Page 35 - 1897-07
P. 35
Nr. 150.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
l
In cursul anului societatea a arangiat 2 a) atestat, oă respeotivul aspirant e raoi din Lechinţa ei singuri nu le pot mâne MerourI în 9/21 la ârele 2 / d. a.
2
şedinţe festive. Biblioteoa societăţii oonstă cetăţân austriao, respeotive ungar. purta. din oasele proprii din Cernat.
din 2253 opuri; averea: 346 fl. b) să aibă aptitudinea corporală re- In numele lor şi al biserioei nostre Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria bine
oerută, 08re este a se adeveri prin un ates
Din numărul total al studenţilor, 55 apelăm dâră în prima linie la simţul şi cuvântată 1
tat dat de un medio militar (dela marină
au avut stipendii, er 182 s’au împărtăşit zelul onoraţilor fraţi preoţi din acel jur şi
ori honvedime), oare se află în activitate. — Subsorişii ou inima frântă de du
din beneficiul de pâne. In seminarul tine- ferbinte îi rugăm, oa să binevoâsoă a în
c) ounosoinţele reoerute, pe oare as rere anunţă treoerea la oele eterne a prea
rimei române gr. oat., unde tinerii se bu piranţii au a şi-le dovedi prin testimoniile treprinde ooleotă benevolă în paroohiile iubitului şi neuitatului soţ, tata, socru şi
cură de-o îngrijire deosebită, au fost inter şcolare de pe anul şoolar 1895/96 şi prin denşilor pentru biserioa gr. oat. română moş loan German, preot greco-oatolio în
naţi 122 tineri. Dintre aceştia 9 au fost testimoniul de pe semestrul I şi II a anu din Leohinţa şi aceea colectă a o trimite Sâmboteleo, membru fundator al Asooiaţiu-
lui curent (1896/97).
stipendiat!, 3 ţinuţi gratis, er ceilalţi pen cu resultatul posibil oât se pdte de cu nei Transilvane pentru literatura română
Aspiranţii, cari voeso a fi primiţi în
tru o taxă anuală de 120 fl. rând în Bistriţă la subscrisul. Bis dat, qui şi oultura poporului român şi al şodlei de
oursul prim trebue să arate, că au absol-
Fondul şcolarilor bolnavi, care la în- cito dat.
vat a patra olasă gimnasială ori reală la o fetiţe din Cluşifi, întâmplată după scurte
oeputul anului consta din 3400 fl. s’a spo şoâlă publioă seu investită ou dreptul pu Se însemnă aoi, că după împrejurările suferinţe la 17 Iulie 6 âre după amâcjî, în
rit în oursul anului cu 473 fl. resultaţl din blicităţii, ou un resultat cel puţin „îndes materiale ale credincioşilor din Lechinţa, anul al 67-lea al laboridsei sale vieţi, al
venitul unui bal, din colecte şi donaţiunl. tulători Ou olasele şoâlelor medii sunt şi filerul văduvei din S. Scriptură va fi cu 40-lea al preoţiei şi al fericitei oăsătorii,
oonsiderate de o potrivă şi şcolele civile mulţumită primit.
In 30 August st. n. se vor ţină esa- provăflut fiind sf. saoramente. Rămăşiţele
organisate pe basa art. de lege XXXVIII
menelo de repeţire eu elevii, cart au avut Sperăm sprijin şi zel dela M. Onorat. pământesol ale soumpului defunot se vor
din 1868. Notele rele ( nedestulitor“) din
n
nesufieent din câte un studiu; în 31 August limba latină şi 1. grâcă nu împedeoă pri Frăţia Ta. aşecja spre eterna odihnă în 20 Iulie n. la
esameuele de primire pentru oei oe vor să mirea. Bistriţa, 1897. 2 dre d. a. după ritul greoo-oatolio în oi-
între în cl. I gimn.; în 1 Septemvre n. se Aspiranţii ou nota generală „îndestu Alesandru Silasi. miterul comun.
înscrie studenţii, cari au cercetat acest lilor" vor fi supuşi, unui esamen de pri Fiă-i ţărîna uşdră şi amintirea vecl-
mire, âr pentru oei oe vin dela şcole cu i a-
gimnasiu şi în anul espirat, er în 2 şi 3
limba de propunere negermană, la esamen Scirî din România. nioă!
Septemvre st. n. vor urma înscrierile ou
acâstâ împrejurare se va l î eonside- Sâmbotelec, în 17 Iulie n. 1897.
ua
n
studenţii veniţi dela alte şoole medii. rare şi dela aspirant se va pretinde oa să Principele moştenitor român. In urma
Ana German n. Deao, oa soţiă; Dr.
