Page 22 - 1897-07
P. 22

Padina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 148—1897


                Numai  do  curend  o  f6ie  ger­        istorice,  că  numai  turbure  nu  este  rat’o,  numai  oa  să  nu  fie  siliţi  a  ne  da  şi  sericei  române  unite,  este  amenin­
           mană  din  Frankfurt  a  vorbit  de  în­     posiţia  de  drept  public  a  acestei  nouă oeva ?                                         ţat  a4î  şi  caracterul  naţional  al  ei
           cheierea  unui  tractat  între  România  şi  Metropolii;  arată,  că  independenţa              Inzadar  ne  ameninţă,  că  şoolile  şi  bi­  prin  uneltirile,  ce  tind  la  contopi­
           Turcia.  Dicea  acesta  fdie,  că  Româ­     ei  a  fost  recunoscută  de  Papa,  de  sericile  nbstre  vor  sjunge  la  discreţiunea  rea  acelei  biserici  cu  biserica  ro-
           nia  s’ar  fi  îndatorit  în  tratat  se  dea  monarchul  nostru  şi  de  dieta  ungu-  guvernului,  dbcă  nu  vom  întră  în  autono­  mano-catolică,  —  atunci  ea  de  si­
           Sultanului  ajutor  militar  la  cas,  când  rescă,  der  „Magyar  Allam“  nu  vre  mia  lor.  Der  bre  nu  voi  aţi  pus  bisericile  gur  a  avut  în  vedere  şi  tristele  stări
           Bulgaria  ar  ave  planuri  de  răsboiu,  să scie de tdte acestea.                         şi  şoolile  vbstre  la  disoreţiunea  guvernu­  de  lucruri  din  Bihor  şi  Sătmar,
           er  României  în  schimb  i-ar  fi  con-           După acestea „Unirea  conti­            lui,  numai  oa  să  le  puteţi  nimioi  pe  ale  ce  le  semnalăză  corespondenţa  de
                                                                                      u
           ces  Turcia  nesce  avantage,  cari  vor  nuă astfel:                                      nbstre?  Nu  aţi  votat  şi  voi  artioulul  de  mai jos.
           fi  cunoscute  mai  târcjiu.  In  legătură         Dâr oe se supără foo domnii dela        lege  XXX,  din  1883  despre  şoolile  medii,     Cu  tăte  acestea,  mai  sunt  încă
                                                                   r
           cu  acest  pretins  tratat  s’a  cji >  că   „Magyar  Aliem   numai  pe  noi?  De  oe  nu   prin  care  „erstioilor“  li-aţl  asigurat  drep­  pote  şi  de  aceia,  car!  mai  spereză,
                                                s
                                                                       14
           stă  şi  decorarea  ambasadorului  ro­       se  desoaroă  şi  asupra  catolicilor  latini  din   turi  autonome  asupra  acestor  şcoli,  br  gim-  că  se  va  afla  un  mijloc,  care  să  îm­
           mân  din  Constantinopol  Djuvara,  cu                                                     nasiile  şi  şoolile  reale  susţinute  din  fondul  pace  capra  cu  varza.  Pe  aceştia  îl
                                                        Ardeal,  cari  încă  nu  au  făouc  mol  o  dispo-
                                                    44
           marele  cordon  al  ordului  „Osmanie ,                                                    oatolio  a-1  studiilor,  le-aţi  dat  sub  disposi-  conjurăm,  să  cetescă  cu  totă  aten­
                                                        siţiune,  ca  să  alâgă  deputaţi  la  congresul
           din  partea  Sultanului.  „Kdlnische         autonomio  reguioolar,  şi  numai  în  10  Au­  ţiunea  guvernului,  br  cele  susţinute  de  die-  ţiunea  rândurile  de  mai  jos  şi,  decă
           Ztg.“  primesce  acum  din  cerurile         gust  se  vor  sfătui,  că  bre  să  între  în   ce8e  şi  de  ordurile  religibse  catolice  li-aţî  nu  le-ar  crede,  să  mergă  să  se  con­
           diplomatice  turcescî  asigurarea,  că       autonomia  catolică  generală,  ori  ba?  De   pus  nu  numai  sub  inspeoţiunea,  oi  şi  sub  vingă  înşi-şl  despre  starea  lucrurilor
           faima  despre  încheierea  unui  tratat                                                    conducerea  unui  guvern  fără  de  oonfesiune,  şi  apoi  să  vină  şi,  decă  au  consciin-
