Page 31 - 1897-07

Nr. 149.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

salar oa şi învăţătorii; 5) să se formeze un Asemenea şi în Rădăuţi, se agită în cerou- Esportaţiunile de cereale ’şî-au reluat clasa absolventă, atestat medical despre
regulament, în care să se marcheze drep­ rile românesc! idea înfiinţării unei bance la Brăila şi Galaţi firul întrerupt câte-va sănătatea elevei, atestat de vaooinare şi
revaooinare.
turile şi datorinţele învăţătorilor da stat. de oredit şi economii. dile de inundaţiunî; preţurile sunt bune;
Concursele sunt de a se înainta Prea-
— Preşedinţii tuturor partidelor au primit, nouăle recolte cad sub ascuţişul secerei;
Petrecere. Junimea studi6să din Ar­ Veneratului Oonsistoriu Metropolitan în
oă vor sprijini aceste pretensiunl ale învă­ batosele sunt în plină aotivitate, dioe „O.
meni va aranja o petrecere ou joo la 1 Blaş, alăturându-se la fiă-oare o marcă de
ţătorilor „patrioţi". E oam soump „patrio­ Fin.". „Epoca" sorie: Soirile particulare
August (20 Iulie), în d*ua de Sfântul Ilie, 20 or. pentru spedarea francată a resolu-
tismul !...“ anunţă, că treeratul grâului a înoeput în tiunii. De la cererea de primere nu sunt
într’o grădină privată. începutul la 3 6re
oele mai multe părţi ale ţării, dâr re- dispensate nioî elevele, cari au mai fost în
Cutremurul in Laibach. Cetitorii noş­ p. m. Venitul curat este destinat în favo­
sultatele sunt slabe de tot. In unele loca­ Internat.
tri îşi vor aduce aminte, oă în 1895 a fost rul înfiinţărei unei biblioteoî şcolare. Pre­
lităţi din judeţele Ilfov şi Vlaşca s’a tree- Direcţiunea Internatului de fetiţe.
un mare cutremur în Laibach, capitala ţul de intrare: de persdnă §1 cor., de fa­
rat ore întregi şi nu s’a bătut deoât o
Oarnioliei (Austria") în urma căruia ora­ milia 2 cor. Suprasolvirile marinimâse se
chilă, oel mult două pe oră, pe oând în
lul a avut enorme pagube. De atunci vor chita în publio. — Comitetul aran-
timpuri normale aceeaşi maşină bate dela
şi pănă în 1896 au mai urmat înoă miol giator. N o u a b o n a m e n t
4 păDă la 6 chile pe oră. Acâsta dove­
cutremure, dâr tot mai slabe, pănă la
desc©, că bobe nu suut, deşi, vâdend paele,
când la începutul anului curent s’au obser­ Duelul în Rusia. „Cerkovnyi Ve9t-
s’ar crede, că grâul este dâcă nu îu abun­ Gazeta Transilvaniei
vat numai oâteva mici şi neînsemnate sgu- nyik“, d* biserioeso, oe apare în Rusia,
ar
denţă, dâr oel puţin îu de3tul.
duitnrl de pământ. Iu urma acâsta au dis­ în numărul său mai recent combate în- Cu 1 Iulie 1897 st. v.
părut succesiv temerile, ce le deşteptase tr’un artioul energic duelul, soriind între Manevrele de tdmnâ din anul aoesta au s’a deschis nou abonament la care
catastrofa din 1895 şi s’au cheltuit peste altele: „Spiritul Ruşilor nicidecum nu e
fost contramandate. OirculărI ministeriale invităm pe toţi amicii şi sprijini­
5Y milione fl. pentru renovarea şi în parte oorespundâtor duelului. In Rusia duelul
2 au pus îu vederea tuturor corpurilor de torii fdiei nostre.
reconstruirea oraşului. S’au deschis nouă numai de pe timpul lui Petru cel mare a
armată aoâstă ultimă disposiţiune. După abonamentuluii
pieţe şi strada şi s’au sădit multe alee şi început a se întroduoe, dâr guvernul nioî 9
părerea marelui stat major ol armatei, ma­
parourl. Sr.atul a clădit nisoe zidiri monumen­ nu l’a sprijinit, nioî nu l’a aprobat, ba chiar nevrele de tomnă vor fi înlocuite ou in­ Pentru Austro-Ungaria:
tale, precum noua postă, noul palat al gu­ din contră l’a oondamnat. Ţarul pedepsea strucţiunea pe corpuri pentru oompleota- pe -u.xx aa .............................. 12 fl.
