Page 33 - 1897-07
P. 33
Mt&ţiMcî, iitaiiMiftM, îi îă-care di.
si TlpomM A'Doaameute pentru Austro-Ungana:
J$r&ffov piaţa mr.ro Nr. 30,
c Pe un an 12 fl.. pe şese iun!
Sorinor; aotaaxiaais nu gu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
\nhxu.KB. — Mimuiscript* au a,# N-rii de Dumlnaofi 2 fl. po an.
Pentru România si străinătate:
HHSEftATE sa primeBo la Adml-
nlttraţluiiB In Braşov ţi la ur Pe un an 40 frnnol, po şOso
la rstorcle Rlrourt de nnuneluf!: luni 20 fr., pa trei iun! IC fr.
In Viena: Jf. Duktt, Stmrich H-rii de Duminecă 0 franoi.
SihaUk, Rudclf Hotst, A. Opptlikt Se pTenumoră la t6te ofioieio
Naohfolger; Anton Opptiik, J. poştale din Intru şi din arară
Danmocr, In Budapesta: A. V. si la dd. colectori.
Qoldbergerg, Xeksttin Urmat; !n iiiflnameutul pentru Btasor
Bucuiesoi: Âgtnct Havcu, Suc-
eursaie de Boumanie; Iu Ham administraţiunea, piaţa mare,
bar s, : Karoii/t <& Litbmann, târgul Inului Nr. 30 etaşiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunller: o aeriu luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
iţnrmond pe » ooidnă 6 or. ţi Cu dusul în casă: Fe un an
30or. timbsu pentru o publi- A1T UL XbSZ. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Fublioări mai dese dupâ, 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
tarifă şi Învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Seoiame pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
eeriă 10 or. «6u 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 150. Braşov, Mercur! 9 (21) Iulie 1897.
Resboiu ori compromis? vre-o sută, ai lui Banffy însă aprăpe Congresul naţional sârbesc. astăfjl se va hotărî sortea oongresului, oare
650; e clar deci, că proporţia e fbrte are să fiă, după cum cred unii, disolva-
Erî a vorbit în camera ungu- în nefavorul oposiţiei. Congresul naţional al biserioei ser- rea lui.
râscă ministrul de finance Lukâcs, Cu t6te acestea, 4i° „Magyar- besol, oare abia s’a constituit, stă astăcţl
e
respuncjend numeroşilor vorbitori în orszâg , Banffy nu şi-a făcut bine înaintea unei crise, care fbrte probabil, oă
44
cestiunea proiectului de lege pentru socotela, Esistă o hotărîre a came va avâ de resultac închiderea lui în timpul CRONICA POLITICA.
impositul de zahar. rei, ca şedinţele să se ţină dela 10 cel mai scurt, fără oa să fi isprăvit ceva. — 8 (20) Iulie.