                                                        oe  nu  se  desoaroă  aoeştl  domni  şi  asupra
           româno-turcesc, n'are nici un temeiu.        acelor  cetăţeni  din  Ungaria  propriu  c^isă,   şi  aobsta  numai  pentru  oa  să-i  asiguraţi  ţă  de  Român  verde  să  ne  spună,
                Faimele  neliniştitdre,  ce  s’au       oarl  aparţin  metropoliei  din  Zagrab  şi  cari   influinţă  hotărîtbre  şi  asupra  gimnasiilor  că  penttu  blidul  de  linte  al  câtorva
           răspândit  în  timpul  din  urmă  despre                                                   românesol?  Nu  aţi  votat  şi  voi  articulul  venituri  din  fondurile  catolice  să  pot
                                                        asemenea  nu  vor  participa  la  congresul  din
          purtarea Bulgarilor faţă cu România, care     Gestiune?                                     de  lege  XXVI  din  1893,  prin  care  aţi  pus  ore  pune  în  risic  interesele  de  viâţă
           purtare  în  adevăr  în  ce  privesce                                                      în  mâna  guvernului  puterea  de  a  oassa  ale  bisericei  române  unite,  care  este
           unele  4i are   bulgare,  n’a  fost  nici          Răspunsul  la  aoâstă  întrebare  îl  aflăm   şoolile  oonfesionale  şi  de  a  dispune  în  pri­  şi  trebue  să  rămână  biserică  naţio­
           decum  pretindsă,  căci  aceste  (ji     are    în  dragostea  aoeea  sălbatică,  ou  care  „Ma­  vinţa  denumirii  şi  disciplinării  învăţătorilor  nală românâscă?
                                                                   44
           începuseră  a  agita  în  contra  Româ­      gyar  Allam   ne  asigură,  că  ne  va  strîuge   poporali?  Ce  alt  motiv  aţi  putut  avb  fă­  Cu  mare  mâhnire  ne  spune  co­
                                                                                             că
           niei  şi  a  reclama  Dobrogea  pentru       încât  să  nu  putem  soăpa,  va  să  (fi     când  aobsta,  dboă  nu  aoela  ca  ministrul  să  respondentul,  că  la  mulţi  preoţi  şi
           Bulgaria  —  au  amuţit  decând  s’a         ne  va  strivi.  Piă  însă  siguri  domnii  aoeş-   pbtă  sugruma  şcolile  românesc!?...  Aţi  stat  învăţători din Bihor şi Sătmar a aflat
           vestit,  că  prinţul  Bulgariei,  Ferdinand   tia,  că  noi  nu  vom  fi  nici  aşa  de  proşti,   alăturea  ou  şoviniştii  şi  cu  „eretioii   numai  foi  unguresc!  politice,  şcolare  şi  li­
                                                                                                                                         44
           va vtsita pe regele Garol la Sinaia. Prin­   nici  aşa  de  laşi,  cât  să  ne  lăsăm  să  ne   oa  să  ne  puteţi  reglementa  pe  noi!  Ore  nu  terare,  a  aflat  pe  „Magyar  Allam ,
                                                                                                                                                                                             44
           ţul  bulgar  va  sosi  în  Sinaia,  însoţit   ombre  cu  dragostea  lor  nebună.  Inzădar   voi  prin  ţinuta  vbstra  şovăitbre,  prin  lipsa  care  a  scris  şi  acum  de  curend  în
           de  ministrul-preşedinte  Dr.  Stoilow       ne  ameninţă  dânşii,  că  „autonomia  bisericii   de  energie  şi  unitate  aţi  lăsat  să  vină  peste   spirit  atât  de  duşmănos  asupra  ni-
           şi  de  ministrul  de  răsboiu  bulgar  în   oatolioe  din  Ungaria  va  fi  o  instituţie  de   bisericile  creştine  desastrul  cel  mare,  cau-   suinţelor  de  egală  îndreptăţire  bise-
           23  Iulie  v.  (4  August  n.)  In  Româ­    drept  publio,  de  sub  oare  nici  un  singur   sat  prin  legile  politioo-biserioescl,  pentru   ricescă  ale  Românilor,  der  n’a  aflat
           nia  i-se  pregătesce  o  primire  din       oatolio  nu  se  pote  subtrage“;  oâol  la  înfiin­  ca  astfel  să  se  pbtă  întări  idea  de  stat,  deşi   nici o foiă românâscă.
