Page 34 - 1897-07

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 150—1897

la Roma, oum au oafcolioii slavi pe Stross- gând Vineri săra, dapă 6rele 9, ou velooi- oare între âmenii esnediţiei. Am reounosout După opinia medioulni şi bătrânul are să
mayer. Aşa să eăeso foile unguresol, oarl pedul la.Săoele, în capătul de dinoooe al figura lui Andrâe şi a soţilor săi; îndată moră în ourând. — „T. R.“
stau să orepe de năoaz. comunei Baolfalău le ţinură drumul vre-o am înţeles, că Andrâe are de gând să se 44
Esplosiune. ţ)iarul „Temps în numă­
5—6 „domni", oarl se vedeau, că sunt che­ uroa ou balonul în fiiua aceea (Duminecă). rul său mai recent scrie; Ou ooasiunea
Serbia şi Bulgaria în conflictul fuiţi de beatură. La avisul dat din partea Ne miram de ce toomai în aoâsta fii oând manevrelor dela Kiel s’a întâmplat o mare

oriental. velooipediştilor de repeţite-orî prin suna­ sufla vântul aşa de tare. De-odată văfiui, nenorocire, esplodând uu tun de pe o co­
rea clopoţelului, aoei „domni", în loc de-a oă mai mulţi omeni încep să demoleze par­
ii. le faoe loo oa să pâtă trece, se înşirară tea de dinainte a halei, în oare se afla ba­ rabia. Un matroz şi doi fochiştl au fost
Mult mai rele au fost pregătirile din lonul. Atunci văfiui, oă e lucru serios şi răniţi. Unul dintre fochiştl, în urma rane-
de-a lungul drumului strigând: Nem sza-
v
Bulgaria, dâr acolo seu guvernul a fost lor primite, a murit.
u
badJ Unul dintre velocipedişti dete atunci am şi aflat îd curând, oă Andrâe vrâ să
mai prudent, sâu agentul diplomatio al avânt velooipedului său, făoându-şl drum se urce. In curând îl şi văfiui. El şi aju­ Ospeţii cari vin la Braşov pot afla
Franoiei n’a fost destul de bine informat. printre ei. Aceştia se luară însă ou beţele torii săi Strindberg şi inginerul Frănkel cele mai bune, mai ourate şi mai higienice
Abia la 7 Aprilie vicontele de Petiteville după velooipedist, căutând să-i răstorne erau îmbrăcaţi deja în haine de călătorie. odăi la Villa Kertsoh, aflătâre pe prome­
trimite guvernului său o depeşă, în care e
velooipedul, 6r după ce asta nu le suooese, S’au slobocjit oâte-va balâne de probă, oarl nada cea mai mare a oraşului, în nemijlo­
vorba de autonomia Macedoniei şi se adaogă
strigară după el insultându-l şi înjurâudu-1 tote au luat direeţianea dorită spre Nord. cită apropiere de gara tramvaiului, aşa oă
că Grecia, care se opusese mai înainte pro­
pe unguresoe oum le venia la gură. Al In curând hala ce înconjura balonul a fost niol nu trebue birje. Odăi multe şi pe ales,
iectului acesta, a consimţit în înouroătura doilea velooipedist, care rămăsese îndărăt, în tâtă demolată, pănă când în oele din urmă, olădire îu stil modern şi elegant mobilate,
actuală şi a cerut Bulgariei să obţie îm­
învălmăşâla aoâsta isbuti să se străoâre aşa balonul, oare are mărimea unei oase ou 2 on aşternut nou mobile nouă, servioiu
preună cu Grecia reforme radioale pentru
fiioând pe neobservate, apucând şi el îna­ caturi, a atârnat doi metrii de-asupra pă­ prompt, âr bacşişuri nu se dau. In grădină
Macedonia şi apoi autonomia deplină. Pri-
inte. — Nu este primul oas, că ni-se oo­ mântului. In urmă au fost aşecjată ds-asu- restaurant şi musioă mai în fiâ-oare fii. Se
mul-ministru bulgar, continuă representan-
munioă plângeri de asemenea natură din pra gondolei şi colivia cu porumbii dresaţi pot închiria odăi şi apartamente întregi ou
tul Franciei la Sofia, n’ar fi ascuns cabine­
Săcele. Se soie, oă în contra siguranţei să ducă scrisori. Un buoătar aşefia bine în- luna, ou săptămâna şi on fiiua, costând
tului din Atena, că privesoe propunerea
publice mai rar vei găsi comune, unde să tr’un butoiaş, primul prâncj oe-1 pregătise dela 1 fl. pănă la 4 fl. pe di.