Pe la sfîrşitul vorbirei sale, mi 6re înainte de ame4î, pănă la 2 6re Acâstă este prevestirea mai nouă, ce o fao piarului ofioios al guvernului uugu-
nistrul Lukâcs a semnalat camerei după ame4i. Acâstă hotărîre e vala foile unguresc! din Budapesta. reso, tipărit în limba franoesă, „Revue d’
intenţiunea guvernului, de a lua me- bilă pănă ce camera nu o va schimba. Conflictul l’a provooat o declaraţiune
Orient et de Hongrie’i se scrie din Cou-
surî coercitive pentru înfrângerea Ca s’o schimbe trebue să urmeze a comisarului guvernial Nikolioî, pe care
stantinopol privitor la înoheiarea unei C0H-
9e
oposiţiei. „Ve vom împedeca , 4i discuţiune şi votare. După regula acesta a făout’o în şedinţa de [Sâmbătă a
u
ministrul, „de-a pune stavilă activi mentul camerei însă, oposiţia pote congresului. El a deolarat adecă, că este venţinni militare îatre Turcia şi România:
„Faimele despre înoheiarea acestei oonvenţii
44
tăţii parlamentului . asupra acestei cestiunî să urmeze o voinţa hotărîtă a Maiestăţii Sale, ca înainte
nu trebue să pună în mirare lumea poli
e
Nu i-a remas datbre nici oposi- discuţiune timp de 60 de 4^ - Şi de tote, înainte de-a se treoe la desbate- tică. E posibil şi îu destul de logio, oa im
ţia cu răspunsul. Un deputat chiar se pote întâmpla, ca după 60 de rea altor obiecte, „să se creeze organismul periul otoman şi-şi asigure ooncursul activ
din partida apponyistă (Ivanka) a 4ile, că4end, să încăpă o altă dis bisericesc naţional unitar“ pe basa artioulu- al României, oare la rândul ei pote ave
declarat între sgomotbsele aplause cuţiune, care să dureze alte 50 de lui de lege IX din 1868. Comisariul guver- interes în acâstă parte. Misiunea lui Munir-
ale stângei, că urmarea ameninţă- 4ile, pentru restabilirea stărei de mai nial provoca dec! pe membrii oongresului, Paşa la Sinaia, audienţa şi deoor&ţiunea
rei acesteia va fi o luptă exacerbată nainte. ca „în considerarea voinţei esprese a re conferită ministrului român la Sinaia, sunt
44
şi pănă la cuţite din partea opo Erî au ţinut conferenţe tote par gelui să ia numai deoât în desbatere ela probe, că se petrece ceva important. Ro
siţiei. tidele. Resboiu ori compromis ? Asu boratul de statut, ce a fost lucrat de o mânia e singurul din statele baloamoe, care
Aşa-dâr s’a declarat resboiu în pra acestei întrebări va decide deja anumită comisiune. n’are pretenţiunl de extensiune în detrimen
ua
tătă forma. Pi-vor aşa de viteji şi pote 4i de a4î. Acestă declaraţiune a produs mare tul Turciei, âr propaganda în Macedonia
Banffy cu ceta lui, şi oposiţia, mult Caracteristic este, ca pe când agitaţiune în sinul majorităţii. Se soie, că ţintesce numai la mănţinerea 3tacului guo
mai mică la număr, de a realisa ministrul de finance ameninţa erî partida unită a radicalilor şi liberalilor, cari aotual, pentru desvoltaraa liberă a elemen
pănă la sfîrşit ameninţările, ce şi-li-au oposiţia în şedinţă plenară trimişii formâzâ majoritatea în congres, au deola tului român. Faptul aoesta dă de gâudit
adresat în şedinţa de erî a camerei? lui Banffy, Pulszky şi Gaj ari, se sfă rat, că este dorinţa sine qua non a lor, oa Bulgarilor şi Sârbilor, er Europei se arată
1
Noi am dori o spunem franc, tuiau cu vestitul Eotvos din oposiţia ordinea de cf s’o stabilâsoă ei înşi-şl. In oa o nouă manifestaţiune de linişte Ia Orient,
răsboiul; dăr ne temem, ca vitejia estremă privitor la cestiunea unui o&s, dâcă li-ar fi succes acâsta, ei ar fi şi prin urmare o garanţă mai mult pentru
strămoşescă a Arpadianilor moderni compromis asupra §-lui 16. ales mai înainte de tote un comitet, oare paoea generală .
14
va preferi de data asta, în cele din O va da deci mai eftin d-1 Banffy să fiă organul eseoutiv al întregului con *
urmă, un compromis negustoresc şi vor mai slăbi din înverşunarea lor gres şi în oare ei ar fi introdus, se’nţelege, Din Belgrad se anunţă, că acolo are
unei lupte prdspete şi vesele de ca şi cei din stânga, ori că îi va suc un număr suficient de elemete din sinul
valeri şi eroi, care să ajungă pănă cede guvernului să desbine din nou lor, asigurând astfel reuşita congresului în să se înfiinţeze o episcopiă romano-catolică
CU limba serbescă. Soirea acesta a făout
la cuţite. oposiţia, ca pe timpul desbaterei asu sensul dorit de naţionalişti.
pe şoviniştii unguri să ese erăşl din sărite.
