Page 29 - 1897-07
P. 29
SMuti AâKisiîtrUiinsi, .,&sî8la“ iese în fli-care ii
ii TipoaŢaiis ADoaameatc pentru Anstro-Dngaria:
Braşov, piaţa wars 80. Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sartaoîi no&s.uu*.iiit a« ra
rjişSKieoe. — Mjusnacnpfc» om uei N-rii de Dumlnooă 2 8. pe an.
i'«rimei Pentru Bomânia si străinătate:
IMSEKATE 86 pnmoso ta Aâml- Pe un an 40 frnnol, pe
nlstrnţlBnota Braşov şi ia ux- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
roâtărele OIrourI >i9 inuaoluri:
in Viec»: Jf. Dit'Kti, HtMrioh N-rii de Duminecă 8 franot.
dthnlek, Rxtdolf Moşit, A. Opptltks Se pronumeră la t6te oflcieie
Waohfolger; Anton. Opptiti., J. poştale din Intru şi din afară
iJay.nsbcr, ta Budapesta: A. Y. si la dd. eoieatori.
Ooldbergerg, Xcksian Bemat; ta Unameutnl pentru Brasar
Bucuresoi: Agtnct Umas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
oursaie de Koumaiue; ta Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
b ur v: JCaroij/i <t Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Imerţlunller: o neriă luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 60 or.
garmond po 0 coidziă 8 ot. şi Ou dusul ta casă: Pe un an
3Dor. timbru pentru o pubii- rr "O" n. lis. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai doso după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eecmine pe pagina a 8-a o tele cât şi taserţiunile sunt
seria 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 149. Braşov, Lunî-Marţi 8 (20) Iulie 1897.
pile critice pentru dietă. prilegiu să ia măsuri restrictive faţă dela 4 la 7 âre pe di, ca camera să Aprobând oonferenţa clubului aceste regu
cu libertatea discusiunei parlamen pâtă termina lucrările mai curând. lamente, ele vor fi presentate oamerei încă
Pilele critice ale camerei un tare ? Oposiţia va combate îu mod esacer- în şedinţa de Marţi. După informaţiile al
guresc!, care s’a compus sub zodia Se va dovedi acum, ce a voit bat acâstă măsură. tei foi din Budapesta, se va propune anume
lui Banffy dela Bistriţa şi Deşiu, se guvernul. Oposiţiunea i-a cjis: decă Atunci guvernul va propune prolungirea şedinţelor cjilnio ou câte
vor începe, cum arată t6te semnele, nu vei retrage §-ul 16, vom face schimbarea regulamentului camerei 2—3 ore, âr dâcă oposiţia ar face obstruo-
cu cjiua de mâne. tot posibilul, ca legea privitâre la în sensul de-a se lărgi cercul de pu ţiune şi în oontra aoestei propuneri, atunci
De va eşi lucrul aşa, cum pre impositul pe zahar, care avea să în tere al preşedintelui, de-a se face se va cere de-a dreptul închiderea disou-
vestesc unele voci pesimiste, atunci tre în vigâre la 1 August, se nu imposibilă in viitor continuarea tac ţiunei. Se asigură însă, oă oposiţia e ho-
crisa nu se va estinde numai asupra pâtă fi votată pană atunci. Şi şi-a ticei obstrucţioniste. Pentru caşul târitâ a ataoa şi acâstă propunere prin o
camerei actuale, ci în genere asupra ţinut cuvântul. Dela 30 Iunie trecut acesta însă oposiţia pune în vedere vehementă obstruoţiune. Se vor insinua 60
vieţei parlamentare din Ungaria. oposiţia prin ţinerea de vorbiri dese cea mai desperată împotrivire. de vorbitori contra propunerei şi fiă-care
Ministrul-preşedinte Banffy a şi lungi a făcut, ca camera să nu Etă de ce am cji > că 4^ cri* va oere votare nominală, mai adauge apoi
s
e
dovedit de ce este capabil atunci, pâtă trece încă peste desbaterea ge tice va avâ să străbată de aci în disouţiumle asupra verificărei proceselor
când nu s’a sfiit a se folosi de t6te nerală a amintitului proiect de lege, colo camera ungurâscă. verbale eto. Agitaţiunea e la culme atât
mijlbcele de presiune, de corupţiune cu tâte că acesta constă numai din între guvernamentali, cât şi între membrii
şi de forţă brutală spre a-şî alege doi paragraf!. Şi legea, cum am <4is, oposiţiei. Când se întâlnesc unii ca alţii,
Gestiunea
ha
Cetim
autonomiei.
