Page 30 - 1897-07

I
Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 149—1897

la putere şi că, împreună ou soţii săi din dat fiind antagonismului de interese dintre 0
Hanotaux despre tratările de pace. asupra Săcelelor o plâiă torenţială, oar
ministeriu îşi continuă lucrările şi oă „va aceste State mari toomai în Orient; 2° oă făcea, aşa 4icend, să nu pâtă omul eşi din
regula prin legi raporturile de naţionalitate din Serbia şi Bulgaria erau gata să turbure şi In şedinţa dela 17 Iulie a camerei casă afară. Cei mai mulţi au fost reţinuţi
u
Boemia . Ya să cjică se va oonvooa dieta mai mult situaţia şi au fost reţinute cu franoese, deputatul socialist Boyer a in­ din causa aoestei ploi de-a lua parte la
boemă; ’i se va presenta un proieot de putere dela executarea dorinţelor lor răs- terpelat în oestiunea tratărilor de pace oonoert. Chiar dintre Braşoveni, mulţi
lege pentru regularea raporturilor de na­ boinioe. Afară de aoâsta s’a 'mai oonstatat, dela Oonstantinopol. El se plânge contra oari avură de cuget să plece cu tram­
ţionalitate in sensul cunoscutelor ordonanţe oă Austria şi Rusia au fost puternic se- Turoiei, fiind-oă trăgănâză ou înoheierea vaiul dela 2 âre d. a. au fost siliţi să re­
de limbă, âr după ce acest proieot va fi oundate în aoţiunea lor pacifioătâre de păoei. Suntem încă departe de-o definitivă nunţe la esoursiune din oausa aoâsta. Dâr
se
primit, ordonanţele de limbă din Aprilie cătră guvernul franoes. resolvare a cestiunei, 4’ el, de nu cum-va şi în aoeste împrejurări oonoertul a fost
se vor retrage. Intre Germani agitaţiunea Să relevăm aci dooumentele oare do- puterile vor păşi ou energiă. Pledâ în fa- binişor oercetat. Fruntaşii români din Să-
se oontiuuă în dimensiuni tot mai mari. vedeso atitudinea răsboinioă a Serbiei şi voraa Grecilor şi pentru anexarea Cretei cele aprope toţi au luat parte la conoert;
Numărâse oraşe şi comune s’au mai ală­ Bulgariei. la Grecia, cjicând, că acâsta ar fi siugura Braşovenii înoă au fost representaţl în nu­
turat la greva administraţională, refusând Pe oând diplomaţia europeană se modalitate de a pune capăt turburărilor. măr destul de frumos, mai ales fiind-oă
de-a încassa dările eto. Primăriei din Yiena ooupa numai ou Creta şi speră că va îm- Chochin desaproba purtarea lipsită de mulţi apuoaseră să mârgă înainte de sosi­
încă s’a înaintat propunerea, de-a desaproba pedeoa isbuonirea unui răsboiu greco-turc, energiă a puterilor faţă ou Turoia şi lipsa rea ploii. Producţinnile oorului au satisfă­
atitudinea guvernului în cestiunea brutali­ d-1 Patrimouio, minstrul Franoiei la Belgrad, lor de bunăvoinţă faţă ou Grecia. cut oât se pote de mult publicul şi d-nul
tăţilor dela Eger; acâstă propunere însă adresă d-lui Hanotoux depeşa următâre, Ministrul de esterne Hanotaux în răs­ profesor Popovioi a fost obieotul oelor mai
se va pune în disouţiune numai în şedinţa datată 18 Februarie a. o. punsul său rjioe, oă nimenea nu pâte trage entusiaste aolamaţiuni. Mulţămită pregăti­
viitore a comunei. „Guvernul sârbesc a luat acum nisoe la îndoâlă dorinţa generală, de-a vedâ rea- rilor şi amabilităţii zeloşilor oouduoătorl şi
* măsuri militare, chemând sub drapel înainte lisată autonomia Cretei. Franoia, 4i el, mai ales bravilor noştri preoţi dela Săcele,
ae
Privitor la soirea adusă da „Frank­ de vreme pe ofiţerii în reservă, destinaţi a nu este singură în Europa şi niol în oes­ esoursioniştii, pe lângă tot timpul nefavo­
furter Ztg.“, despre un tratat între Româ­ forma oadrele în oaşul unei mombilisări. tiunea orientală nu este singură interesată. rabil, s’au întors mulţămiţl. In privinţa ma­
S’a trimis şi prefeoţilor ordinul da a nu
nia Şi Turcia, oare a fost desminţită de libera paşapârte ofiţerilor în reservă şi Ea s’a cre4ut datore a se alătura la munca terială resultatul oonoertului încă a fost
alte foi germane, sorie „Drapelul" din Bu- trupelor supuse concentrării. Afară de a- comună a tuturor puterilor. Influinţa Fran- satisfăcător, oăol nu numai s’au acoperit
curesoî următorele: „Am întrebat ac}I oe câsta s’au discutat ohestiunile mijlâoelor si ciei în Orient n’a suferit ştirbire nici în­ tâte oheltuelile de oălătoriă ale coriştilor,
spun fiarele guvernului de scirea sensaţio- a oomunioaţiunilor; în oaşul unor compli- tr’o privinţă. Comunele catolice de acolo dâr s’a obţinut şi un profit destul de fru­
nală dată de „Frankfurter Zeitung" asupra oaţiunî primele măsuri vâ fi: oursul forţat aş bucură de cea mai mare siguranţă. Po­ mos în favorul fondului corului de copii.
