Page 3 - 1897-07

Nr. 148.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

la Blaşiu, însoţit de preotul G. Huok, pen­ Saşii din Sigh'şora iau „o atitudine duş- şi Pavel. Tinerimea şcolară şi corpul pro­ — In Ştsfănesoi (judeţul Botoşani) a
tru a faoe o visită Excelenţei Sale Metro» mănosă" faţă de aoâstă serbare. Pănă aci fesoral au asistat mai întâiQ la serviciul isbucnit Sâmbătă la amâZi, cum află „Drap",
politului Mihalyi. Cu acostă ooasiune epis­ ei şi-au arătat „numai indiferenţă", aoum divin împreunat ou doxologia, în biserica un mare inooudiu, care suflând vântul pu­
copul ospe a visitat catedrala şi institutele însă, „spre mai marea soandalisare a Ma­ S-lui Nicolae. Pe la 6rele 10%, terminân- ternic a luat proporţiuni îugrozitdre. Lumea
de învăţământ, esprimându-se cum spune ghiarilor din Ardâl, ei au hotărît, ca sen­ du-se serviciul divin, tinerimea s’a reîn­ fugea zăpăcită oare în ootrou apuoa. în­
„Unirea", în termin măgulitori despre ele. timentelor lor anti-magbiare să le dea o tors, în procesiune, dela biserică în sala tregul oraş e în flăoărî. 200 oase a fost ou
espresiune demonstrativă. Sub pretext, că festivă a gimnasiului, oare era înţesată desăvârşire mistuite de flăcări. Populaţia
In institutul teologic-pedagogic din Ca­
merg la maial, toţi loouitorii saşi din oraş de-un număros şi ales publio, domni şi rămase fără adăpost. GrămeZî de bagaje,
ransebeş reaultatul esamenelor la finea aces­
— Zice mai departe f6ia uugurâsoă — dame, din societatea nâstră română. Erau cari au putut fi salvate, zac în oârap la
a
tui an, cum raportâză „Fâia Diecesană ,
vor face în acea Zi o esoursiune la pădure, şi mulţi părinţi de-ai elevilor veniţi de pe voia întâmplărei. E o jale de nedesoris.
este următorul: In cursul I. de padagogie
oa astfel să nu p6tă ajunge cumva în apro­ la sate. Corul de copii sub oonduoerea S’a oerut divizii de soldaţi pentru paza ordi­
au eşit eminenţi: Dimitrie Pirtea, Florea
pierea Maghiarilor prăsnuitorî. — Departe d-lui profesor de musioă Tim. Popovici nai. Flaoările se întind mereu şi ameninţă
Bogdan, Maria Fara şi Emilia Lipovan, ou
au ajuns lucrurile, dâoă Saşilor li-se ia acp oântâ de trei-ori „Sfinte Dumnezeule". totul să prsfaoă în oenuşe. Orî-oe ajutor e
prima 8 inşi, cu nesuficient 3; în oursul II.
în nume de rău chiar şi numai faptul, oă După aoesta se urcă la tribună d-l imposibil să potolâscă grâznioul dezastru.
cu eminenţă: Nioolae Bololoi, Alexandru
nu se însufleţeso şi ei de serbările Ungu­ director gimnasial Virgil Oniţiu. Intr’un Autorităţile la faţa locului însă sunt neputin-
Onaie şi Maria Latcu, cu prima 3 inşi, ou
rilor şoviniştî... disours bine simţit şi plin de cele mai îm­ cidse din causa lipsei de mijlâoe.
nesuficient 6; în cursul III. eminenţi sunt bucurător© constatări pentru starea şi pro­
Ilie Ambruş, Mărisn Groza, Patriohie Răm- Cununii. Ni-se scrie din Lugoş : D-l — Etă buletinul epidemiei din Foc­
gresul şcâlelor nostre, d-sa arătă însemnă­
ua
neanţu şi Târziu, 15 inşi au ieşit ou prima, Cornel Demeter, născut în Lugoş, farmacist şani pe Z' de 26 Iunie st. v. Bolnavi
tatea 4âei, mulţămind publicului pentru
âr 6 cu nesuficient. La esamenul de oalifi- diplomat şi proprietarul primului labora- vechi sunt 90. Bolnavi noui I. Total 91.