           cele mai frumdse şi amicabile.               ţarea  autonomiei  nu  va  fi  hotărîtor  numai   tocmai prin acesta aţi slăbit’o?               Nu  vorbim  de  lupta  politică  na­
                                                                                              44
                După  ce  va  pleca  prinţul  Bul­      dorul  domnilor  dela  „Magyar  Allam ,  oi        După  ast-fel  de  fapte  sună  prost  de   ţională,  der  ce  apărători  va  afla  bi­
           gariei  din  Sinaia,  regele  Carol  şi  re­  şi  voinţa  altor  factori  mai  puternici  deoât   tot  în  gura  vbstră  imputarea,  oe  o  faceţi   serica  naţională  în  aceşti  preoţi  şi
           gina  Elisabeta  a  României,  vor  că­      şovinismul  maghiar,  br  mai  puternio  deoât   episcopilor  români,  că  ei  au  voit  să  fiă   învăţători,  cari  cetesc  foi  unguresc!
                                                                                                                                 r
           lători  erăşî  în  străinătate  pe  timp     tbtă  lumea  este  adevărul,  că  în  cestiuDÎ   mai   vârtos   Români,   decât   RomaniYoi   şi  nu  ţin  nicî  măcar  „Unirea“  din
           de şese săptămâni.                           religibse  sila,  fiă  ohiar  sanoţionată  prin   n’aţl  fost  de  loc  Romani,  ci  numai  esolu-   Blaşiu,  ca  să  vadă  dintr’însa,  cu  ce
                                                        legi, nu are niol o putere.
                                                                                                      siv  Unguri,  şi  firea  aobsta  nu  o  veţi  des-   hrană  spirituală  se  nutresc  ei  când
                                                              Inzadar  ne  ameninţă,  că  clerul  nostru  brăoa  niol  după  ce  veţi  fi  obţinut  autono­  cetesc  4il i°   0   fdiă  ca  „Magyar
                                                                                                                                                                n
             Dragostea lui „Magyar Âllam“.
                                                        nu  va  căpăta  oongrua,  căoî  noi  soim,  că  mia, căci năravul din fire nu are lecuire.  Allam“?
                Foiabisericescă  din  Blaşiu,  „Uni­    de  doue  vbourl,  afară  de  oeea  oe  ne-a  dat                                                Dăr  să  lăsăm  să  vorbescă  co­
                                                    44
           rea ,  numesce  „dragoste  sălbatică         graţia  regesoâ  în  contra  voinţei  lor,  ei  nu  au   Un mare pericul.                  respondentul însu-şî:
              44
           făţărita  simpatiă,  cu  care  4i aru l  ca­  făout  nimioa  pentru  noi,  ba  ni-ar  fi  luat  şi
           tolic  unguresc  „Magyar  Allam   îm-        aoeea  ce  avem,  deoă  ar  fi  atârnat  numai     Ca  un  fulger,  ce  străbate  de­                      De lângă Orade, Iulie 1897.
