Page 24 - 1897-07
P. 24
Pagin a 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 148.—1897.
Societatea comercială română pe acţii Prin înfiinţarea acestei societăţi se pabil de-a satisface şi numai în parte chiă- gojan, pedagog absolvent al diecesei nostre
va vindeca în timpul cel mai scurt un mărei sale de funcţionar administrativ. a Caransebeşului.
în Teiuş.
mare rău. Comuna nostră se va mai scu La întrebarea unui fruntaş din co PresenţI la esamen au fost 16 elevi
TEIUŞ, 1 (13) Iulie 1897. tura de lipitori şi-şi va recâştiga ooloritul muna nostră, câţl-va membrii mai marcanţi şi 6 eleve, împărţiţi în 3 clase. Pe masă
Ştim. D-le Redactor ! Soiţi, că Ro cel adevărat, cel vechifi al ei. Locuitorii ai congregaţiunei comitatense au răspuns, erau câte-va probe de esamen scrise rău.
mânii din Teuş au hotărît să înfiinţeze în din comună şi jur vor fi în plăcuta posiţiă, că pentru aceea nu au interpelat în public, Temele, ce ar fi trebuit să fiă lucrate în
acest opid românesc o societate comercială de a-şl cumpăra articulii cei mai buni cu deorece fişpanulşivice-şpanul, au promis săr- decursul anului parte în scolă parte acasă
pe acţii, cu alte cuvinte o societate de un preţ fârte moderat, deore-ce nu specula, bătoresce, că vor vindeca răul, rugându-i precum şi protocolul de clasificaţiune au
consum, care poporului să-i prooure arti- nu rîvna de câştig ne conduce, ci iubirea pe membri ca să nu interpeleze in public. ilpsit. La esamen a luat parte d-1 preot şi
oulii comerciali de lipsă cu preţuri eftine, adevărată a poporului. Acuma solicităm din nou pe fruntaşii un epitrop.
sooţându-1 astfel de sub esploatarea specu Duplă este dâr chiămarea înfiinţândei noştri: că sâu să urgiteze la fişpan şi vice- Din religiune s’a esaminat rugăciunile
lanţilor străini, cari şi în acest opid, lo societăţi: „morală şi materială“. Sperăm, şpan împlinirea promisiunei şi încetarea obicinuite, după cari a urmat catechismul,
cuit aprope numai de Români au ocupat că grăbi-se-vor toţi cei chiămaţl a sprijini, abusului, sâu să interpeleze în public, după apoi istoria biblică. Recitarea atât a rugă
întreg terenul comercial. subscriind cât mai îngrabă acţiunile de cum i-am fost rugat în luna lui April a. ciunilor, cât şi răspunsurile din catechism
Acum prospectul pentru subscrierea lipsă pentru a-şl pute înoepe cât mai cu c. Suntem în drept a pretinde acâsta, pen- şi istoria biblică mai nici nu le puteam
de acţiuni s’a şi împărţit. După acest pros rând activitatea. tru-că de aceea ni-am pus înorederea în audi, şi nu numai din religiune, ci din tote
pect, societatea se înfiinţeză cu un capital Dumnezeu să ajute! ei şi i-am ales. obiectele de învăţământ. Răspunsurile aces
de 10 000 fl împărţit în 200 acţii de câte * C. C. Someşenii interesat!. tea m’au încredinţat, că elevii au fost ne
25 fl. Noua societate se va numi „Teuşana“. siguri în ceea ce au învăţat, căci orl-cine
Subscrierile de acţiuni se pot face Din comitatul Bistriţa-lTăsăud. s’a putut convinge din propria-i esperienţă,
pănă în 31 August st. n. 1897. Ca socie BRAŞOV (Tocile), Iulie 1897. că de câte-orl nu va fi sciut lecţiunea, va
tatea să-şi p6tă începe cât mai curând ac FELDRU, Iulie 1897. fi vorbit şi mereu şi încet, ca se nu potă
Luni, în 23 Iunie v. c. la 8 ore a. m.
tivitatea, îndată la subscriere sunt a se piarul rj Hazdnh într’un număr din sa ţinut esamenul anual cu şcolarii şi şco înţelege nimeni...
