Page 23 - 1897-07

Nr. 148.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

am întrebat de un altul, că. pentru ce nu-şî bieţilor locuitori în favorul acelei sooie­ canţele anilor viitori, numărul pensionarilor Un filantrop exotic. Din Galaţi i-se sorie
ţin mai bine cji ar6 românesci în locul ce­ tăţl. Prin apucături de acestea şi-a adunat va putea fi deol de trei şi petra ori mei „Epocai : MurţJ, 1 Iulie, pe la ârele 4 un d-n
44
w
lor unguresc!, căci Ungurii nu părtinesc „Kuhuregylet -ul o avere de aprope două mare ea anul aoesta, deâreoe pănă atnnol cu numele ().>rban, originar de prin judeţul
literatura ndstră, âr de nu o vom părtini miliOne florenl, ou care luorâză pentru ma- se va putea eompleota mobilierul de car» Tecuoî, îmbrăcat într’un oostum oât se pâte
şi sprijini nici noi, ce va fi de ea, ce de ghiarisarea Românilor. Ceea oe a tăcut acum institutul are mare lipsă. Să soie că de "scemrio: mantilă vişinie, pantaloni în
ft
poporul românesc, care ar aştepta dela „Kulturegylet -ui, se vede că vrâ să facă aoesc senator a fost oonstrmt pe un teren bofr.ori, piele haiduoesol şi şapoă de jocheu
conducătorii lui, ca să-l ducă înainte pe astâfll Şi „Kârpâtegylet -ul. Aoâsr.ă socie­ dăruit d» M. Sa Ragele Carol situat la o iu cap, s’a presentat la primăria din aoel
M
calea progresului naţional şi ca conducă­ tate a adresat de-ocamdată un apel cătră depărtare de 2 kilometri de gara Predeal. oraş însoţit de fiioa d-sale, şi a oerut voie
torii săi să fiă Român! vercll?! Răspunsul învăţători, provooându-i pe toţi să se pună a distribui bani femeilor inundate, oarl se
Escursiunea la Săcele a corului de
ce l’am căpătat a fost acesta: piarele nostre în servioiul acestei sooietăţl, să-i câştige găseau prin ourte. Neapărat oă oererea i
copii din Braşov se va face mâne, Dumi­
44
14
14
14
„Gazeta , „Tribuna , „Dreptatea , „Unirea membri şi să luoreze pentru înaintarea eoo- s’a aoordat cu cea mai mare grabă. Atunoî
necă, sub conducerea d-lui profesor de
etc. sunt scrise într’un limbagiu atât de purilor ei în t6te privinţele. Ce-i mai mult, d-1 Corban a rînduit femeile în linie drâptă
musică T. Popovicî. Atragem din nou aten­
românesc, încât familiile nostre nu le înţe­ însu-şl ministrul unguresc de oulte şi in­ şi a înoeput a le da — după cum ohibzuia
ţiunea publicului asupra acestei eseursiunî
leg, şi aşa în lipsa mijldcelor suntem siliţi strucţiune publică a dat o ciroulară sub el — dela 2 pănă la 7 l9i, fără a aştepta
în speranţă, că vor lua parte la ea cât
are
să ţinem ch d® acele, car! să le p6tă nr. 26,514 oătră toţi inspectorii uogurescl mulţămirî. După oe a dat astfel bani la
mai mulţi Români şi din Braşov. Plecarea
ceti şi familiile ndstre. Mai înainte — îmi de soole provooându-i pe aceştia, oa s6 în­ vre-o 70 de femei, a dispărut îndată, fără
din Braşov va fi la 7 6re dim.; la 9 ore
44
cjiceau unii — am abonat „Vulturul din demne pe învăţătorii dtn cercurile lor a se face chiar să salute pe oei dela primărie, oarl
corul va cânta în biserica oea nouă din
44
Orade, der după ce „Vulturul într’atâta a membri ai „Kdrpdtegylel^-ului. Inspectorii rămaseră ou gura căsoată.
piaţa Comatului; la 12 ore masă comună
degenerat, încât fără de a roşi nimeni de soole s’au şi pus acum pe lucru şi stă­
44
l
în grădina „Ernst, âr la ârele 3 / d. a. Concerte. Musioa militară va concerta
2
nu-1 putea lua în mână, am fost siliţi să-l rile oât numai pot să-i facă pe învăţători
44
concert în grădina „Ernst . La 7 ore sâra mâne, Duminecă, în 18 Iulie n. în restau­
părăsim şi pe acela. membri ai acestei societăţi. — Sperăm firm,
44
corul se va reîntorce cu tramvayul cătră rantul „Elisium din Nou. începutul la 4
Nu de supărare, că aceşti domni nu-şl oă învăţătorii români, cunoscând cursa oe
casă. ore d. a. Intrarea 20 or. — Musioa orăşe-
44
mai portă „Vulturul scriu aceste ordurl, li-se întinde, vor soi să se ferescă de-a
Dela Jabeniţa, lângă Reghin, ni-se nâsoă după oum am anunţat şi erl, va oon-
der mă dore că aici, unde sunt mai espuşî căde în ea.