şi înoassarea veniturilor destinate pentru
încheiere! unui trat militar între România litica Franoiei este de-a se susţine status
plata datoriei publice.
şi Turcia. „ Voinţa Naţională", (organul d-lui quo şi de a apăra principiile de dreptate 0 afacere tristă. „Revista Orâştiei"
„Sârbii n’ar vedea ou plăoere aooe-
Sturdza) se grăbesce a o desminţi. Fără a lerarea evenimentelor. Din oontră. ei ar şi umanitate. Ar fi redreptate a aeusa pe în numărul său din urmă raportâză urmă­
pune la cea mai mică bănuială desminţirea dori să câştige timp, pentru oă se simt mai una sâu alta dintre puteri din oauss întâr- torele :
oonfratelui nostru, am dori, ca şi „Monito­ puţin pregătiţi de-cât vecinii lor. Dâr nu 4ierei înoheiării păcii, pe care ou toţii o „Administratorii fondului pentru monu­
rul Oficial" să se pronunţe şi etă de oe : trebue să aibă nimeni înoredere în ei. regretăm. In fîă-oare 4> faoera un pas îna­ mentul lui A. lancu sunt urmăriţi deja de
Nici Regele nici miniştrii nu-şi ascund ve­ poliţie. D-1 loan Moţa, oolaborator la foia
„Voinţa Naţională" tratâză pe „Frankfur­ inte şi cestiunea despăgubirei de rdsboiu este
derile. „Suntem pentru status guo, dâr sta- nostră, a fost în 10 Iulie n. asoultat două
ter Zeitung" de <4iar care obioinuesoe să-şî aprope de-a fi resolvată, De-asemenea stă
„tus quo pentru toţi. Deoă să concede
umfle oolonele cu soiri de sensaţiă. Dâr au „unuia sâu altuia avantagii, ar fi datoria luorul şi ou oestiunea regulărei graniţelor. âre întregi la căpitanul de poliţia din Orâş-
mai vorbit de tratatul oare ne preooupă, „nostrăsă oerem avantagii corespunfiătâre". Concertului european i-a succes să susţină tie, „la ordin mai înalt", în oausa asta. A
0re
deşi nu în termini aşa de oategorioi, 4i Aoâsta e ideia fundamentală oare conduce pacea ganerală; astă4i acest conoerfc si- spus în fir cronologia întrâgă istoria fon­
pe Rege şi pe supuşii săi fără nici o deo­ dului şi a administrării lui pănă la pleoarea
importante ca „Kolnisohe Zeitung" şi „Po- lesce să înduplece la moderaţiane pe în­
sebire. llltă partea seriâsă a aventurei în d-sale din Sibiiu în 1895, oând a rămas
litische Oorrespondenz". E soiut că „Kol- oare s’au arunoat Greoii. E lămurit că se vingător.
nisoke Zeitung" are la Oonstantinopol un aştâptă la Belgrad oa şi la Sofia să se Măline, ministrul-preşedinte, cfice, că întreg d-lui Tit Liviu Albini şi de când
corespondent forte în măsură de a soi oe va4ă ce se va întâmpla. Pe oând fac pa­ nu guvernul Franoiei pâriă vina, că Grecia apoi nu mai are nici o scire şi niol o le­
se petreoe pe acolo. (Şi „Koln. Ztg". a radă de actualele lor tendinţe paoinice. a oedat parlamentului său şi n’a ascultat gătură ou administrarea acestui fond. De­
ambele guverne tratâză între ele ce trebue punerile i-au fost cuprinse la protoool. Ceea
desminţit acea scire. — Red. „G. T.“) Pe de sfaturile Europei. Dâcâ Francia şi-ar fi
să facă în outare şi cutare împregiurare şi ce se aere e, să dee sămâ despre fond, fiind
de altă parte s’a întâmplat în capitala Tur­ se pregătesc în raport ou mijlooele şi fi­ esprimat simpatia faţă de Grecia, acâsta
ciei un fapt fârte neobioinuit. Ministrul nanţele lor". ar fi însemnat, că intervine şi declară răs- acâsta o colectă publică".