vernului provincial etc. Primăria şî-a re­ pe fiă-oare duelaut cu exiliu în Caucas. pe şese 1-uja.î. ................................ S fl.
rea instrucţiei de primă-varâ, întreruptă pe trei 1-a.n.x .............................. 3 fl.
novat casa şi clădesoe nouă şcoli etc. In Duelul vatămă pe creştini în mod revol­ anul acesta, din oausa ploilor. Pentru România şi străinătate:
mijlocul acestei desvoltărl nouă, care a fă­ tător, dioe fâiă numită, şi nu e altceva, pe xxxx an .................... 4tO fraonex
cut oa oraşul să aibă un aspect cu totul decât o sinucidere. Foile din Petersburg Pugubele inundaţiilor. După statistica pe şese l-u.3a,î.......................... 20 „
11
oficială, pagubele suferite de locuitorii din
modern şi să fiă şi mai mult. visitat de aprâbă ataoul (Ţarul „Cerkovnyi Vestnyik" pe trei 1-unaă ...................... IO „
străini, a urmat în 15 Iulie ourent cutre­ şi urgilezâ oa, pe lângă legile existente, să plasa Unghenl-IaşI, prin revărsarea apelor, Abonarea se pote face mai uşor
murul dela 6 âre 57 minute dimineţa, care se aduoâ legi mai severe contra duelului, întrec suma de o jumătate milion lei. Sta­ prin mandate poştale.
3’a deosebit de cutremurul grâznio din ca astfel să se potă pe deplin estirpa tul a dat ordin de a se da din pădurile Administraţiunea
sale lemnele necesare, cu cari loouitorii „Gazetei Transilvaniei**.
noptea de Paso! 1895 numai prin aceea, aoâstă rămăşiţă a barbarismului. O foiâ ru-
inundaţi să-’şl pâtă reconstrui casele.
ce :
că a durat mai puţin (6 secunde) şi a fost sesoă merge mai departe şi 4‘ „Duelul
mai isolat, însă a fost tot aşa de tare ca este mijlocul celor proşti şi ignoranţi, cari nu Planurile oraşelor. După noua lege
cel de aourn doi ani. De-odată tota spe­ sciu sâ se validiteze nici cu caracterul, nici comunală, comunele urbane sunt obligate L i t e r a t u r ă .
ranţele au fost nimicite. Paguba, ce o su­ cu mintea curată. E dureros însă, că ma­ a face să se ridioe planurile oraşelor res­ In săptămâna acâsta va apărâ în ti­
fere oraşul prin cutremurul de Joia trecută, niei duelului oad jertfă şi unii omeni oin- pective. Oel întâi îi plan, care va fi gata, e
trece peste 750,000 fl. Câteva oase mai stiţl şi oum se cade. Pentru a souti pe acel al oraşului Iaşi, ridicat de d-1 loco­ pografia archidieoesană din Sibiiu: Curs
complet de Corespondenţa comercială, de
vechi nu mai sunt de locuit. Vre-o 3 bi­ aceşti 6menf, trebue să se faoă oeva în tenent Gr. Bejau, inginer hotarnio. El va profes5rul din Braşov 1. C. Panţu. Un vo­
serici, cssina germană şi oasa slovenă au contra acestui nebun obioeifi. In timpul fi predat comunei Iaşi cu 7 luni înintea lum de vre-o 300 pag. Are parte teoretioă
suferit mari stricăciuni. La Museu pagu­ mai nou duelul se folosesce pentru terori- termenului fixat. şi practică. Modelele de sorisorl sunt luate
bele sunt de mai multe mii florenî. S’a ob­ sarea preasei de oătră aceia, ale căror fapte
din comerciul româneso atât de aici oât şi
servat, oă oasele ce au fost cu totul din sunt date în publio, şi astfel vinovatul pe din România. Atragem atenţiunea băncilor
0 1
nou clădite, în genere au suferit •' forte pu­ calea duelului vrâ să sugrume (Ţaristi * ** Internatul de fetiţe din Blaşiu. nostre şi a comercianţilor asupra aoestei
ţine stricăciuni. îndată după cutremur mul­ Pănă la diua de 15 August n. a. o. cărţi.
ţime de străini au părăsit oraşul încă în Dela societatea „Progresul * din se esorie conours pentru primirea în Inter­
1
aceeaşi c}i şi tâte speranţele, ce şi le-au natul Vancean de fetiţe, din Blaşiu.