                                               44
           brăţişăzâ  causabisericei  române  unite  dela  ei.  Cum  vom  putb  noi  spera,  că  ne  odată  întunerecul  nopţii  şi  face  pe            Ştim.  D-le  Redactor!  Umblând  eu  pe
           şi a archiereilor ei.                        vor  da  în  cadrul  autonomiei  lor  aoeea,  ce  călătorul  nebănuitor  să  vadă  de-o­   la  mai  mulţi  domni  preoţi  şi  învăţători  de-ai
                „Magyar  Âllam“  cu  un  ton  fa­       nu  ni-au  dat  de  atâta  timp  şi  au  fost  so­  dată  groznica  prăpastiă,  lângă  care  noştri  din  diecesa  unită  a  Oradei  mari,  în
           riseic  4ice,  că  „autonomia  catolică  licitaţi  de  factorii  competenţi  să  ne  dea  l se  află:  aşa  trebue  că  va  impresiona  comitatul  Bihor  şi  Satmar,  m’a  cuprins
           nu  vre  să  ia  drepturile  autonome  după  dreptate?  Ore  nu  soiu  dânşii,  că  sta-* pe  mulţi  corespondenţa  de  mai  jos,  mirarea,  că  la  cei  mai  mulţi  dintre  ei  n'am
                                                                                                                                                                     ar
           ale  Românilor  uniţi,  ba  vră  chiar  să  tul  catolic  transilvan  îndată  după  înfiinţa­  ce  ne  vine  dela  un  brav  Român,  cu  dat  de  nicî  un  cf   românesc,  ci  numai  de
                                                                                                                                                                                    11
           le dea şi drepturi, de cari pană acuma  rea  sa  a  subtras  ajutbrele,  ce  le  căpătau  iubire  şi  cu  durere  pentru  sdrtea  foi  ungnrescî,  ca  „Magyar  Allam ,  „Tiszăn-
                                                                                                                                                                      u
           încă n’au avut“.                             Vioarii  noştri  foranei  din  fondul  religionar  neamului său.                           tuF,  „Peşti  Hirlap ,  „Kăpescsalddi  Lapolc*
                                                                                                                                                                         44
                Der  nu-i  destul  cu  atâta.  „Ma­     transilvan  numit  şi  lusitan,  la  care  şi  noi   Pentru  noi,  cari  ţinem  pază  la  şi  „Nâptanitok  Lapok ,  cărţi  românesol  să
                                                     e
                         44
           gyar  Allam   mai  este,  cum  4i°   greoo-oatolioii  am  avut  drept  pe  basa  ac­       postul  nostru,  nu  este  nou  ceea  ce  se  afle  în  bibliotecile  lor  nici  vorbă,  afară
           „Unirea ,  şi  perfid,  căci  ătă  ce  4ice  :  telor  emanate  dela  regii  apostolici?  Cum  ni-se  spune  în  acăstă  corespondenţă.  de  câteva  rămase  dela  moşi,  părinţi  şi
                    44
           „E  turbure  posiţia  de  drept  public  vom  pute  deol  spera,  oă  autonomiştii  lor,  Ne  dâre  însă  amar,  că  ea  ne  ves-  socri,  ca  de  esemplu  „Fenice   ;  ungurescî
                                                                                                                                                                                 44
           maghiar  şi  prin  urmare  şi  cea  de  între  care  vor  întră  şi  bmenl  de  firea  lui  tesce  o  stare  de  înrăutăţire,  nu  de  însă  cu  grămada.  Şi  să  nu  credeţi,  că  lipsa
           drept  bisericesc  a  Metropoliei  înfiin­   Polonyi  şi  Szemnecz,  vor  fi  mai  buni,  de­  îmbunătăţire.                            de  mijloce  ar  fi  causa.  Mulţi  dintre  preoţii
                                              44
           ţate  pe  timpul  absolutismului .  (în­     oât  fraţii  lor  din  Transilvania?  Corn  vom    Când,  în  29  Iunie  trecut,  con-  amintiţi  au  parochii  forte  bune,  6r  învă­
           ţelegem  aici  Metropolia  română  unită  putâ  aştepta,  ca  ei  să  fie  mai  buni  în  au­  ferenţa  română  din  Cluşiu  şi-a  ridi­  ţătorii sunt în posturi bine plătite !