nostru de aoolo, d-nul Trandafir Djuva^a, La 24 Februarie d-1 Patrimonio eo- boifi Turoiei, la spadele căreia ar fi dat de-o Reproducând aoeste şire „Tribuna" din
primesoe, fiind încă în funcţie, una din oele munioă mai multe amănunte; el scrie: altă putere, pe care o cunâsoem. E sigur, Sibiiu face următârea observare:
mai mari decoraţii turcesoi, după oe nu „La 28 o. Regele Alexandru va pleoa că dâoă va mai rămânâ conoertul european „Vom avâ deoi sfăşietor spectacol:
de mult fusese âr deoorat. piarele străine la Sofia. După informaţiile ce am oules. şi după încheiarea păcii, puterile vor oon- slujbaşi ai stăpânirii, vrăjmaşii noştri juraţi,
au fost deci îndreptate să cadă la tot fe­ Regele şi miniştri săi ar avâ intenţia să tinua problema lor de-a asigura autonomia vor face lumină într’o afaoere atât de sfântă
propue la Sofia o învoială în privinţa de- Cretei prin reforme administrative. nouă şi atât de nesocotit mânjită de omeni...
lul de bânueli. De aceea credem, oă „Mo­
limitărei aşa (fisei sfere de influenţe a Bul­ odiniâră încrecţutl ai noştri. E oel puţin —
nitorul Oficial" trebue să se pronunţe oa-
gariei şi Serbiei în Macedonia. Cei doi
tegoric. Suverani vor înoeroa să vatfă de aoord, nu forte condamnabil!"
pentru present, oi pentru viitor. Cel puţin
Sârbii nu caloulâză cu o grăbire a eveni­ — 7 (19) Iulie. Nou cţiar român in Bucovina. Iu lo­
Serbia şi Bulgaria în conflictul mentelor. Sârbii nu şi-au schimbat părerea Escursiunsa Ia Săcele a corului de cul „Gazetei Bucovinei", oare dela Pasci

oriental. în privinţa menţinerii statului quo. Acâsta copii, ce s’a făcut eri sub conducerea d-lui şi-a suspendat apariţiunea, s’a înfiinţat un
e liniştitor, pentru că tâte puterile au fost nou 4iar naţionalist sub titlul „Patria", a
i. pentru status quo, dâr acâsta nu exclude o profesor de musică Tim. Popovicl, n’a fost
căruiB program desfăşurat în Nr. I. dela 2
ua
Dâoă oartea galbenă împărţită Parla­ schimbare a atitudinei în oaşul de nenoro­ nicldeoum favorisată de timp. Tâtâ 4’ (14) Iulie culminâză în următârele rân­
cire posibil, oând ar isbuoni turburări în
mentului franoes nu presintă mult interes de eri a fost posomorită. înainte de pvân4 duri: „Organisarea politică a întregului po­
Macedonia şi Yeohea-Serbie, şi aoi e pe­
din punctul de*vedere general — din causă încă tot a mai fost oum a fost, oăol cel
ricolul". por român din Bucovina, închegarea într'un
oă mai tote dooumentele nu divulgă nimioa puţin n’a ploat. La biserică poporul a pu­
La 4 Martie d-1 Patrimonio anunţă partid naţional puternio, fără niol o deose­
nou — ea a dovedit însă două lucruri im­ tut să asiste în număr fârte mare, făoân-
soiri ameninţătâre din Vechia-Serbie, dâr bire de clasă socială". — Salutăm cu bu­
portante: 1° oă Rusia şi Austria au mers du-i deosebită plăcere cântările corului mi­
ele nu se confirmă, deşi i-au fost comuni- curia şi ou oăldură pe noul nostru con­
mâuă’n mână în tote fazele oonflictului cilor copii. După prâncf însă toomai când frate buoovinean şi-i dorim suoces şi viaţă
greoo-turo, ceea ce era fârte important, oate de ministrul de esterne al Serbiei. era să se încâpă concertul, s’a descărcat
lungă.
împăratul Germaniei în Ungaria, pia-
Paingănii să mai prind, dâoă să tornă şi când le vede plutind în aer cfi ) oă atnnol şi de oâte-ori era poftită la masă la rele budapestane spun, oă programul călă­
oe
în gaură apă pe9te ei pănă esă afară. tâmna va fi lungă şi frumosă. naşa ei, era supărată fiind-oă nu putea să toriei împăratului Wilhelm II în Ungaria
In superstiţiunile nâstre ei j6oă un Cămaşa de paingănl amesteoată cu mănânce pe oât poftea; aşa oă s’a dus la este deja stabilit. După acest program, dela
mare rol. Oine omârâ un paingăn ou dosul miere e bună pentru muşoătură de paingăn! şi oâpuşă de a împrumutat anusul ei, vă4ând 10 — 15 Septemvre, împăratul âspe, însoţit
ea oât de bine e ou anus, nu l’a mai dat de monarchul nostru, de arohiduoele Iosif
mânei, îi iertă Dumnezeu păoatele. Când pentru beşioa cea rea şi pentru umflătură.