Făgăraş. NECROLOG. D-1 P. I. Bancotescu din
pus orăşenii în circulaţia străinilor s’au ni­ Condiţiunile primirii sunt; Brăila ne anunţă mârtea prea timpuriă şi
micit. Făgăraş, Iulie 1897. 1) Pentru o elevă sunt de a se plăti neaşteptată a soţiei sale Mathilda P. I. Ban-
Societatea de diletanţi „Progresul" pe un an scolastic 120 fl. aolvibil î două
n
Opera troni venetic din Bucovina. Co­ sâu cel mult patru rate anticipative, pe cotescu în etate de 36 de ani. Decedata
din Făgăraş va ţinâ Duminecă în 29 Au­
tim în Patria (Nr. 2): „Din până erudi­ gust n. c. un concert împreunat cu pe­ lângă aceea o taxă anuală de inscriera de a fost înmormântată erl în oimitirul Sf.
u
v
tului savaut şi graţiosului deputat Dr. Smal- 3 fl. pentru elevele din clasele elementare Constantin. Fiă-i ţărîna uşoră!
trecere de dans. Programa concertului va şi de 6 fl., pentru cele din olasele supe-
'^tooki ese (Jilelo aceste un surprindător
oonsta din 10 punots, dintre oarl trei cân­ riore, apoi 1 fl. pe an pentru bae. Elevele
studiu, oe-1 publică în continuări în foişora tări vor fi predate de escelentul cântăreţ cari vor învăţa limba franoesă ori musica
„Bnkowynei". Iu opul acesta, oare negre­ basist d-1 Isaia Popa, preot în Ocna de instrumentală, vor solvi separat unele taxe
şit va soâte lumea savanţilor din ţiţini. de­ moderate.
lângă Sibiiu. Eventual vor mai conlucra şi
putatul din Sadagura dovedesne în mod 2) Fiind că elevele vor trebui să Femeile în viitor. Revista „tinerilor"
alta puteri musioale de valore, binevoitâre
neîndoelnic, că Rutenii au esistat în Buco­ pârte vestminte uniforme, se va solvi 14— din Francia, „Revue naturiste", adresa
societăţii nostre şi sprijinitori ai culturei ţg fl. după etatea fiă-căreia. Uniforma a- scriitorilor celor mai de frunte franoesl o
vina deja înainta de potop şi oă asistenta
poporului român. câs^ ’ oare 80 pregătesoe în internat, constă întrebare în oestiunea mişoărei femeilor
8
Români'or aici în ţâră, ar fi o fabulă rău-
Atragem deol încă de pe acuma aten­ ^ două şurţe în formă de rochiă, 2 pă­ pentru emancipare, dorind să afle, dâoă
tăciâsă, datorită inspiratiunei unui inoore- ,ma de rDă
ţiunea Ou. pualio din Făgăraş şi din co­ lării, ~ ^ Şi alt» de vâră _ şi aprâbă ei străduinţa femeilor, de-a ajunge
gibil daoo-român. Se înţelege, că bărbaţii din o toaletă,
mitat, oa să participe în număr oât mai
noştri remaroabilî nu află milă înaintea 3) La intrarea în Internat fiă-oare să stea şi ele pe o trâptă cu bărbaţii?
mare la acel oonoert, ou care ooasiune
d-lui autor, pe câpd inteligenţa ucranită — elevă va trebui să fiă provădută cir: 6 că­ Amioii emancipării femeilor, cari sunt oam
vor putâ asoulta esoelentele cântări ale va­
ea se reorutâză din învăţătorul din Măză- meşi, 6 camisâne, 6 pantaloni, 1 fustă de putini la număr, nu prea s’au buourat de
lorosului cântăreţ Isaia Popa şi -vor putea ârnă, 6 şervete, 12 batiste, 6 părechi de acâstă întrebare şi se înţelege răspunsul
năesol şi un servitor de birou din Zastavna
afla şi o prea bună şi plăcută distracţia oiorapî, 2 păreohl de papuci, 1 perie de lor a fost în favorul femeilor. Ceilalţi sorii-
— este redioatâ la zenitul gloriei ome­
la aoâstă petrecere românâsoă. Apoi sooie- dinţi, 1 perie de cap, 2 perii de îuoăltă-
nesc!. In tot opul aoesta, nu va afla nioî minte, 1 plapomă, 2 peptinl, 1 saltea de torl, — şi aceştia sunt cei mai mulţi, —
tatea „Progresul" şi merită, ca să ne gru­
cel mai încarnat duşman vre-o incoreoti- lână, 2 perini, 4 feţe de pat, 4 feţe de condamnă mişcarea femeilor. Aşa de esem-
păm ou toţii împrejurul ei oa aşa să pu­
tate istorică sâu un ton grosolan. Noi sa­ perină, 2 cuverte de pat din giolgiu alb, plu soriitorul Rodenbach ataoă aspru pe
tem avâ bune şi îmbuourătore resultate. 1 lavor de spălat şi 6 ştergare.