           de Alba-fulia).                              tonomie,  deoât  au  fost  fără  autonomie,  când  cat  vocea  ei  în  faţa  marelui  pericul,   Indignat  de  atâta  nepăsare  faţă  de
                Foia din Blaşiu arată cu dove4î         nici  dotaţiunea  clerului  lor  nu  au  arnelio- de care, pe lângă independenţa bi-       cliaristica şi literatura nostră românâscă,



           simbria  nu  şî-o  scdtea  să  o  risipescă  la  îngropăciune,  la  toţi  le  era  jele         Dumne4©u  singur  scie,  că  6me-  de  Duminecă  pănă  Miercuri  dimi-
           pe  nimicuri,  ci  lăsa  să  o  scătă  mu-  de  supărarea  lelei  Oana,  toţi  plân­       nii,  ca  ei,  multe  4*°)  multe  poves­    nâţa,  când  a  încetat  din  viâţă,  er
           mă-sa  să-şî  cumpere  cele  trebuin-  geau  de  mila  ei,  pe  toţi  îi  au4iai  tesc,  păte  c’or  mai  fi  drepte  unele  Vineri l’au dus la grâpă.
           cidse.  Că  bine  4i°   omul,  că  la  o  4icend  :  N’a  putut  muri  cela  şi  cela,  din  ele,  der  păte  că  multe  din  ele            Atâta  scie  să  spună  lelea  Oana,
                                  e
           gură  singură  ce  i  mai  trebue?  Der  că-i  un  becisnic  beutor,  de  a  murit  sunt şi scornituri.                                 mama  lui  Florea,  der  în  un  sat  de
           nu-i  aşa!  La  o  gură  şi  de-i  numai  drag  de  fecior  harnic  şi  de  omenia              Lelea  Oana  spune,  că  într’o  omeni  sunt  mai  mulţi,  decât  o  muere
           singură,  îi  trebue  mâncare  şi  a4i  şi  ca ăsta?                                       Duminecă  diminăţa  s’a  gătat  Florea  singură  şi  ce  nu  scie  o  muere  sin­
                                  ua
           mâne  şi  n  tdtă  4i i  er  decă  omul           Da-i  trecută,  mdrtea  nu  întrebă      să mergă  la  biserică şi când să  plece,  gură,  nu-i  modru  să  nu  scie  cineva
           n’are  nimic,  cu  greu  pdte  însăma        pe  nime  bun  e  ori  rău,  bogat  ori       a  4is  num’atâta:  Vai,  mamă,  ce  mă  din sat, că vai mare i satul!
                                                                                                                                                                          e
           din  două  mâni  t6te  cele  de  lipsă.      sărac,  harnic  ori  lenios  ;  înaintea  ei   dăre  capul!  Şi  lelea  Oana  să  fi  4is:      Hăi,  hăi,  4i°   baba  Frăsina,
           Că  pe  lângă  gură  mai  este  şi  tru­     toţi  suntem  de-o  potrivă,  vorba  cân­     Ţî-a  trece,  dragul  mamii,  merg!  nu­     descântătârea  cea  vestită.  Hăi,  hăi!
           pul,  care  trebue  îmbrăcat  şi  încăl­     tecului :                                     mai  la  biserică,  te  răgă  la  Dumne-  Frumos  mire  are  Ileana  Todorichii!