interesul, oe’l arată faţă de aoâstă serbare
caţiune învăţătorâscă s’au supus 23 de inşi, toriu farmaceutic artificial în Budapesta, Din aceştia sunt vindeoaţl 16, au rămas
printr’o partioipare atât de numărâsă. De
dintre cari 5 au repeţit esamenul din 1—2 îşi va serba cununia în 18 Iulie n. o. ou 75 (convalescenţi. Epidemia e oonsiderată
mare interes au fost datele statistioe, la
obiecte. Dintre aoeşti 5, 3 au făout esame­ amabila d-ră Veturia Vlad, fiioa d-lui Ni­ cari se provoca d-l director Oniţiu, ou oa înlăturată. Medioul şef al garnizonei din
nul ou suooes; dintre ceilalţi 18, au obţi­ oolae Vlad, farmacist în Orăştiă. — Erî, în scop de-a arăta progresul sucoesiv, oe s’a Focşani, a deolarat oă febra tifoidă e stinsă
nut: Cornelia Drăgălina, Sofia Băiaş şi Iu­ 29 Iunie v., s’a cununat în Călăraşi d-ra în garnizonă de 6re-oe bolnavii rămaşi sunt
realisat la aceste şoole în ultimul period
lian Oârmu nota generală eminenţă; bun au Adela G. Ceauşescu ou d-l sub-locotenent consideraţi de oonvalesoenţi,
de Zece ani.
obţinut 6 inşi; suficient 7, âr respinşi din în armata română Eugen Miclescu din Târgu- Aşa de esemplu ce privesoe progresul — In diua de 20 ourenfc pe la orele
câte un obieot au fost 2 inşi. — Elevii Vestei. — Dorim ferioire tinerelor păreobl!
în studii, dintre 422 şcolari din gimnasiu 7 sâra, femeia Ştefan Beraru, din oomuna
dela institutul teologic au obţinut în oursul
şi şcblele reale, câţi au fost esaminaţi la Ograda, judeţul Ialomiţa, venind dela oâmp
I: 2 inşi ou nota generală lăudabil, 2 bun, finea acestui an şcolar, au eşit ou oalcul cu un copil al ei de trei ani, în spinare,
1 suficient, 2 nesuficient', oursul II: loan Declaraţiune preţidsă. a fost lovită de trăsnet. Femia a rămas pe
de eminenţă (forte bine şi bine) 194, va să
PopovioiO forte bine, 2 inşi lăudabil, 4 bun,
Sub acest titlu publică „Unirea“ Zică 46°/ , medioorii (ou suficient şi avisaţî loc raortă, Copila a soăpat,
2 suficient, 1 nesuficient; cursul III: loan 0
o declaraţiune a d-lui preposit I. M. la repeţirea esamenului din oâte un obieot),
Buliga, Alexandru Guga şi Coriolan Zuiac
Moldovan, pe care o reproducem mai 158, sâu 38°/ ; avisa(I la repeţirea classei
0
forte bun, 7 lăudabil, 1 bun. jos. Declaraţiunea se referă la nisce au fost 67, sâu 26%. Cu Z oe ani înainte
0
calumnii ordinare ale fâiei catolice ULTIME SOIRI
Stipendii din „Fundaţiunea lui Gozsdu". însă numărul studenţilor slabi, avisaţî la
„Alkotmâny", despre care am fost
Cei ce vor să dobândâaoă stipendii din repeţirea classei, era de 27% ; acâatâ cifră, Eger, 11 Iulie. Ţinerea adună-
amintit şi noi, că a mers aşa de­
Fundaţiunea Gozsdu pentru viitorul an cu mici variaţiuni, a soăZut treptat în de­ rei Germanilor n’a fost nici decum
parte cu suspiţionările sale, încât
şcolar, au să-şi înainteze cererile pănă în cursul celor 10 ani din urmă, ceea oe do- permisă. Gendarmeria a împrăştiat
şi-a permis a susţinâ, că conferenţa
5 August st. n. la oomitetul administrativ vedesoe un progres fbrte îmbucurător. imensa mulţime. Nemţii au demon­
Românilor uniţi din 1871 ar fi fost
al fundaţiunei Gozsdu în Budapesta (VII Şi mai îmbucurător© sunt constatările strat înaintea monumentului împăra­
pusă la cale de guvernul unguresc
Kirâly u. 13 sz.) Petiţiile au să fiă înso­ privitor© la purtarea morală a şcolarilor. tului Iosif, cântând „Wacht am
de atunci, vrend prin acâsta se atri-
ţite de dooumente, prin cari să se oons» Astfel de esemplu pe când înainte cu Zece Rein“ şi batjocurind gendarmeria.
bue uneltirilor guvernului şi mişca­
tate, că sunt fii de cetăţeni ungari şi mem­ ani numărul şcolarilor, a căror purtare a S’au făcut multe arestări.
rea de-acum a Românilor uniţi.