In speranţă însă, că totuşi pro pra reformelor politice-bisericesci? Dăr se vede, că lucrurile au să mârgă
Catolioilor dalmaţianl şi bosniaol, dio ei,
feţia nbstră de mai deunăcjî, că Nu ni-ar plăcea o astfel de so- după poruncă şi nu după libera voiâ a li-s’a permis să oficieze liturgia îu limba
adecă cei cu gura mare din dietă luţiune şi credem, că mult mai fo membrilor. Majoritatea acestora însă are slavă, în looul celei latine; acum li-se per
se vor împăca îndată ce vor vede, lositor ar fi pentru tdta ţâra decă în vedere la locul prim interesele naţio
mite acelaşi lucru şi Sârbilor. Intre Serbia
că este ameninţat cojocul unguresc, oposiţia ar sta morţiş pe lângă pro nale ale biserioei şi nu porunoile guvernului
şi Yatioan se traotâză de mult planul în-
înregistrăm aici cele mai năuă mo punerea lui Ivanka, ca să se retragă unguresc. De aci vine oonfliotul. troducerei limbei sârbesol în biserioa oato-
✓
mente ivite în situaţia parlamentară. proiectele de lege combătute ca rele Se dine, oâ membrii majorităţii de lică şi înfiinţărei unei episcopii cu limbă
Guvernul vre să propună pre şi ministrul preşedinte Banffy, care clară pe faţă, că e de prisos de-a mai con sârbesoă. Aoum planul e în ajuns de-a se
lungirea şedinţelor camerei cu trei a pricinuit acâstă situaţia, să se re tinua congresul, deoreoe şi aşa activitatea realisa. Numai greco catolicilor din Ungaria
ore pe cji* Scopul este, de-a obosi tragă. iui nu va fi de nioî un folos. De Sâmbătă nu li-se permite să-şi introducă „limba lor
pe oposiţiune şi a-o înfrânge astfel nu s’au mai ţinut şedinţe pănă ac} » Marţi. naţională în biserică, căci Maghiarii nu
1
44
prin acestă tactică. Oposiţionalii sunt Probabil aşa-dâră, că încă în şedinţa de au pe nimenea, care să le apere oausa lor
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 la bătrâneţe — om cu simţ forte desvol „Giucaşu“, la „Tesla , la „Colţii Narti , pe Popasu; de ideale naţionale etc. etc. Apoi
11
44
tat pentru natură. la „Yama Şanţului ş. a. In societatea venia lăutarul Vait Lay, de origine dela
Când am venit la Braşov, în anul nostră se mai aflau preoţii şi învăţătorii Abrud, şi se aşeza lângă „cumătrul *) său
44
Un admirabil tip caracteristic: 1865, acest simţ la cei mai mulţi fii ai din Satulung şi câţiva amploiaţi dela pri Almăşanu şi-i trăgea câte-o doină dela
oraşului nostru era timpii cu desăvârşire. măriile din Săcele. Abrud, seu dela Orăştie, seu doina lui
David Almăşanu
Almăşanu singur dintre Români făcea es- Mare bucurie apoi avea el mai ales Grojdu**) de pe malul Crişului. Eră după
Schiţă biografică de Ioau Popea. ce pregătia astfel inima lui Almăşanu, pri
44
cepţiă. Pe el îl vedeai pretutindeni: pe la sărbătorea „Maialului , când elevii dela
(Fine). 44 44 ceputul lăutar sfîrşia cu vestita „doină dela
„Aleiul de sub Tâmpa , prin „Stejeriş , tote şcolele românescl din Braşov făceau,
Atâtea puncte luminose am cunâscut la „Fântâna Popii , la „Fântâna Călugă cum fac şi acuma în fiece an, plăcuta lor munte, acea melodia curat romănescă, în care
44
44
în caracterul lui Almăşanu, atâtea podobe rului , în „Poiana Florii , la „Ţipul lui escursiune la delul din apropiere „Ste totă inima omului se tălmăcesce prin suspi-
44
în nobilul seu suflet. Meşotă , în sfîrşit pretutindeni, pe unde jeriş .**) nurî puternice şi prin note duld şi duiose“.