lutăm nu deosebită plăcere apariţiunea nou­ oonduoătorele mişcării şi dă femeilor urmă­
Dela Paşti încooe corul vocal al so­
lui op, care ne ţine în ourent despre sta­ Obiectele aoestea au să fiă marcate torul sfat: „Nu voiţi să cârmuiţi, de6re-oe
cietăţii, spre buouria nâstră, mai în totă ou numele elevei.
rea oreerilor acestui bărbat. Se vede, că şi aşa tot voi domniţi". De aoâstă părere
Dumineoa şi sărbătorea a cântat pe rând Pentru suma numită fiă-oare elevă va
Dazaoul Nenku a renviat". sunt şi: Sâoilles, Ledrain, Catulle Mendâs
în bisericile române din Făgăraş sub oon- primi:
şi alţii. Zola sorie următorele în oestiunea
Vaporul coloniei francese din Pelers- duoerea învăţătorului I. Beresou. 1) Instrucţiune în studiile prescrise pe acâsta: „Femeia e tocmai oa şi bărbatul,
clasele I—VI elementare şi VII—VIII supe-
Irarg. Scirî din Petersburg anunţă oă colo­ După Paşti şi-a cumpărat sooietatea nicl-odată nu va fi altfel, deoât oum natura
riâre, eduoaţiune religioso-moralâ şi de­
nia franoesă a închiriat, pentru a eşi îna­ şi un pian în valâre de 400 fl. din salo­ prinderi în oonversaţiuue maghiară şi ger- a dispus. In privinţa dreptului şi a feri­
intea Preşedintelui Republicei francese în nul de piane al d-lui Heldenberg din Si­ mână. cirii, femeia întru tote este egală bărbatului.
portul Cronstadt, un vapor mare oare să biiu, fiind acest pian forte bun şi preţul 2) Locuinţă în etajul institutului în Acâsta nimeni nu o pâte nega. Dâcă însă
p6tă conţine 600 persâne şi oara va fi de­ .ui tare moderBt, d-lui Heldenberg ’i-s’a es- sale mari, sănătdse şi luminose provădute construoţiunea fisioă este diferită de oea a
corat ou drapele naţionale francese. Pe arimat dm partea societăţii mulţămită şi ou mobilarul necesar. bărbatului, acâsta însâmnă atâta, oă şi ohiă-
acest vapor vor lua loc numai membrii co­ reounosoinţă. Instruotor de cântări şi al co­ 3) Vipt întreg şi anume: a) la dejun marea ei e alta şi dâcă femeia voesoe să
oafea eu lapte, b) la amâcjl trei piese, Du­
loniei francese. In diu» de 24 August st. rului vooal este d-1 I. Heller. se despartă prin emanoipare de bărbat,
mineoa şi în sărbători, 4, o) la cină două
n. membrii ooloniei francese vor merge pe Dorim prosperare acestei lăudabile piese. atunol numai se lânoedesoe şi se prăpă-
aoelaşl vapor în portul Peterhof ea să societăţi. desce".
asiste la iluminaţii şi focurile de artificii, 4) Spălat, laminat şi încăldih In fiâ-
Un membru. bare luuâ elevele vor lua câte o bae.
oe se vor fooe în onârea d-lui Felix Faure.
5) Instrucţiune in fert, spălat, oâloatul POŞTA REDACŢIUNEI.
Colonia franoesă, ou ocasiunea reoepţiunei ou ferul, coptul pânii, tors, ţesut, curăt't,
D-lui Dr. E, in Bucurescl. Am primit
sale la ambasada fruooesă, va oferi Preşe­ Scirî din România. grădinărit, croit, duoerea soootelelor eco­ tote cele amintite. Vă vom răspunde prin
dintelui Republice! medalia de aur. nomiei de casă, conservatul şi aşed»tul le­
Ministrul Austro-Ungariei. D-1 baron sorisâre.
gumelor şi vietualelor peste ârnă, îngră­
Bance economice. „Patria" află, oă d’Aerenthal, plecând în concediu pentru şatul animalelor, prăsirea şi ţinerea gali-
fruntaşii români din Suceava luorâză la şâse săptămâni, d-1 conte Douglas de Thurn, ţelor etc. Proprietar: llr. Aurel Mureşiauu.
înfiinţarea unei bance de împrumut şi eco­ secretar de legaţiune, va gera afacerile pe La cererile pentru primire e de a se
nomii ou uu capital de peste 20,000 fl. tot timpul lipsei titularului. alătura: estras de botez, testimoniu de pe Redactor responsabil: Gregorlu Maior.