ţăranii români, avem de acei „conducători sorie, oă la băile de aoolo se află în tim­ oerta Dumineoă în grădina otelului „Pomul
44
44
(ondre escepţiunilor), cari se aruncă or- Cerere pentru scutire de dare. Comi­ pul de faţă numai 15 persâne. Băile dela verde . In programa acestui concert, oe
besce în braţele maghiarismului, imitâză tetul administrativ al comitatului Bichiş a Jabeniţa sunt bune mai ales pentru oei oe constă din 10 puncte alese, este şi o piesă
44
tot ce este unguresc şi despreţuesc ceea hotărit ou unanimitate să oârâ dela minis­ sufer de reumatism, sunt însă fârte primi­ românescă: „Fantasie rom. de Candella.
ce e românesc. Copiii şi fetele îi cresc în trul de finanţe, ca să soutesoă de dare pe tive şi sărăoăoiose, âspeţii nu au niol o pe­ — La Villa Kersch va concerta tot mâne
0
institute unguresc!, în casă vorbesc unguresce, toţi aoei locuitori plugari din acel oomitat, trecere, cţiar ’o palmă. sâră musioa lui Voiou. începutul la 6 ore.
cetesc unguresce, şi unii doră după atâtea a oăror reoolră a fost nimicită din oausa 0 nebună criminală. Femeia Anioa I. Intrarea liberă.
„unguresce chiar şi simţesc unguresce, ploilor, âr eseouţii pentru înoassarea dărilor
44
Th. Horgidan, în etate de 34 de ani, de Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
âr în urma urmelor nu numai că nu aduc să nu se mai taoâ pănă nu se vor constata fel din comuna Uriohenl, judeţul Neamţu, oele mai bune, mai curate şi mai higiemee
folos naţiunei române, ci-i causeză cele oficios pagubele causate. — Asemeni cereri (România) a comis două orime în modul odăi la Villa Kertsoh, aflătore pe prome­
mai mari pagube şi perderl. ar fi de dorit să se înainteze şi din partea următor: La 6 Martie anal curent, Anioa, nada oea mai mare a oraşului, în nemijlo-
E trist lucru, când familiile preoţilor altor comitate, ai căror locuitori au suferit
luâ ou dânsa două fete, Maria Pârlea de oită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
şi dascălilor români se înţeleg între sine astfel de pagube.
9 ani, şi Catinca Toma de 10 ani, ca să niol nu trebue b'rje. Odăi multe şi pe ales,
unguresce, der tot atât de trist e, când
Un minunat isvor este isvorul de sub mârgă la prins peşte. După oe merse o dis­ clădire în stil modera şi elegant mobilate,
doi-trei preoţi ori dascăli români, dâcă se
dealul „Sprenghiului din Braşovul-vechih. tanţă, trimese pe Catinoa înapoi acasă oa ou aşternut nou mobile nouă, servioiu
44
întâlnesc laolaltă, abia că se salută româ-
Din vechime acest isvor, ou apă târte bună să-i aducă o olă, âr ea merse ou copila prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
nesce, apoi o şi sucesc pe unguresce. Mi­
de beut, ani de-arândul sâcă ou totul şi în Maria la gârlă şi ajungând aci înainte de restaurant şi musică mai în fiă-oare cp* Se
rare, că pănă aci nici unul încă n’a ajuns a se fi întors Catinoa, o luâ, o îneoâ în pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
să se subscrie, — precum fac dascălii şi urmă, după un interval de câţl-va ani, ârăşl apă, apoi fugi şi dete alarma, oă copila s’a luna, ou săptămâna şi cu cfi ! costând
ua
preoţii rusnecl din diecesa Muncaciu şi isvoresce. Asttel în timpul din urmă isvorul înecat. Faptul a rămas neurmărit, orecjen- dela 1 fi. pănă la 4 fl. pe cjl-
44
Eperieş, —: „magyar lelkâsz, „magyar secase ârăşl ou totul, aşa oă patru ani de du-se oeea oe spusese criminala. La 18
neptanito. 44 cjile nu s’a văcţut un strop de apă. In săp­ Iunie, criminala chema la dânsa acasă pe
„Eu însu-nu . tămâna acâsta însă din nou a început a ULTIME SOIRI
44
iavorî cu putere. In popor a produs buou- copila Ioana Grosu, în etate de 13 ani,
sub pretext, oă are să-i dea de lucru. Când
riă mare isvorîrea apei „Sprenghiului , oăol Viena, 16 Iulie. Oficiosul „Frem-
44
oopila se duse, Anioa luâ o bardă şi lovi denblatt" desmintefaimele lăţite des­
pe lângă că apa e fârte bună, mai esistă
pe Ioana în cap până ce o uoise, apoi de-
şi credinţa, oă dâoă înoepe apa „Spren­ pre o crisă ministerială în Austria.