La Institui preparandial au funoţionat corăspundă în limba maternă celor pre oonsultului pe care l’au avut medicii, cari Pompeih German, Aurelia Dan n. German^
următorii profesori: Georgiu Muntean, di- tinse pe oursul 1, dâr totuşi să reoere să îngrijeso pe A. S. R. Principele Ferdinand, Virginia Bozao n. German, oa fii şi fiioe.
cunoscă limba germană în vorbit şi scris în aşa
reotor; loan F. Negruţ, Aurel P. Bota, Dr. în 6 Iulie st. v., Ia orele 4 s’a dat urmă loan Dan, medio oeroual, loan Bozac, preot
grad, încât la prelegeri să potă urmări cu
laoob Radu, Nio. Ionaş, loan Raţiu. I. Mu- torul buletin medical: Sub-semnaţii, întru capelan, oa gineri. Elena German n. Solo-
pricepere pe profesor.
reşianu, I. E. Prodan, Al. Comşa. — Nu niţi în consultaţiune pe lângă Alteţa Sa mon. ca noră. lulius, Sever şi Romeo Dan,
Primirea într’un curs mai superior, Lucreţia, Ana şi Pompeiă Bozao, Ana Ger
mărul elevilor înscrişi în t6te trei cursurile decât oursul anului I, se p6te face numai, Regală Principele Ferdinand, am consta man, oa nepoţi şi nepote.
108 şi 21 privatiştl. dâoă la esamenul de primire se vor do tat, că starea A. S. Regale s’a ameliorat
vedi şi ounosoinţele acelor obieote de stu
La şcdlele normale (primare) au funo din tâte punotele de vedere; puterile au ULTIME SOIRI.
diu militare teoretioe şi practice, care se
ţionat ca profesori: Petru Ungur, loan oresout într’un mod cu totul satisfăcător.
propun în cursurile inferiore. Budapesta, 19 Iulie. S’a consta
Stoica, Nio. Pop şi Aron Papiu. Şcolari 99. Sub influenţa şederei la Foişor (Sinaia),
d) atestat de moralitate mulţumitor; tat, că recolta anului acestuia în Un
La şcdlaa elementară de fetiţe: invăţă- dâcă în testimoniul scolastic nu este mdi- putem spera, oă deplina restabilire nu va garia a dat numai 28y milidne
2
tore şi învăţători: Aurelia Bariţiu, Geor- oată o purtare morală mulţâmitore, este a întârzia. Eventual se vor mai publica noue măjî metrice, cu 10 milidne mai pu
gina Bucşa, Elisa Bodocan, laoob Mure- se aduce un atestat de moralitate dela pri buletine. Dr. Buioliu, Dr. Cantaouzino, Dr.
marul comunei. Kremnitz. ţin ca anul trecut. In urma acdsta
şianu. OateoheţI: luniu Br. Hodoş, Aurel G. preţul grâului s’a urcat în mod în
Domşa. Eleva: 105. Etatea minimală împlinită şi maxi — Vaporaşul „Prutul“ al flotilei ro
mală netreoută pentru ori ce şoolă de oa- semnat.
La şcola superioră de fete: Invătătore mâne din Galaţi a sosit la Unghenii-Ro-
deţl dela infanteriă este şi adecă pentru Constantinopol, 19 Iulie. Mare
şi învăţători: Elena Sântion, Maria Radu, mânl, comandat de un locotenent şi 15 sol
cursul: minim.: maxim: sensaţia a produs numirea lui Djeva-
K
Emiliu Yieiu, Dr. laoob Radu, loan Raţiu, daţi. Vaporaşul „Prutul a plecat din Ga
1 14 ani 17 ani paşa în postul de valiu al Cretei, de-
laoob Mureşianu. Numărul elevelor în ol. II 15 „ 18 „ laţi în cjiua de 16 Iunie, pe Prut în reou- 6rece se credea, că el este în dis-
VII şi VIII 29, III 16 „ 19 „ nâscere, s’a oprit 3 flile în Fâlciii, 2 flile
IV 17 , 20 „ în Leova şi 4 cjile în Tg.-Brânzei. Ieri, la graţia Sultanului. Se speră, că Djeva-
paşa va sci se ţină în respect pe
Etatea se soootesce pănă la 1 Sep- ora 10 dimineţa, vaporaşul a plecat înapoi
Scalele de cădeţi. temvre 1897. la Galaţi. Cretanl, din care causă a şi fost
Pentru cursul I al anului şoolar numit în acest post. Plecarea lui la
Din mai multe întrebări, ce ne-au ve — Absolvenţii şcdlei de finance vor pleca
1897/98 se primeso şi aspiranţi, cari au tre Creta înse s’a amânat. Acdsta se
nit, vedem că chiar în cercurile mai inteli out de 17, der înoă nu sunt de 18 ani, Luni, sorie „Timp. , sub oonduoerea d-lui aduce în combinaţiă cu soirea des
tt
gente ale poporaţiunii domnesc păreri f6rte dâoă momente independente de voinţa as profesor Dr. Maximilian Popoviol, în ex- pre o apropiată isbucnire a unei crise
greşit» asupra scopului şi însemnătăţii şoo- pirantului (ca bolă etc.) l’a împiedecat în cursiune sciinţificâ prin împrejurimile Bra ministeriale.