aoâsta ca tardivă. se fi păoătuit atât de des şi atât de mult, pentru aeronauţî. După ce apoi gondola
Afară de acâsta, Cartea galbenă con­
oum s’a întâmplat aoâsta de atâtea-orl din a fost legată de balon, s’a dat semnalul
ţine depeşl scurte ale vioontelui de Petite­ Programa şcolelor din Blaşiu.
partea Ciangăilor săoelenl. Şi în oaşul de de pleoare, la 27 p. m. Andrâe, îşi luâ
2
ville, care raportâză numai în ohestia ba­ faţă, făptuitorii au fost Ciangăi şi încă — rămas bun de la toţi, cu voce tare; tot A apărut: „Programa gimnasiului su­
ratelor pentru Macedonia şi a instalării de după oum ne oomunioă domnii de mai sus aşa soţii săi. Era serios şi sărbătoresc mo­ perior, preparandiei, şoâloi poporale de
agenţii comerciale bulgare în Bitolia, Us- — din olasa alesă şi inteligentă a lor!! mentul; de-odată a strigat Andrâe: „Frăn­ băeţl şi de fetiţe gr. oat. din Blaşiu pe
kiib şi Salonic. La 29 Aprilie anunţă sosi­ 14
Denunţăm oaşul autorităţilor dela Săoele, kel, Strindberg! Toţi trei au tăiat apoi fu­ an. şool. 1896—97 . Cuprinsul: 1) Dela
44
rea ounosoutei telegrame a d-lor Muraview
oărora nu li-ar fi toomai greu, oredem, de-a niile subţiri. Andrâe a numărat „una, două, Blaşiu la,Veneţia, de G. Preoup prof. gimn.
şi Golucho'wski şi spune, oă guvernul ar fi 44
da de urma făptuitorilor. Ar ii timpul oa trei! şi atunci s’au tăiat şi oele diu urmă 2) Soiri scolastioe. Din aoeste din urmă
convocat în unele judeţe reservele, dâr că
să se pună odată capăt ticăloşiilor de felul funii, oarl ţineau balonul şi acesta pluti însemnăm următârele:
părerile sunt împărţite în cabinetul minis­ mândru şi majestatio în văzduh. Andrâe
acesta... Corpul profesoral dela gimnasiu a
terial; populaţia ar fi fârte iritată şi aousă privind asupra mulţimei speobatâre, luân- constat din dnii: Iosif Hossu direotor,
guvernul că trădâză causa naţională. ÂVÎS. Se atrage atenţiunea publioului du-şl căciula de pe cap, striga: „Hirsen Ioan German (27 ani de servicu), Nic. Po-
A doua fii d-1 Hanotaux adresa d-lui din Braşov şi împrejurime, oă Joia viitâre bjemme tie SverigeF (Salutare acasă, Sve-
Petiteville, drept corolar al avertismentului în 22 Iulie n. miliţia din garnisona Braşov diei.) Punct la 3 6re balonul dispăru pe pesou (27), Ciriao B. Groze (25), Silvestru
din Petersburg, depeşa nrmătâre : va ave în Poiană eserciţii de puşcat cu car­ orisontul nordio. Nestor (24), Aleosandru Uilăoan (24), Alesiu
„Aşi regreta forte mult dâoă tendin­ tuşe. Umblarea pe acel loo prin împreju­ Vioiu (18), Aron Deao, (16), Oot. Bonfiniu
ţele populaţiunii bulgare, consemnate în rime va fi deci în acea cji forte perioulâsă Familiă otrăvită. Eoonomul Leonte Banii (15), Dr. Viotor Szmilgeski (13), Dr.
depeşa d-v. de erl, ar câştiga o preponde- Ursulesou, dimpreună ou nevastă-sa, ou doi Isidor Marou (9), Emiliu Vioiu (8), Dr. Va-
ranţă 6re-care. Nu se pote să se fi uitat şi strict oprită. Publicul să se feresoă de a fii şi două fete ale sale a eşit fiilele tre­ siliu Hossu (6), Dr. Ambrosiu Cheţan (6),
la Sofia că principalul are mai mult deoât merge Joia viitâre în Poiauă! Gavrilă Preoup (6), Ioan Fodor (3), Dr. Ioan
orl-oând interesul de a păstra atitudinea cute între dâlurile dela Poianta să adnne Sâmpălean (1), ValeriuSuoiu (1), şi Ioan Raţ
amicală şi ou minte, care i-a oâştigat favâ- Lipsă de advocat român în Teregova. fân. Pănă când oeialalţl munoeau, soţia lui
rea puterilor şi i-a permis să dobândâsoă D-1 Ioan Bogoevicî, preot în Teregova, Ursulesou a adunat o corfă ou ciuperci, şi (ou 2 ani de serviciu.) — Profesori de stu­
de curând la Constantinopole resultate po- a pregătit din ele o olă pentru prâncj. An dii extra-ordinare şi facultative: Aron Pa-
litioe de mare valore. Situaţia actuală a anunţă, oă în acea comună curat românâscă, mâncat cu toţii tote ciupercile. Sa vede piu (cant.) Alesiu Vioiu (franoesă), Iacob
Greciei e o pildă, oare va fi probabil su­ precum şi în întreg cercul Teregovei se Mureşiauu (tnusică), Aurel P. Bota (desemn),
ficientă pentru a reţine guvernul bulgar simte fârte mult lipsa unui advocat ro­ însă, că între bureţi era amestecat vre-unul
otrăvioios, căci peste două oâsurl fata oea I. Emiliu Prodan (gimnastioă). CatacheţI:
de a se avânta pe o oale de felul aoesta. mân, care dâoâ s’ar stabili în părţile ace­
Nu veţi pute arăta în destul d-lui Stoilow lea, ar pute conta la sprijinul călduros al mai mare a fost apucată de nisce sgâroiurl Samuil Szabo (pentru elevii gr. or.) Lo-
şi Alteţei Sale pericolele ce-ar nasce pen­ Românilor, putând fi tot.-odată şi advocat de stornao. După o jumătate de ceas se winger Lazar (pentru jidani.)