u
plăti de fiă-care acţiune oâte 10 fl., âr anii trecuţi şi-a esprimat convingerea sa Observ mai departe d-lui învăţător cu
lăriţele dela şcola elem. română gr. or. de
după împrotocolarea firmei vor fi a se şi a aderenţilor săi: că în Ardeal împlini privire la cateschism, că rău de tot a fă
pe Tocile, în Braşov, în presenţa d-lui pa
plăti, la provocarea direoţiunei, în decurs rea funcţiunilor statului este concredută cut propunând mai întâiîi partea despre
roch Dr. Vasilie Saftu ca comisar consis
de 30 dile câte 5 fl. de fiă-care acţiune, în cele mai multe părţi unor persone, cari credinţă, care e cea mai grea. In tote
torial. De faţă a fost un public număros. S’au
f
âr restul se va plăti la terminele fixate de pot fi simbolul puterii brusce, der nu a manualele mai nouă şi mai bune de reli
esaminat elevii din: religiune, limba ro
direcţiune. Se pâte plăti însă şi întreg superiorităţii intelectuale şi spirituale. Decă giune se găsesce, ca partea I figurând „iu
mână, limba maghiară, matematică, scriere
preţul acţiunei de-odată. Subsorierile şi aceste persone, pe lângă astfel de scăderi, birea" şi numai în locul al III, „credinţa".
şi din eserciţiu intuitive.
banii incassaţl sunt a se trimite d-lui în se mai ocupă şi cu afaceri incompatibile, Din tote obiectele de învăţământ am Şi e şi natural aşa, că mai înainte de-a
văţător Corneliu Crişan în Teuş (Tovis), îşi pote orl-cine închipui, în ce mod neier crede în Dumnedeu trebue să sciu ce e
primit numai răspunsuri! bune din partea
care banii primiţi îi va depune la institutul tat se negligâză t6tă administraţia. Dumnecjeu, ca să cred lui şi să mă închin
şcolarilor. Mai ales la matematică, care nu
„Iulia" din Alba-Iulia. In numărul 84 din 1897 al „ Gazetei lui. S. Ioanevan gelistul în I-a carte sobor-
e aşa uşor de înţeles pentru nisce copii,
Dâcă s’ar subscrie mai multe ca 400 Transilvaniei“ ne-am plâns, că fisolgăbirăii nicâscă c. IV v. 16 dice: „Dumnecleu dra
fiind începători mai ales, am putut vedâ
acţiuni, va urma reducerea în proporţiă cu Hunyâdi din Rodna şi Bodd din Năsăud goste este şi cine petrece în dragoste, în
cu câtă flexibilitate şi precisiune au resol-
acţiile subscrise, sâu că adunarea generală ocupă posturi bine salarisate de preşe Dumnedeu petrece şi Dumnedeu întru
vat diferitele teme puse din partea învă
constituantă va hotărî urcarea capitalului dinţi; şi directori ai caselor de păstrare dânsul."
ţătorului. Toţi am rămas mulţămiţl şi con
social la 11,250 fl. jidano-maghiare din numitele opide, că vinşi, că d-1 învăţ. I. Suciu are o bună In ce privesce istoria biblică, ţin şi
Fundatorii nu-şî reservă dreptul de a aceste posturi sunt incompatibile cu oficiul observ, că departe este de a-şl ajunge d-1
metodă şi un bun tact pedagogic.
numi direcţiunea pe cei dintâiîi trei ani. lor, că prin acâstă ocupaţiune laterală ei învăţător scopul, purcecjând la tractarea
După ce s’a terminat cu esaminarea,
Afacerile interne se vor conduce prin di se subtrag dela împlinirea obligămintelor; istoriei biblice aşa, precum a purces. Alt
d-1 comisar consistorial, care cu multă
recţiune şi se vor controla prin comitetul şi că causâză daună corporaţiunilor şi par cum trebue să propună. Oetâscă numai d-1
dibăciă şi tact pedagogic a condus esa
de supraveghere. Organe esecutive vor fi: ticularilor. învăţător cu luare aminte cărţile, cari s’au
menul, ţinu o vorbire de tot potrivită
directorul, conducătorul şi ceilalţi funcţio Incompatibilitatea am dovedit’o cu or- scris în timpul mai nou despre religiune,
câtră şcolari, prin care îi îndemna la as
nari, cari se vor numi din partea direc- dinaţiunl ministeriale, şi s.’a confirmat din cum este şi opşorul: „Religiunea în şco-
cultare, cercetare regulată a şcolei şi di-
ţiunei după trebuinţă, er directorul se va nou prin decisiunl ministeriale posteriore. lele populare, indigitărl metodice de Dr.
