa aceea pentru care Aşa a fost şi cu Florea Oanii pat aşa îmbrăcat de sărbători, cum vorbe ale babei Frăsina, câte se
făcea 4ile de lucru. Er acum când Marcului; s’a stîns din lume, de era. Nici nu s’a desbrăcat el, că nu născodiră? Unii 4* oeau > că Ileana
fecioru-s’o făcuse casă bună şi largă, par’că n’a mai fost şi a rămas lelea s’a putut, fără de cătră sără l’a des­ Todorichii a chiămat pe Florea la
când putea şi ea 4ice: asta-i a nos- Ana cu vaetele şi cu suspinele ei, brăcat măsa; nici n’a mai pus pi­ sine, că i-a fost drag şi i-a fost
tră, atunci îl luă Dumne4eu din cu lacrămile ’n ochi pănă la mdrte. ciorul peste prag pănă l’au scos cei dragă; alţii 4i° eau > că Ileana To­
lume şi rămase singură ca cucul, Şi ore cum de i-a venit lui patru cu piciorele înainte, nici la dorichii a fost strigâie şi vinea la
însoţită numai de jalea şi de suspi­ mdrtea aşa de-odată? Ce l’a durut? biserică n’a mai mers, nici în cor bietul Florea de-acolo din gropă şi-l
nele ei cele amare. Tot satul a fost De ce s’a văetat? n’a mai cântat, că a zăcut numai dragostea pană i-a luat puterile,