bri ai biserioei ortodoxe române, că stu­ fost cla8sificBtâ din partea profesorilor oa
In faţa acestor suspiţiunî şi ca­ Berlin, 11 Iulie. Se telegrafeză
diază ou succes bun la vre-un institut pu­ bună abia era de 40%, în anul următor
lumnii josnice, âtă ce spune d l pre­ din Odde, că împăratul Germaniei,
blic din patriă, că nu au avere sufioientă s’a urcat la 5O°/ apoi 59% şi aşa mai de­
0
posit Moldovan în declaraţiunea adre­ preâmblându-se pe bordul corăbiei
pentru a-ş'( acoperi tâte trebuinţele la stu­ parte, pănă când la finea acestui an şoo­
sată „Unirei" cu data de 9 Iulie n.: sale, a fost lovit în ochiul stâng
diu etc. Până la acelaşi termin au să-şi lar numărul celor cu notă bună din pur­ de-o pânză, ce a căcţut de pe ca-
legitimeze progresul în studii şi stipen- Domnule Redactor! In „Unirea" Nr. tarea morală a ajuns la 78%, pe când ou tard. Ochiul a sângerat, dâr dureri
diştii actuali. 27 din a. o. ai binevoit a reproduoe acel notă neoorespunZătdre au fost numai 7 (2%). nu simte împăratul.
asert al lui „Alkotmâny", oă eu, ca fost Nu mai puţin îmbucurător© sunt şi datele
Prima filială a „Concordiei". Din Fă­ notar al oonferenţei ţinute de Românii gr. privitâre la sporirea numărului şcolarilor. Carloveţ, 11 Iulie. Congresul sâr­
găraş se comunică, că direoţiunea unei so­ cat. la A!ba-Iulia în 1871, pot mărturisi Pe când în anul 1886 — 87 numărul total besc a fost deschis astăcţî de cătră
cietăţi comeroiale române „Concordia" din despre aceea, oă spesele pregătirii acelei al şcolarilor dela şcoleîe ndstre medii era comisarul reg. Nikolicî. Pe când
Sibiiu a hotărît să înfiinţeze încă în tomna conferinţe le-a acoperit guvernul ţării, şi 932, pe atunci la finea acestui au fost de s’a cetit rescriptul regesc, o corn-
acestui au prima filială a sa în Făgăraş. oă tâtă conferenţa aceea a jucat, după cum paniă de onăre a dat o salvă şi mu-
1386, va să Z’că în 10 ani numărul şco­
Soirea aeâsta a produs mare bucuriă între i-a fluerat regimul. sica a intonat imnul împărătesc. In­
larilor a crescut cu 454.
Românii făgărăşeDÎ, mai ales fiind-oă co- Ierte „Alkotmâny", să-i spun, oă e tre „Zivio" sgomotâse, patriarchul
Aceste constatări au umplut de bu-
merciul şi în acele părţi aprâpe ourat ro- pe cale rătăcită, când se provdcă la mine, Brankovicî a mulţămit Maiestăţii
ouriă pe asoultătorî, cari au însoţit ou vii
mânesei a fost pănă acum monopolisat de oa la martor în lucrul acela, de oare eu Sale pentru convocarea congresului.
urări de „să trăâscă" vorbirea d-lui direc­
străini. nu soiu, nu am aucjit nimio, pănă nu am
tor Oniţiu. A urmat apoi cetirea clasifică­
văfjut publicaţiuuea din „Unirea".
Desvelirea monumentului lui Petofi şi rilor de cătră d-nii profesori de clase. Ter-
Din oontră tot-deuna am ţinut şi
Saşii. In 31 Iulie n. o. se va faoe la Si- minâudu-se aceste corul a mai esecutat un
ţin şi acjl. că conferenţa aoeea a fost li­
ghişâra desvălirea monumentului poetului oânteo, apoi festivitatea s’a înobeiat cu dis­
beră, şi şi-a fâoat oonolusele, pe oum a Populaţia viitore a pământului. Raven-
maghiar Petofi. „Magyarorszâg" spune, că tribuirea premiilor.
cugetat ea de mai bine. Baronul Vasilie stein, un sfcatistioian engles, soâse la ivâlă
Pop era ou adevărat în funcţiune înaltă, nu de mult o statistioă, după oare în anul
dâră el a rămas tot-dâuna fiu credincios 2072 pământul întreg va fi pe deplin îm-
mari boeri, nedespărţit de ei, iniţiat în tote Scirî din România.
al naţiunii şi bisericii, şi peste tot a fost populat. Aşa-dâr peste 175 de ani putem
tainele înaltei politice de stat.
bărbat ou caracter solid, încât nu ar fi Din Sinaia i se comunioă „Epocei", aştepa sfârşitul lumei, dâoă nu cumva s’ar
O deosebită distracţiă era apoi pen­ oă starea sănătăţii Prinoipelui Ferdinand
primit a se faoe unâlta nimărui. El s'a bu­ schimba pănă atunoî mijlboele de subsis-
tru Almăşanu, când mergea în cocietatea continuă a fi oât se pote de satisfăoătore.