liginţă. Tot-odată a amintit în cuvântul
alege de adunarea generală. Am rugat pe membrii congregaţiunei. d-sale: că d-1 Vasilie Muntean, comerciant Petru Barbu, profesor în Caransebeş 1897“ ;
Acesta este cuprinsul prospectului, comitatense şi ai comisiunei administrative, facă-şl estrase şi oaute cât numai se pote
în loc, a cumpărat şi dăruit premii pentru
care se subscrie de d-nii: Ştefan Crişianu, ca în congreţia de primăvară seu în o şe a imita pe autor asupra orî-cărei alte is
elevii distinşi; şcolarii erupseră în urări'
proprietar şi învăţ, emerit; G-regoriu Serbu dinţă lunară a comisiunei administrative să torisiri şi se va convinge, că alt cum va
de „să trăâscă" la adresa d-lui Vasilie
paroch, Efrem Eaţ proprietar, Gr. Pop lui interpeleze în acâstă causă, şi să pretindă merge. Firesee, trebue să fiă şi diligent şi
Muntean.
Alesandru cantor şi proprietar, Art. Blă- cu totă energia încetarea acestui abus, co să înveţe în rând cu elevii diua şi noptea...
Apoi s’au cetit clasificaţiunile şi s’au
şian, Al. Velican advocat, St. Bălan pro mis în contul şi pe spinarea poporaţiunei şi să nu le mai dea lecţiune: de aici şi
împărţit premiile.
prietar, Gavrilă Baţ proprietar, Stef. Brr- române. pănă aici d-arostul.
Un asistent.
toiu propriet., Iacob Popa teolog abs. şi Congregaţia de primă-vară a trecut, După religiune a urmat limba ma
Cornel Crişan învăţ. dâr au trecut şi multe şedinţe ale comi ternă şi anume cetirea cu tote trei clasele,
înfiinţarea acestei societăţi va umplâ siunei administrative, fără ca“cineva dintre Esamene la sate. precum şi scrierea, compunerea şi descom
un gol adânc simţit în întreg jurul acesta fruntaşii noştri şi membri ai numitelor punerea cuvintelor în silabe şi sunete etc.
BUJOR, 24 Iunie 1987.
care este curat românesc. Locuitorii din corporaţiunl comitatense să fi interpelat; Mărturisesc, că rău de tot a mers atât ce-
(corn. Caraş-Severin).
comuna Teuş, care este o veche colonie şi fără ca abusul să fi încetat. titul, cât şi analisarea cuvintelor. Nu nu
grăniţărâscă; de voe de nevoe susţin vre-0 Drumurile comitatense, vicinale şi co In 30 Maiti v. c. înainte de amâcjl mai cei mici, dâr şi cei ce cu anul acesta
10 prăvălii străine (8 jidane), unde când munale sunt ruinate de părae şi ape, sunt s’a ţinut esamenul la şcâla nostră confe părăsesc şcola de tote clilele ceteau: în
întri împins de necesitate pentru a-ţl cum total ameninţate; poporul nu-şl pote aduce sională din Bujor, sub conducerea proto loc de acest, — „akest", în loc de torce
păra cele de lipsă, pe lângă că capeţi o agonisita şi lemne; fisolgăbirăii nu se în presbiterului ca inspector districtual, însoţit, — „torke", în loc de gi şi ge unde e să
marfă rea şi scumpă, trebue să mai suferi grijesc, căci au'ocupaţiunl laterale; în spe- precum în tot locul, aşa şi aici, de comi se cetâscă cu son muiat. Se cetiau ca ge
şi batjocurile acestor îmbuibaţi, cari trac- ciâ fisolgăbirăul din Năsăud se ocupă mai sarul de esamene d-1 V. Nicorescu. Oa în şi gi. Scriind un elev cuvântul „fratele"
tâză cu atâta dispreţ pe bietul popor. bucuros cu alte afaceri, cari îl fac inca văţător funeţionâză de 2 ani d-1 Trifon Lo- pe tablă, învăţătorul îl întrâbă: de câte-
cuscre a fost se fim, eu am fost ră şi ou tâte aoestaa copilăriseră îm Cu tote acestea în satul lor numai âoâ aci tigaia ou jumărl gătite de baba,
tăcita şi înderăvnica, nu m’arn în preună, li-se înoovoiase spinările, ducând certe nu eroa şi dâoă se întâmpla vre-una, 61a nouă plină cu vin vechifi. că de, aşa e
voit, der Dumnecjeu e mai puternic sarcinile iobăgiei şi prin munca lor îmbo apoi nimeni nu se ducea la judecător, oi cjieătârea: „Vinul oât de veohifi şi femeia
decât omul, ni-a încuscrit cum nici găţiseră mulţi boerî si arendaşi. alerga mai bine la moş Nioolae ori la moş oât de tînără". Apoi vre-un cocoş în fri
n’am gândit! Nu e vorbă, îşi agonisiseră şi ei ceva Dinu, oare le făcea tot-dâuna dreptate îm- gare, vre-o strachină, două, de lapte cu
Hei! der puţină mângâiere sunt la bătrâneţe. Erau omeni ou vadă în sat, păoâDdu-i. smântână de două degete.