44
44
44
Şi cu tote acestea, aşa cred, am fi e câte ceva vrednic de vădut împrejurul Şi Almăşanu „ofta fără voiă , cum dice
Parcă’l văd pe Almăşanu, cât de ve
departe de a ave un portret complect şi oraşului nostru. Din timp în timp îşi opria Alexandri, căci un dor tainic după o fericire
sel era el atunci; cum se amesteca printre
esact al caracterului său; chipul lui sufle paşii privind podobele, ce le întâmpina în şcolari; cum îi îndemna la joc; cum apoi perdută cuprindea atunci sufletul seu; era
tesc ar fi ştirbit, decă ar fi lipsit de unele prejma sa, şi în extasul său dicea: „Ce se aşeza pe pajişte la umbra unor stejari cântecul seu, care ’i desfătase de atâtea
trăsături, cari încadreză atât de armonic frumseţl, ce podobe are oraşul nostru! stufoşi cu ceilalţi colegi ai săi şi cu frun ori inima în dilele fericite ale vieţei sale
pe celelalte, dându-le strălucirea lor su- Păcat numai, că atât de puţini sunt, cari taşii cetăţeni ai Braşovului lângă venera petrecute la culesul viilor de pe Teleajen
44
perioră. le preţuesc; trebue să vină străinii din bilul protopop Popasu, împărtăşindu-şî şi dela Drajna, în „Raiul Vălenilor , şi
Almăşanu avea un simţ forte desvoltat Yiena şi din Berlin, ca să le spună Bra unul altuia bucuria inimei lor vesele. câteva lacrimi se vedeau atunci curgând
pentru podobele din natură şi pentru ar şovenilor, câte podobe au ei împrejurul ora Apoi Almăşanu lua paharul cu vin pe obrajii săi aprinşi de puterea cânte
tele frumose, cu deosebire pentru musică şi şului lor! 44 şi sentimentelor inimei sale le da espresie cului fermecător.
cântare, şi dicea, că „un om lipsit de acest Şi atunci din nou se ridica „Domnul
44
Ba făcea şi escursii mai mari, călare în mod festiv, vorbind cu avânt poetic de
simţ nu merită să fiă numit om cult. a şi-l audiai dicând cu ton sărbătoresc: „Fra
şi pe jos, la munte în CarpaţI. Aşa d. e. podobele naturei, cu care e dăruit cu bel
Ii plăcea să facă escursii prin văi şi îmi aduc aminte de escursiile, ce le-am şug oraşul Braşovului; de întemeiătorii ţilor ! Frumosă e musica şi cântarea clasică
delurl prin livedî, munţi şi codri. Atunci făcut cu densul, în anul 1859*), la muntele şcolelor; de prea vrednicul protopop Ioan
se afla el mai bine, când putâ respira ae *) Aşa ’l nurnia Lay pe Almăşanu şi pe
toţi cunoscuţii săi mai de valore.
rul liber sub cerul liber în natură. Şi aşa *) Eu eram atunci student la gimnasiul să **) Stejeriş, nemţesce Hangestein, un co **) Vestitul Mecena al Românilor ungureni
a fost el totdeuna din anii tinereţelor pănă sesc din Braşov în clasa VIL dru plăcut, de / de oră departe de oraş. era din părţile Crişului.
3
4