îndărăpt căpuşei, amuţind’o cu câuii când oa oomandant al honva4imei, de arohidu­
paingănul să ridică în sus ne aţa lui în Să mai pune la tăeturâ, pentru a opri our-
faţa nâstră, are să vie musafir; când să gerea sângelui şi să mai ia contra friguri­ a venit să i-1 oâră. oele Reiuer oa oomandant al „Landwehr"-
ului austriac şi de arohiduoele Eugen, —
ridioă în dosul nostru are să fiă cârtâ. Dâoă lor; să fa o din ea trei gogolâşe (hapuri) şi Dermanyssus ovium, gallinae. — Ţăra­
va asista la manevrele, ce se vor ţinâ la
să pun trei paingăn! într’o nucă şi să port să înghit în trei dimineţe câte unul. Lăp- nul ounosce acestă specie sub numele de
Totis. De aci ambi domnitori vor merge
trei cflle la gât, oând oine-va are friguri şi tăriţa din Valea Gardului jud. Prahova, „păduchi de găină". Când să umplu pasă­
la Bellye, în oomit. Baranya, la o vână-
apoi să aruncă pe o apă curgătâre, îl lasă plămădesoe paingănl ou apă şi îi dă de rile de păduchi, să pane boz în poâtă şi
tore, âr după asta se vor întâroe la Buda­
frigurile, să duo şi ele pe apă ou păingănii. beut la femeile, oare nu fac oopii (sterpe). atunci păduchii vin toţi de se pun pe boz ;
pesta, unde împăratul german va petrece
Pentru orl-oe fel de bubă să afumă ou oă- Gogoşi de aţă de paingănl luaţi de după aruncând bozul să arunoă şi păduchii (Cu-
0
e
maşă de paingăn şi să 4i° bolnavului: uşă, să beau ou descântec pentru dragoste. oâna Marghiola birtăşiţa din Vălenii de trei 49 -
„cum să lasă paingănul pe aţa lui, aşa să Munte). In alte părţi să afumă cu puoiâsă Memorandul învăţătorilor de stat. Sâm­
Căpuşa. Ixod^s ricinus, Laireille. Tique.
lese t6te răutăţile" (baba Reveioa, SteteştI), în poâtă. bătă s’a presentat ministrului Wlassics, pre­
Zeohe, Holzbock. — Este un acarian din
Poporul franoes are şi el oâte-va su- clasa araohnidelor, deoi ou patru păreohl Sarcoptes scabiei. Sarcopte. Kratzmilbe. cum şi tuturor preşedinţilor partidelor din
perstiţiuni relativ la paingăn!: oamera nngară, printr’o depntaţiune memo­
de pioiâre şi fără antene: dâr nu cum îl — Pentru rîe să face o alifie din iarbă
randul, oe se hotărîse a se înainta în adu­
Araignâe du matin, grand chagrin; definesce d-1 L. Şăineanu*) un insect. Că­ mare, puciâsă şi său de capră, şoricâsă şi
narea dela Basci a renniunei regnicolare a
Araignâe du soir, bon espoir; puşa oând e flămândă e mioă şi subţire ca vin alb, să unge cu ea şi apoi să spală ou
învăţătorilor de stat. In acest memorand
Araignâe du midi, grave souoi. o hârtie, dâr după ce s’a hrănit, corpul ei leşie de ciocălâi, seu să spală bolnavul pe
se oere: 1) oa înoă ou începutul anului vii­
să dilată oa o bâbă de fasolă; oând să părţile bolnave cu udul lui propriu. Cânii
Firele lungi albe, care să văd tâmna tor învăţătorii soâlelor ungurescl de stat
9
prinde de vită, Românul ch° > 0 8u e să spală de rîe ou zamă de tutun fiert.
g
purtate în aer de vânturi şi pe oare popo­ să aibă salarul funcţionarilor din classa
şi nu se lasă de oât după ce să umflă,
rul franoes le numesoe fils de la Yicrge sunt (Va urme.) XI; 2) în oraşele, unde traiul este mai
fiind-că nu are anus; era o vreme când şi
cantităţi nouă şi vechi de păinjiniş aglome­ soump, să li-se dea un adaus la salar; 3)
ea avea anus; privighitorea însă nu avea
rate spălate oontinuu şi albite de brumă. învăţătorii dirigenţi să fiă puşi în olassa X
Românul le numesoe cămaşă de painjeni f) Vedî Dicţionarul Limbei Române. ? salarului; 4) învăţătârele să aibă aoelaşl