tru Bulgaria dintr’o politică aşa de puţin plângea de dureri şi a doua fată. Ursu­ î Studenţi însorişi la gimnasiu au fost
oonformă cu adevăratele ei interese şi ou al nouăi bănol românescl, ce are să se în­ lesou înspăimântat, şi-a pus întrâga familiă 464; dintre aceştia au rămas pănă la finea
detoriele oe-i impun situaţia ei interna­ fiinţeze acolo.
ţională". pe car şi a plecat spre sat. înainte de a anului 442. După confesiune: 345 gr. gat.,
Călătoria cu balonul la Polul nordic. ajunge însă acasă, Măriuoa cea de 9 ani a 87 gr. or., 6 romano-cat. 1 evang. ref., 5
O depeşă identică, dâr redigiată în
Mult interesanta şi importanta espediţiune espiat pe drum între oele mai crâncene du­ israeliţl. După naţionalitate: 433 români, 9
termini mai puţin aspri, a fost adresată în
oondnsă de curagiosul şi învăţatul inginer reri. In apropiere de sat li-s’a făout rău maghiari, 2 germani (pe israeliţl i-au mân­
aceeaşi fii d-lui Patrimonio.
svedian Andree a pornit în 11 Iulie a. o. tuturora. Ursulesou era adevărat rabiat, aşa cat vârcolacii). Vorbeso numai românesce
Avem aci indicii destule pentru a ju­
Un raportor al unui fiiar berlinez, care a că copiii au trebuit să-l lege de oar. Sătenii 174; soiu vorbi şi unguresoe 147.
deca atitudinea Serbiei şi Bulgariei în tim­
fost de faţă la Spitzbergen când s’a suit la vederea spectacolului a tulit’o la fugă. Din causa marelui număr al şcolarilor,
pul răsboiului greoo-turo.
balonul lui Andrâe, raportâză dela Tromso Intr’aceea şi a doua fată a espiat. De oă- la acest gimnasiu sunt instituite şi trei
tre altele: Diminâţa de 11 Iulie a fost cji tră sâră s’a abătut prin sat din întâmplare olasse paralele pentru soolarii din cele trei
frumâsă ou sâre şi oeriul albastru. Obiec­ un medio de cerc, care a făout totul pen­ olasse inferiâre.
— 8 (20) Iulie. tele plouate s’au putut usca, afară de acâstă tru a soăpa bolnavii. Sâmbătă diminâţa a Societatea de lectură a stat sub condu­
sufla un vânt de mâfiă-fii destul de tare şi murit şi mama. Familia în ohipul aoesta
Velocipedişti atacaţi şi insultaţi. Doi cerea d-lui prof. G. Preoup. Membri ai so­
domni din Braşov ne oomunioă, oă mer­ viu. Pe la 11 6re am văcjut o mare miş- scâcjută încă n’a trecut peste primejdiă. cietăţii sunt studenţii diu ol. VII şi VIII.

a Italienilor, Francesilor şi Nemţilor. Ad­ Fiă ca gândirile tale se fiă gândirile fluviatilis. Ec*evisse. Fluss-Krebs. — Racul, să beau ou apă, când să opreşte udul*).
mir composiţiile şi operile lor musicale. urmaşilor tăi! despre oare poporul crede, că merge îndă- Pentru bâla de gură, plesne, să pisâză trei
Mă duc şi eu cu drag să ascult musica Fiă ca faptele tale românescl să în- răpt din causă, că chemat fiind într’o ju- molii, să amestecă eu miere şi să faoe un
militară în „Tîrgul Grâului“, seu pe pro­ căldâscă şi să aprindă inimile fraţilor tăi Ro­ deoată ca martor, a minţit, âr Dumnecjeu fel de pastă, oare să ţine în gură.