           zit  şi-i  trebue  un  cuib  de  casă  cât                                                 4eu  şi  te  bagă  la  daruri,  că  ţî-a  Sciam  eu  că  ea  n’a  rămâne  fără
           de  cât,  că  şi  paserile  cerului  au              De-ar fi omul ca o flore,             trece.  Şi  a  ascultat  Florea,  a  mers  mire!
           cuiburi  şi  fiarăle  pădurei  au  vizunii,          Când îi vine vremea more!            la  biserică,  s’a  suit  în  cor  şi  a  cân­     Numai  atâta  a  spus  baba  Fră­
                                                                De-ar fi omul cât un zid,
           der  omul  să  nu  aibă  o  cociubă  de                                                    tat  cu  dascălul  şi  cu  celalalt  tine­   sina  atunci  Miercuri  dimineţa,  când
                                                                Ceasul decă i-a venit
           casă cât de cât?                                                                          ret,  şi  s’a  rugat  la  Dumne4eu,  der  a  au4it,  că-i  mort  Florea  Oanii  Ma­
                Şi  lelea  Cana  Marcului  om  era              Cu lumea a isprăvit;                 la  daruri  nu  s’a  băgat;  i-a  fost  ru­   rcului,  —  şi  cele  câteva  mueri,  ce
                                                                De-ar fi omul cât un brad,
           şi  este,  der  ea  n’a  avut  nici  atâta,                                               şine  să  se  bage  el  la  daruri  ca  ba­   o  au4iră,  se  şi  nâdăiră,  că  încătrău
           cât  au  paserile  cerului  şi  fiarăle  pă­         Ceasul dbcă i-a sunat                 bele.  Cu  greu  a  mers  apoi  dela  bi­    bate  baba  cu  vorba.  Hăi!  der  pănă-n
           durei;  ea  n’a  avut  cuibul  ei,  ci  şe­          El cu lumea a gătat.                 serică  pănă  acasă  şi  s’a  trâutit  pe  seră  şi  pănă-n  altă  seră,  din  aceste
           dea  în  cămăruţa  aceea  pentru  care             Aşa  a  fost  şi  cu  Florea  Oanii    pat  aşa  îmbrăcat  de  sărbători,  cum  vorbe  ale  babei  Frăsina,  câte  se
           făcea  4ile  de  lucru.  Er  acum  când      Marcului;  s’a  stîns  din  lume,  de        era.  Nici  nu  s’a  desbrăcat  el,  că  nu  născodiră?  Unii  4*     oeau >  că  Ileana
           fecioru-s’o  făcuse  casă  bună  şi  largă,   par’că  n’a  mai  fost  şi  a  rămas  lelea   s’a  putut,  fără  de  cătră  sără  l’a  des­  Todorichii  a  chiămat  pe  Florea  la
           când  putea  şi  ea  4ice:  asta-i  a  nos-  Ana  cu  vaetele  şi  cu  suspinele  ei,     brăcat  măsa;  nici  n’a  mai  pus  pi­       sine,  că  i-a  fost  drag  şi  i-a  fost
           tră,  atunci  îl  luă  Dumne4eu  din         cu lacrămile ’n ochi pănă la mdrte.          ciorul  peste  prag  pănă  l’au  scos  cei  dragă;  alţii  4i°   eau >  că  Ileana  To­
           lume  şi  rămase  singură  ca  cucul,             Şi  ore  cum  de  i-a  venit  lui  patru  cu  piciorele  înainte,  nici  la  dorichii  a  fost  strigâie  şi  vinea  la
           însoţită  numai  de  jalea  şi  de  suspi­   mdrtea  aşa  de-odată?  Ce  l’a  durut?  biserică  n’a  mai  mers,  nici  în  cor  bietul  Florea  de-acolo  din  gropă  şi-l
           nele  ei  cele  amare.  Tot  satul  a  fost De ce s’a văetat?                             n’a  mai  cântat,  că  a  zăcut  numai dragostea pană i-a luat puterile,
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27