pe sprîncenă pe cei 800 de mame- trebue să intre în vigâre la 1 Au în foia biserioâsoă din Blaşiu: Comitetul nu pot vorbi oâte-va cuvinte, fără de-a nu
luci, cari formâză acjî cohorta lui în gust, căci altfel statul n’ar pute să eseoutiv al conferenţei dela Cluşiu s’a pre- se împroşoa, b& se aştâptă, că in curând are
cameră, şi când cu modul acesta a încaseze darea pe zahar de 13 ii., sentat Sâmbătă la Esoeleaţa Sa I. P. S. să isbuonâsoă un neîntrerupt şir de soan-
K
voit se nimicescă oposiţia din par ci numai de 11 fl. şi n’ar pută să nostru Metropolit comunioându-i resoluţiu- dale. „Eşti Ujsâg comunică în privinţa
lament. A sosit acum momentul, în dea premii mai mari pentru expor nile conferenţii ou privire la atitudinea în aeâsta o interesantă conversaţia, oe au
care oposiţia, care a intrat în ca tul de zahar, prin care fapt ar ră avut’o pe galeriile oamerei unii deputaţi
oestiunea autonomiei. Esoelenţa Sa a pri
meră cu rândurile decimate, ridică mâne îndărătul Germaniei şi .Fran- guvernamentali cu alţii din oposiţiă. —
mit ou multă afabilitate şi bunăvoinţă oomi-
mănuşa, ce i-a aruncat’o Banffy, vrend ciei, cari state oferă acest avantagiu tetul oonstătător dm d-nii: Alesandru Roman Am învăţat dela Austriaol ce să facem!
se-i dovedâscă, că puterea lui şi a producenţilor lor. prof, univ. Ioan Laslo protopop, Leontin cjiae un deputat guvernamental. — Noi,
majorităţii sale este mărginită, şi că Atitudinea oposiţiei în cele din Pop, jude de tribunal şi Dionisiu Yajda răspunse Josth, nu vom da cu pumnul în
nu le pote fi permis ori şi ce. urmă a silit pe guvern să se gân- mare proprietar, tot-odatâ le-a mulţămit masa (oum fac Austriaoii), ci în nasul
Intâiu se părea, că este vorba descă a lua măsuri, ca să facă po pentru viul interes, oe-1 pârtă faţă ou causa ministrului-preşedinte. — Nu vom suferi, oa
numai de un conflict trecător din sibilă votarea legei şi împlinirea an biserioii. un om să terorise2ie îutrâgă camera! ob
causa urgisitului paragraf 16 al pro gajamentelor sale şi într’aceea, dintr’o Alegerile delegaţilor pentru oongresul servă deputatul guvernamental Molnar. —
iectului de lege privitor la introdu cestiune a §-lui 16, s’a făcut o ces- autonomie în dieeesele de rit latin s’au în Dâoă voi veţi recurge la forţă, noi vom
cerea nouei proceduri penale, care tiune de-a fi său a nu fi, nu numai ceput. Primul ales e contele Apponyi în provooa soandale, cum mol în Austria nu
paragraf ameninţă în grad mare li pentru guvern, ci pentru întrega Agria. Contele Apponyi prin liberalismul s’au întâmplat! îi (jise Justh. Mai târejiu,
44
bertatea pressei. Astăcjî însă, situa- partidă „liberală dela putere. Aşa, Bău afectat a impins şi ajutat guvernul în adresându-se oătră un alt grup de deputaţi
ţiunea parlamentară s’a schimbat cel puţin, înţeleg acjî situaţiunea cei aducerea aşa numitelor reforme politice bi guvernamentali, Justh cjise: „Aveţi să ve
astfel, încât certa nu se mai înver- din tabera guvernamentală şi Banffy deţi, oă fără pălmuirî n’arc să trecă lucrul
sericesc! ; dec! alegerea lui în primul loo
tesce împrejurul paragrafului 16, ci înainteză acj> după devisa, accentuată un „rnalum omen“. acesta. ... De aci se pâte ounâsoe disposi-
,u
44
acţiunea oposiţiunei tinde de-a drep de „Pester Lloyd , de-a „înfrânge ţia, oe este acjî între guvernamentalii şi
tul la răsturnarea cabinetului Banffy. în parlament şi prin parlament te oposiţionalii unguri. Nu fără cuvânt se cjioe,
Vina, că lucrurile au ajuns aicî, este rorismul oposiţei . (IRONICA POLITICA. că lupta a ajuns pănâ la cuţite.