menadă. Dâr numai musica şi cântecile ro­ mâni spre fapte vrednice de mărire spre l’a blăstămat să mârgă tot îndărăpt. Ento-
CLASA ANELIDELOR.
mânescl an putere fermecătâre asupra Ro­ lauda nâmului tău! mostracii îi numesoe ou un singur cuvânt
mânului ; numai ele ’i încălcjesc inima şi ’i Asta a fost dorinţa ta din urmă, când racuşcă. Oohii de rac pisaţi să beau ou Hirudineile. Lipitorile. — Ţăranul ou-
răpesc sufletul în sfere înalte cerescl. Aoâsta ai pus piciorul pe pragul veclniciei. — apă oând să opreşte udul. Românul crede, uâsoe două feluri de lipitori medicinale:
este puterea cântecului românesc“. oă ei au proprietatea de a râde piatra din lipitorile negre pe pânteoe (Hirudo mediei-
* beşioa udului. Să mai beau în raohiu de nalie). Sang9ue grise. Deutsohe Medizinisohe
* ❖ Zoologia medicală a ţăranului român. Blutegel şi lipitorile vercţî pe pânteoe, Hi­
Etă cine a fost Almăşanu. Etă băr­ drojdii amestecaţi ou alte leaourl pentru
batul idealist, împodobit cu cele mai fru- De Dr. N. Leon. blenoragie (Huşi); sâu în ană ourată contra rudo offioinalis, Saugsue verte. Ungarisohe
Offizinelle Blutegel. — Numai oele verfil
mâse virtuţi ca profesor, ca om, ca Român, (U r ma r e.) frigărilor (Plasa Rerţa, Comuna Buda, Mi-
cu simţul inimei desvoltat pentru tot ce CLASA MIRIAPODELOR. horeni de jos*). pe pânteoe sunt întrebuinţate, oa să-şi i-a
este frumos şi măreţ pe terenul naturei şi Era un timp când oohii de rac să ex­ sânge oând sunt prea sângeroşi, oând an
Minapoăa. Miile pieds. Tausendfiisser. junghi, brâsoă ori umflături pe oorp sâu
al artelor frumâse, cu deosebire pentru portau de la noi în ţările veoine. Brand şi
— Din acâstă clasă poporul ounâsce Sco- coşuri multe pe obraz. Lipitorile trăesc în
poesiă şi musică, în special pentru Jmusica Batzeburg spun în zoologia lor medicală
lopmdra pe oare numesoe cîrcăiac şi de apele dulol, rîurl şi iazuri. In sate le aplioă
şi cântarea ro-mânâscă. voi. II, pagina 65 oă: „ei primeau ochii
oare crede, oă numai este leac oâud muşcă. babele şi vracii, în oraşe bărbierii. Românii
Şi acum mă întorc cătră tine, umbră de rao din Tataria, Ukrania, Moldova, As-
Cîroăiaoul, definit în dicţionarul d-lui L. prind lipitorile aşefiând în apă lângă mal
scumpă şi venerată şi dic: Dormi în pace! trachan şi Polonia". Aoâsta în anul 1833.
Şăineanu insectă miriapodă e non sens = cadavre de câni sâu de alte animale, lipi­
Ţi-ai împlinit cursul vieţii cu mărire şi
ghiaţă fierbinte; sâu e inseot, sâu e miria­ Oniscus murarius. Qloporte. Mauerassel torile să adună pe ele, de unde ţăranii le
cinste. Tu eşti bărbatul, pe care uu rege
pod; nu pâte fi şi una alta. Mai e Geop- să numesoe în general molie. In Judeţul ouleg şi le păstrâză în stiole ou apă. Ase­
înţelept, filosof şi poet, l-a numit fericit,
hilus electricus Linuâ, numită de popor Prahova (Văleni de Munte şi StrîmbenI) menea lipitori pot fi veninose. Am văcjut
căci n’a umblat şi n’a stat îu calea păcă­
Fapt; aoâsta luceşte la întunereo şi looul se mai fiice prepeleac. Trei molii strivite un ţăran bătrân ou piciârele rănite, să scălda
toşilor. Pe tine te preamăresce Tacitus un
pe UDde să tîrîe e luminat ca jărateoul.
alt rege pe câmpul istoriei, căci „ţi-ai clădit *) Majoritatea leacurilor din MihailenI au t) Adanson a vădut studenţi în medicină în
încă fiind în vietă monument mai trainic de­ CLASA CRUSTAOEILOR. fost adunate de d-11. Stavrat, student în medicină, timpul escursiunelor botanice, mâncând asemenea
44
cât bronzul şi marmora . Dintre orustacei e cunoscut Astacus Bucuros ci. molii şi sS simţeau forte bine.