pentru lelea Oana cuvintele de amu îşi măritaseră fetele şi îşi însuraseră băetii Dâr când pssoe păcatul pe om n’ai
Şi bând, mânoând şi vorbind prindea
ale Todorichii! ou dare de mână şi rămaseră la bătrâneţe ce-i face! Nu sciu de unde pănă unde ori moşul chef, prindea şi advocatul, şi stau
Ion Pop Reteganul. în casele lor veohl şi ourata, fără să-i pioe mai bine oum e (jioâtorea, că „lupii se ţin amândoi de vorbă pănă la cântarea coco
picătura şi fără să-i afume fumul. după oi şi oorbii după hoit", oă la moş şului, că de! când vorbesol, nu şeii când
Părinţii lor fuseseră panduri de ai Nioolae venise un advocat, cărui îi înohi- trece vremea.
Pe scările tribunalului*). lui Tudor şi ei, în florea tinereţei, ostBşî riase o odae şi îuoepuse să trăâscă, şi să Apoi spunea advocatul vercjl şi uscate
de ai lui Magheru. Ti era drag satului de
trăâscă bine, pe spatele nenorociţilor cu
Decât o judecată dreptă. ei! Nici odată nu-i văfiuse certându-se: jelbî, şi par’oă era un făoat că, de când ve de oăso* gura moş Nioolae care, deşi bă
Mai bine o învoială strâmbă. .fraţi să fi fost şi nu s’ar fi iubit cum să nise el, pricinile se înmulţiseră şi oe făcea, trân dâr nu aucjise atâtea.
Nioolae Rădăcină şi Dinu Munteanu, iubeau ei. Şi apoi cine erau mai înţelepţi oe dregea, că tâtă diua nu mai răzbea pe Intr’o fii de sărbătâre, pe când ad-
bătrâni fruntaşi si satului şi prietini fără oa moş Nioolae şi moş Dinu? pe câţi nu-i clieDţî, oum le cflcea el. Dâr, vorba Ro vooatul nu avea prooese, niol bani să se
păreche altă dată, trenţeroşl şi îngheţaţi ajutaseră ou sfaturile lor? mânului, „banului rău pungă să nu’i faci".
duoă la târg, şedea pe prispă şi vorbia ou
aşteptau la soările tribunalului ceasul jude- Dâr într’o fii. că nu aduoe anul oe Aşa şi advocatul nu se pricopsea, că de
moş Nioolae:
căţei. — Şi de oâte-orl se întâmpla să-şi aduoe oeasul, îmnulţindu-se âmenii şi ou oâte-ori să duoea la târg, venia fără ban
— Bine, moşule, n’ai băgat D-ta de
arunce ochii unul la altul, li-es învineţea âtnenii relele, şi ou relele şi legile, — ne- în busunar, căci îi perdea pe toţi la cărţi
sâmă oă Dinu, când a pus stoborii oei noi,
faţa de mânie şi de ură de ai fi jurat, oă fiind destui judeoătorl şi pricini fiind şi de multe-orl n’avea nici ce mânca, şi
aoeştl 6meul n’au fost prieteni niol-odată. multe, înfiinţându-se mai multe judecătorii atunci intra cu moş Nioolae în vorbă, şi ţi-a călcat pământul ou vre-o palmă şi mai
bine?
de pace, eădu partea şi pe satul lor să vorbea şi îi tot spunea pănă în vremea
aibă una, deâre-ce era cam la mijlocul mesei şi, oum a lăsat Dumnedeu pe om cu — Ba am vădut, Domnule, dâr o fi
*) Reproducere din „Cartea Săteanului de
11
Em. Paraeanu, apărută de curând în tipo-litogra- plăşei şi le venea mai la îndemână împrici inima bună, îl poftea moşneagul la masă; greşit şi el, că dor nu e anginer, şi apoi
fia naţion. a d-lui N. D. Miloşescu, Tergu-Jiu. naţilor să vină acolo. nu e vorba, că nu-i da vr’un lucru mare; o palmă de pământ nu e luoru mare.