44
a guvernului, care, în loc de-a ob Oposiţia, la rândul ei, simte şi — 7 (19) Iulie.
serva o atitudine conciliantă, a în vede ce o aşteptă decă ar cădâ în In camera ungară lupta între oposiţia *
tâmpinat cu nepăsare pornirile ob lupta acesta. De aci vine hotărârea şi guvern a ajuns, cum se esprimâ o fâiă Cu privire la stările din Austria se
strucţioniste ale oposiţiunei. ei de-a duce lupta obstrucţionistă ungurâscă, până la cuţite. După cum anunţă răspândise în cailele din urmă soirea, oă îu
u
Sperat’a guvernul, că oposiţiu- pană la estrem, decă guvernul va ofioiosul „Poli. Corr. , ministrul-preşedinte sinul oabinetului Badeni ar fi îu ajun is-
nea se va obosi şi va ceda în cele încerca să ia măsuri escepţionale. Banffy va presenta în şedinţa de astăcjl, buonirea unei crise şi oă Badeni ar fi ne
din urmă, ori a avut intenţiunea, Pentru cjiua de mâne se aşteptă, Luni, a olubului partidei „liberale regula voit să demisioneze în ourând. Acâstă soire
44
de-a lăsa să se pronunţe obstrucţiu- că se va face din partea majorităţii mentele escepţionale, prin oare se orede, oă o desminte aoum „Fremdenblatt“ ou hotă-
nea în totă forma pentru a ’i-se da propunerea, de-a prelungi şedinţele va putâ paralisa obstrucţinnea oposiţiei. rîre, adăugând, oă Badeni vrâ să rămână
FOILETONUL „GAZ. TRAN8.“ când însă vine lucrul la adecă, fala lor Ei bine, la viâţa aeâsta strălucită boe- Zoologia medicală a ţeranului român
naţională degenerâză în cel mai scârbos râscă, cu deci de favoruri, cu protecţia ce
servilism, vendendu-şl consciinţa lor şi drep lor mai puternice persone ale României, De Dr. N. Leon.
Un admirabil tip caracteristic: tul nâmului lor pentru un blid de linte. unde atâta cinste rar i s’a dat vreo-dată unui (U r ma r e.)