— 5 (17) Iulie. olarâ, oă oopila venise să-i fure nisoe luorurl
44
ghiului a isvorî, e semn bun de an mănos, Carloveţ, 16 Iulie. Ac|i s’a înce­
„Kârpâtegylet“-ul şi învăţătorii. Ceti­ şi oă o prinsese umblându-i într’o ladă.
âr oând sâcă, anii următori vor fi nero­ put şedinţa de constituire a congre­
torii noştri soiu, că societatea uneurâscă Nebuna, oa toţi maniacii, se prefăoea, oă
ditor]. sului naţional bisericesc gr. or. al
a
a;?a numită „Erdelyi Kdrpâlegylel (scurtat: arată o mare dragoste pentru copii, pe cari Şerbilor.
„A. K. A ) este o societate de maghiari- Cununiă. 0-1 Dr. loan Radu, profesor voia să-i prindă şi să-i uoidă. Spre a-şl
44
sare tocmai aşa, ca şi „Kultursgylet“-ul. în Brad şi d-ra Jolanta J. Robotin se vor ajunge scopul, se prefăoea drăgostâsă, şi Berlin, 16 Iulie. împăratul Wil-
helm s’a întors acasă.
Amândouă aceste sooietăţl urmăresc soopul cununa mâne, in 6 (18) Iulie o., în biserica ou multă perversitate căuta să capete în­
speoial de-a maghiarisa tot oe este româ­ română gr. or. din Poiana (lângă Zlatna). crederea copiilor, pe cari şi-i alegea oa Constantinopol, 16 Iulie — Tevfic-
nesc în Ardeal. „Kulturegylet“-ul la timpul — Felicitările nostre! viotime. După comiterea crimei, auimali- paşa a făcut ambasadorilor marilor
său a stors mulţi bani ohiar din pungile oeşte oondusă de instinot, căuta să se scape puteri unele declară liniştitâre. Cu
Românilor; unii au fost seduşi, alţii au Sanatorul dela Predeal. Sanatorul con- de orl-oe răspundere. La interogatorul pri­ tâte aceste ineordarea e mare, mai
N
lost siliţi prin presiuni să se facă membri struit la Predeal pentru căutarea elevilor marului, ea după oe negase în primul mo­ ales că s’au aucjit că Porta vrea se
ai acelei societăţi duşmane nouă, ba în bursieri (stipendiştl) bolnavi, s’a deeohis ment şi se apărase încuroată, şi-a reoăpătat trimiţă 10,000 de ostaşi în insula
oomitatul Ternavei mici, care este locuit Merourl. Chiar în săptămâna viitor© se vor luciditatea; a minţit pe toţi, dâr apoi a Creta, deşi puterile au protestat în
în oea mai mare parte de Români, s’a arun- putea primi în acest senator pănă la sfir- mărturisit singură ou un cinism revoltător contra unui astfel de pas.
oat chiar şi o dare de 10,000 fi. asupra şitul lunei August aer de munte. In va­ modul cum a comis aoeste orime.