curat de nume bun în totă viâţa sa, ou tenţă. Pănă la acea dată, după oum au
acestor boei’I la vânat pe moşiile lui Fili-
atât mai mult trebue să regretăm, cei ce Suveranii merg des la oastelul Foişor, spre oalculat şi geologii, oărbunii de pâtră dia
pescu, cari se’ntindeau pănă la Carpaţi; a vedea pe principele. Peste câte-va Z'le
l-am cunoscut, oă-1 vedem ajuns (din feri­ Anglia vor fi sfârşiţi şi astfel seoulul al
seu când petrecea cu ei în del la viă. Viâţa de este aşteptată la oastelul Foişor, Marea
cire numai în „Alkotmâny") pe gura unui XXI-lea va avâ să fiă un secul oritio. Sta­
aici: horele ce se împrovisau, cântecile ducesă de Coburg, mama Principesei Maria.
oalumniator ordinar. tistica lui Ravenstein îşi faoe soootâla ast­
lăutarilor, pocniturile puscilor, veselia zu­ Ducesa de Coburg va sta în ţâră o lună
Ce privesoe spesele oonferenţei, sciu fel : pe un ţinut productiv în estensiune
grăvită pe feţele tuturor în timpul cule­ 0
positiv, oă fiă-oare a călătorit la Alba-Iu- de ZA - df> un ebilometru pătrat vor putâ trăi 206
sului, focmâle ce ardeau pe vârfurile delu-
lia şi-a petreout acolo pe spesele sale. — Mercur! 14 Iulie st. n. fiind Z* 6menl, âr pe câmpie pe un oblm. p. 10
ua
rilor, ca tot atâtea semne de bucuriă, tra­
Spese de pregătire nu au fost, âră spesele aniversărei serbărei naţionale a Republicei 6meni şi prin deserturi numai câte-un om.
iul liber sub cerul liber şi în sfârşit însuşi
împreunate ou tipărirea aotelor acelei oon- francese, va fi recepţiune la lagaţiunea După aoâstă statistioă la anul 2072 pe în­
culesul ciorchinelor şi persicelor parfumate,
ferenţe le-am acoperit eu din salarul meu franoesă din Capitală. Sera se va da un treg pământul vor fi 5900,000,000. Dâoă
— tote acestea, împreună cu întrega natură,
ou totul modest, ce aveam oa profesor banobet, la oare va lua parte colonia fran- poporaţiunea se va spori în fiă-oare an
ce-1 înconjura, şi pentru ale cărei podobe
gimnasial. oesă şi întreg personalul legaţiunei. D-l cu 8% oa pănă aoum, oând ea este de
Almăşanu avea un simţ forte desvoltafc,
Te rog a publioa aceste şire spre conte d’Aubigny ministrul Franoiei va pre- 1,484,000,000 omeni, în 2072 de sigur, oă
produceau în vioiul şi poeticul lui suflet
restabilirea adevărului lovit de „Alkot- sida acest banchet. nu vor mai îuoăpâ bmenii pe pământ.
adânci ;impresii, plăcute şi neşterse, şi-i
mâuy".
măriau pofta de muncă sfântă, apostolică — Sunt însorişi la esamenul de ba­
I. M. Moldovan.
în ţarina culturei şi propăşirei nemului său. calaureat, oare s’a îuoeput Vineri în Bu-
Şi acum înţelegem bine pentru ce Al­ curesci 476 de candidaţi. Probele scriptu- L i t e r a t u r ă .
încheierea anului şcolar.
măşanu suspina ades, când venia vorba ristioe se fac la liceul Lazăr. Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
despe Vălenii-de-Munte, „raiul vieţei" sale. Braşov, 30 Iunie v. — Ministrul de interne, printr’o cir­ a eşit deja de sub tipar îa editura libră­
(Va urma.) Festivitatea încheierii anului şoolar culară adresată tuturor prefecţilor de judeţ, riei H. Steinberg din Buouresoi (Strada
şi distribuirea premiilor la elevii şoblelor învitâ pe toţi funcţionarii judeţului să con­ Şelari 18). Preţul 3 lei. Se p6te prooura şi
departe dela Văleni pănă la Drajna, ’i dărui lui medii române din loo s’a săvârşit oa de vină a li se scădea 10 la sută din salarii prin administraţia Ziarului nostru.
Almăşanu un cal bun de călărit şi tote cele tre- *
ua
buinciose pentru întreţinerea lui. obioeiu, erî, în (fi S-l or apostoli Petru în folosul viotimilor inundaţiilor.