David Almăşanu Nu aşa a fost Almăşanu. El nu cu Ardelean în timpul petrecerei sale acolo, Al ARACHNIDA
vorba, ci cu fapta ne-a dovedit inima sa măşanu renunţa şi prefera a rămânâ în
Schiţă biografică de Ioan Popea. Paingănii sâu păiajenii sunt denumi
românâscă. Astfel trebue să dicem jude- Braşov ea profesor la gimnasiu cu salar
(6) ( U r m a r e ) . de 500 şi mai apoi de 600 fl. pe an şi a rile generice pentru arachnide ; [ei sunt de
cându-1 din faptele sale şi cu deosebire din
Almăşanu nu era de nici un partid. cea mai mare şi cea mai românâscă faptă a împărţi aicî lipsa şi sărăcia de bună voiă mai multe neamuri. Unii trăeso în pământ,
„Nu sunt nici alb, nici roşu , dicea el, „ci sa: din rămânerea sa aici la noi la Braşov cu tovarăşii săi de sorte: Gavriil Muntânu alţii în apă, âr alţii prin locuinţele âmeni-
44
sunt Român cu trup şi suflet şi îmbrăţişez ca profesor la gimnasiul de aici, pe timp şi Vasile Oroianu, cel dintâih director şi lor, şuri, garduri, pomi, unde îşi ţes&pînsa
cu inima mea pe toţi fiii adevăraţi ai nâ- ce el putea avâ în România o posiţiă de cel de-al doilea profesor la gimnasiu. sâu painjinişul oe le servesoe ca mrâjă cu
mului meu, caii simt şi lucrâză românesce, dece ori mai strălucită. Acolo avea prie întreb, câţi ar fi mai făcut’oaeâsta?— oare prind insectele pentru hrana lor.
şi caii n’au alt scop în vedere decât bi teni şi cunoscuţi cu mare influenţă, cum Dâr Almăşanu a făcut’o, pentru-că el era Păinjenii care trăeso în pământ, să
nele de obşte al nâmului lor . erau: Filipescii, Câmpinenii şi Bălenii, toţi idealist şi avea o inimă tare simţitore pen soot la ţâră de oopii ou ajutorul unui fir
44
Şi sentimentele sale românescl nu le cu toţii dintre cei mai fruntaşi şi cei mai tru năcazurile şi suferinţele fraţilor săi din de aţă, de oapătul oăruia să atârnă un go»
purta în mod ostentativ cjilnic pe buze, puternici bărbaţi din România. Acolo era Ardeal, cari aveau trebuinţă de luminile goloş de oâră, oare să lasă în gaură şi oare
1
cum fac unii fiii de-ai nâmului nostru, caii Racoviţă, fost ministru, care veni anume sciinţei lui, apoi fiind-că lipsiau profesori ) se ridioă ou ajutorul firului. După oe pain-
şi era atunci un simţ de jertfire, care nu-1 gănul muşcă din oâră, astfei încleştat de
se prefac că nu visâză alta decât ideale la Braşov şi-l ruga să mârgă în România,
românescl, pe timp ce în adevăr buzele unde i-se presentau prospectele cele mai pot cuprinde omenii astădl în timpul mate ea, e tras afară. Metoda aoâsta, ou oare ca
lor naţionale sunt de 50 de chilometre frumose. rialismului, în care cei mai mulţi îşi văd copil am prins fârte mulţi paingânl, am
de interesele lor, âr de binele de obşte găsit’o descrisă în calendarul entomologio*)
departe de inima lor copleşită de interese Numai un cuvânt să fi clis Almăşanu,
nici nu visâză. (Va urma.) german din anul 1895 de Ernst Giinther,
josnice, egoiste, particulare. şi dorinţa i-ar fi fost împlinită, mai ales
care pentru prima 6ră a observat’o în Ro
Nici laşitatea nu o cunoscea. El nu că toţi îl cunosceau de partea cea mai ’) „Fiindcă ved lipsa de profesor (la gim-
nasiu); şi nu vreu se fiu indiferent cătră un ins mânia.
era, cum sunt aţâţi pretinşi naţionalişti, bună; toţi cunosceau şi reeunosceau ca
titut destinat pentru cultura nemului nostru, pe
caii din gură sunt în stare să se lupte cu racterul lui nobil, toţi erau convinşi de care duşmanii Vau ţinut în întunerec sute de ani, ca *) Di-. Oskar Kraucher. Entomologisches
sl-i stingă vieţa . Astfel răspunse el protopopului
u
14
Titanii şi în tot momentul se arată gata liărniciile şi vredniciile „profesorului dela Iahrbuch Kalender fur ale Insekten-sammler an
Braşovului Ion Popasu, preşedintele Eforiei de
a-şl jertfi viâţa pentru o ideă naţională, Yălenii-de-Munte. atunci. das Iahr 1895, Leipzig.