oontinuarea studiilor sale şi decă el va de
lelor de cădeţi, şi că mulţi părinţi, cari de şovului. Plecarea se va face pela Câmpu
pune esamenul de primire cu resultat oei Constantinopol, 19 Iulie. De câ
altmintrelea ar da fiii lor la aceste insti lung peste munţi, âr întoreerea pe valea
puţin „bun“. teva cţhe © observă o mare nelinişte
s
tute de orescere militare, nu ajung în po- Prahovei.
Amănuntele în privinţa acesta, se ou- între locuitori, fără de-a se sci, ca pen
siţia de a căuta drumul şoolelor de cădeţi,
prind într’o broşură, („Aufnahmsbedingun- — Esamenele de bacalaureat. Din 483 tru ce. Toţi comercianţii europeni
ori eă negligă terminul potrivit pentru a se gen fur den Eintritt in die k. u. k. Oadet- candidaţi la baoalaureat au reuşit la exa şî-au închis erî prăvăliile, dedrece
însoiinţa, ceea oe uşor p6te să fiă în des- tensohulen“) se capătă la oomanda oes. şi menul însoris 297. Dintre aceştia, 277 se temeau de turburărî.
avantagiul lor. reg. a şodlei de oadeţi din Sibiiu pentru
20 or. de esempl. în limba germană ori sunt elevi ai liceelor clasice şi 21 dela li Constantinopol, 19 Iulie. Amba
Onoraţii oetitorl ne vor fi mulţumi
maghiară. Din acâstă broşură se pâte vede ceele reale. sadorii marilor puteri nu şî-au ter
tori, dâcă le atragem atenţiunea în deosebi şi cât de mari sunt taxele, ce luorurl tre minat încă conferenţele, ddr pare
asupra celor mai însemnate disposiţiunl bue să aibă aspirantul la intrarea sa în in — Gheorghief. Sâmbătă a răposat în probabil, că în cel mai scurt timp
privitore la primirea aspiranţilor de a întră stitut, ce documente se recer şi cum tre- Buouresol cunosoutul bancher Evloghie
bueso sorise petiţiunile şi în fine se arată Gheorghief. Bulgar de origine, năsout în pacea va fi încheiată. Se vorbesce,
în şoâlele de cădeţi oes. şi regesol, pentru
oum are să fiă esamenul de primire. orăşelul Carlova de peste Dunăre, fugit din că acum puterile s'au învoit, ca oraşul
care întrare, terminul este fârte apropiat.
Cererile de primire sunt a se înainta patria sa, ca mulţi alţi compatrioţi ai săi, Tirnovo se-l lase în manile Turcilor.
Aceste disposiţiunl sunt:
direot mult până la 15 August la oomanda de târna sălbătăciilor turoesol, Gheorghief
aoelei şcdle de oadeţi, oe se află mai în a venit în România. Gheorghief lasă în
apropiere (pentru Ardâl la comanda şcdlei
urma sa o mare avere. Se vorbesoe de 30
în lacul de la Slănioul din Prahova. Intre- de oadeţi în Sibiiu. K. u. k. Infanterie Oa- Nou a b o n a m e n t
dettensohule). Cererile sosite după aoest miliâne. A făcut multe legate de binefa
bându-1 oe are, mi-a spus oă: „anul treout la,
termin nu se vor lua în considerare. cere atât în patria sa de adopţiune — Ro
am pus lipitori şi să vede, oâ au fost luate
Esamenele da primire, la cari aspi mânia, cât şi în Bulgaria. Gheorghief era Gazeta Transilvaniei
de pe vr’un hoit (cadavru) spurcat, oă au
ranţii vor fi oonchiemaţl la începutul lunei deputat în Camera bulgară şi posedea multe
fost veninâse şi anul ăsta au răsuflat pe Cu 1 Iulie 1897 st. v.