pănă i-a secat măduha din 6se şi fost o părechiă potrivită cu Florea, care se bătea mai tare cu vorba, tei o duseră la gropă, Florea-i duse
sângele din inimă; alţii c|i ceau > că der Todorica, mamallenii, mai bine decât alt om cu bâta. Şi zăcu biata crucea, der era atât de bărbat, călca
Florea şî-a făcut singur mortea, de i-ar fi sucit grumazii ca la un puiu fată cât zăcu şi se topi de pe pi- atât de mândru şi de cucernic, de
părere de reu după Ileana Todori- de vrabiă, decât ar fi măritat’o după ciâre, şi la săptămâna adormi som­ gândiai că o duce la alt cineva, nu
chii. In multe feluri vorbiau ârnenii, el. Ce, 4i° ea ea > cu Oana Marcului nul de veci. la drăguţa lui. Pe dinafară nu se
der toţi eşau la un fel: că adecă să fiu eu cuscră? Cu sărântăca aia, înainte de mârte cu câteva cea­ arăta mai de loc supărat; der nu­
Ileana Todorichii cu Florea Oanii care, de când e, tot prin cămerile suri pofti să vină Florea pănă la mai sufletul şi inima lui scia ce su­
Marcului, a fost se fiă la olaltă, şi Omenilor a şec|ut? Care n’a tăiat ea. Todorica nu era acasă era dusă fere ; el plângea cu inima să nu-1
dâcă nu s’au putut uni ’n astă lume, porc de Crăciun de când e? Care la popa să-i plătâscă o slujbă. Şi mai scie lumea; el plângea cu su­
i-a unit Dumnecjeu pe ceea lume. numai la blidul gazdelor s’a săturat veni Florea şi numai atâta îi cji se : fletul să nu-1 scie tot satul!

Şi ceva trebue se fiă adevărat de când e? Care... dăr mai las’o ertă, Flore, că mama prea din semă- Şi lelea Todorica mergea în tâta
din câte spun omenii, că fără pic şi-’n trăsnet s’o mănânce! Cu cOda afară multe a strigat asupra ta; nu 4iua şi se bocea pe mormântul
de foc, nu se p6te fum! Chiar atât satului să fiu eu cuscră? Eu, care fi supărat pe ea, că-i muiere iute, Ilenei: ,
de repede, ca Florea Oanii Marcu­ am moşia mea, casa mea, carul cu într’o bobotă multe Cice; fă-te ca Vai de mine ce-am lucrat,
ua
lui, care muri pe la c|i Crucii, vitele mele? Eu, care sunt fruntea şi când na’i fi aucţit nimic şi mă iârtă, Trebu-i-mi-ar capul spart!
chiar atât de repede a murit şi între fruntaşi ?! Mai bine ţipe-se în­ că pentru mine ţî-ai aucjit, ce nu Ea-avut drăguţ în sat,
Ileana Todorichii; s’a bolnăvit în tră} apă şi să seînnece, decât să mergă ş’ar fi căcjut să-ţi aucjî! Eu pâte că O-a cerut şi nu o-am dat
cţiua de Rusale şi la săptămâna a după coda feciorilor! nu m’oiu mai scula, dâr mă iârtă şi Mai bine o-am îngropat!
fost în grâpă. Domne, DOmne, şi ce Ba odată Todorica, aflând, că fi bărbat: Mormântul lui Florea Oanii
fată mai era şi Ileana Todorichii!... Ileana ei jucase t6tă cfiuliţa în cjiua Plânge-mS cu sufletul, Marcului e aprâpe de al Ilenii To­
De era Florea Oanii Marcului frun­ de Rusale cu Florea Oanii Marcu­ Sâ nu te scie satul ; dorichii. Oana Marcului plânge pe
tea feciorilor, Ileana Todorichii era lui, aşa-i trase sâra o drăguţă de Plânge-mă cu inima mormântul lui şi Todorica pe mor­
fruntea fetelor, apoi ea mai era şi bătaiă, de tOtă o vineţi. Din mi- Să nu te scie lumea! mântul Ilenii. Odată se întâlnesc la
cu stare! nuta aceea Ileana n’a mai călcat în Şi Florea plânse ca un copil, morminte şi biata Oana nu se pâte
Nu era ea cea fată mare de joc, der nici din casă afară. S’a bol­ ît sărută buzele cele veştede şi-i răbda să nu 4ică Mai bine-i aşa,
:
statură, nu era nic! chiar ruptă din năvit greu — nu atâta din bătaiă, (fise numai atâta: Nu te grăbi tare, lele Todorică? l£r Todorica, cu ochii
s6re de frumosă, der era cu şedere cât de ruşine pentru vorbele cele că te ajung! plini de lacrimi îi răspunse: Taci,
şi drăcăsă şi harnică, cât să-i mai grâse, ce le-a scos mă-sa din gură, Atâta au mai vorbit. A treia cuscră, nu-mî face şi d-ta imputări
cauţi părechia în şepte sate! Ar fi când o bătea. Că Ileana era o fată cji îi fu înmormântarea, feciori boi­ că destule imputări îmî face inima’