Septemvre, se vor ţină dela 12 — 16 Sep decoraţiunî. Singura donaţiune făcută în
pioior“. temvre 1897. ţâră dela Gheorghief este suma de 200.000 s’a deschis nou abonament la care
De aoeea, cele mai ourate lipitori sunt invităm pe toţi amicii şi sprijini
lei, dăruiţi „Fundaţiunei Carol I“, la înte-
acele, oare să lipesc de pioiâre când întră torii f6iei ndstre.
meiarea ei. Aoum în urmă a dat 3000 lei
•ou piciârele g61e în apele curate. Pe cele A p e l .
pentru inundaţi. In schimb, în Bulgaria a
lalte lipitori le numesc pe tâte lipitori, der cătrâ clerul şi poporul român din jurul
nu sunt bune de leac. Lechinţei săsescî. făout multe şi mari donaţiunl, între cari
suma de 800.000 lei pentru înfiinţarea Uni-
Itîma. Lumbricus agricola. Ver de terre.
Mult On. în Christos frate! Comite versităţei din Sofia. La ce înălţime plutesc norii? O oo-
Begenwurm. — Să tae în bucăţi şi să pun
tul biserioei române gr. oat. din Bistriţă, misiune a sooietăţii britanice „Britiseh As-
la undiţe ea nadă de prind peşti cu ele. — La institutul de bacteriologic din oa- 1
văcjend de-o parte numărul şi zelul credin sooiation for the Advanoement of Soienoe *
Pentru friguri să pune un număr nepăreohe pitală se află 11 Bulgari muşoaţl de câni a măsurat ou ajutorul fotografiei înălţimea
cioşilor români gr. oat. din Lechinţa, de
de rîme în rachiu 3, 5, 7, 9; să lasă oincl turbaţi în patria lor, 5 Români din Buco norilor. S’au aşeflat două aparate fotogra
altă parte soiind, oă Leohinţa e una din
minute, apoi rîmele să aruncă, âr rachiul vina şi 65 locuitori din ţară toţi muscaţi fice, la o distanţă de 600 urme una de
pieţele oele mai bune, şi e un fooular, un alta, fiind legate prin o sârmă telefonică.
să bea când încep fiori de friguri, fără ca de câni turbaţi.
fel de oentru pentru o mare parte din Ro Acelaşi nor fu fotografat în acelaşi mo
să soie bolnavul, oă a fost rîme în el. Cete
mânii de pe vasta Câmpiă şi jur, a donat ment de ambele aparate. Din acâstă espe-
mai bune rîme sunt cele înoinse, ele sunt rimentare s’a aflat, oă diferiţi nori se află
biserioa veohiă de lemn aoelor credincioşi NECROLOG. D-na Maria T. Mocanii
roşii ou brâu albiu (olitellum) (Coman Mo la. diferite înălţimi. Mulţi nori, se cfioe, s’au
cu tâte apartinenţele sale dorind a veni a încetat din viâţă în Cernatul Săoelelor aflat, că plutesc îu atmosferă la o înăl
rarul, Vălenii de Munte). Pipate să pun la
în ajutor pentru a pută funda aoolo o pa- erl, în 7 (19) Iulie c. la orele 1 din nâpte, ţime de 7V mile. Norii, oarî plutesc la o
tăetură: ţinut» în unt-de-lemn la sore, unt 2
rochiă gr. oat. distanţă mai înaltă, după oum s’a constatat
delemnul e bun să se ungă pentru orl-oe în etate de 65 de ani, lăsând după sine pe pănâ aoum pe calea fotografiei plutesc la
fel de bube, răoâlă şi reumatism. Acum biserioa veohiă se veoturâză scumpul său soţ Todor şi patru fii: Niţâ, o înălţime de 17 mile dela pământ.
din Bistriţă prin oredinoioşii din jur ou Matei, Nicolae şi Todor. Nurori: Policsema,
(Va urme.)
olaoă, însă am întâmpinat mari greutăţi în Luisa, Ana şi Elena, şi două-tjeol şi oinol
Proprietar: Ur. Aurel Mureşfami.
esecutarea lucrărilor de olădire, la oare se de nepoţi.
reoer multe spese, pe cari credincioşii să- Rămăşiţele răposatei să vor ridica Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
